5,454 matches
-
D. Chițescu, absolvent al gimnaziului "Matei Basarab"din București a funcționat la Rucăr până în martie 1877, când a fost mutat la Pitești. Împotriva acestui învățător a făcut multe reclamații preotul Ion Lungianu, care dorea să funcționeze și ca învățător, dar sătenii au fost împotriva numirii sale. Spre a putea fi numit ca învățător era nevoie de o dovadă de bună purtare din partea satului. Din 1874 a fost numit la Rucăr și Ion N. Predoiu, originar din satul vecin Dragoslavele, iar în locul
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_viii_.html [Corola-blog/BlogPost/355549_a_356878]
-
căutaseră doar când ajunsese el stăpânul pământului, se-nsoțiseră doar cu el și numai el fusese cel care le redase liniștea... Pentru o viață de om, nu-i puțin lucru..., iar el se dovedise încă o dată un bun deslușitor de semne... Sătenii erau nemulțumiți... nici tu țiței, nici tu ceva aur folositor, doar tinichele vechi și oase fără foloase! Parcă nu era plin țintirimul lor! Dar, cel mai nemulțumit fu căluțul care, de-atunci, avu parte de tainul de boabe de porumb
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Angela_dina_1405620820.html [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
Ancuța la mângâiat ca mâța la dezmierdat. Da’ și localnicii noștri și-au ostoit poftele lumești la Hanu Ancuței, în drumurile lor săptămânale la Târgu’ de la Tuchilați, deschis târgoveților exact acum 167 de ani, pe moșia logofătului Ștefan Catargiu. Carele sătenilor din Miroslăvești, Ciohorăni și Muncelul de Sus își încrucișau căile, unele la dus altele la-ntors, ici la han. Cei care se-ntorceau intrau să bea adalmașul târguielilor făcute cu animale mari, că la asemenea negustorii aveau mereu dare de mână
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
ajungea în fața dispensarului. Pe verandă erau oameni cu probleme de sănătate ce așteptau să le vină rândul la consultații. - Ajutați-mă să o iau din șaretă, vă rog, strigă inginerul la niște bărbați. - Ce s-a întâmplat, tovarășul inginer? Întrebau sătenii când au văzut fata leșinată. - Nu știu, așa am găsit-o, cred că s-a împiedicat și s-a lovit cu capul de ciment într-o magazie. Ajunsă pe patul de consult, doctorul a sărit imediat să vadă care este
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403943614.html [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
capră, eu în spate, el în față, mânând caii, și am plecat spre casa Căprioarei care era cam la vreo cinci chilometri de mers. Se uita lumea la noi ca la urs. Era joia, un fel de nuntă țigănească, glumeau sătenii. Auzi că se mărită fata lui cutare! Eu, un fel de visător peste zări de nesomn, mă credeam un donjuan în căutarea fericirii. Caii cu căruța au dat buzna în curtea Căprioarei, împingând cele două porți în lături. Doamneee- iese
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1468254325.html [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
boabe, de fasole? Și că unii au fost împușcați? Că pe timpul tifosului morții erau cărați ca lemnele, fără sicriu, fără prapuri, fără să-i plângă cei dragi și erau îngropați într-un fost tranșeu unul peste altul? Că jumătate din sătenii plecați au făcut grevă fiindcă au fost dați afară deoarece părinții lor nu voiau să se înscrie la colectiv? Că satele s-a golit fiindcă sărbătorile trebuiau transformate în zile de muncă voluntară. Că acum satele sunt și mai pustii
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_taina_scrisulu_constantin_t_ciubotaru_1344002577.html [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]
-
de Istorie și Cultură ’’Porțile de Fier’’care și-au propus și au realizat multe dintre dezideratele evocate, în sensul cercetării și valorificării științifice a inestimabilului patrimoniu al civilizației rurale românești din această parte de țară unde și în viața sătenilor acestor meleaguri’’sună clar obârșia rurală cum curge în șuvoiul vijelioaselor ape, limpezimea izvorului”, citându-l pe Ilarie Debridor. În cazul lucrării de față asistăm la o izbutită aplicare a acestor considerente, reunite sub tutela generoasă a inspiratului concept cultural
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_prefata_la_varvara_magdalena_maneanu_1374037493.html [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
de-aramă. Zboară-n toiul nopții Pasărea furtunii, La îndemnul sorții Spre casa Nebunii Din noian de gânduri Unul, bată-l vina, Scrijelea pe scânduri C-a sosit furtuna. A PLECAT UN OM TĂCUT A murit tăcând un om, Un sătean, un simplu gnom, Ce-asculta cum glia geme Împroșcată cu blesteme. A plecat un om tăcut Spre-un tărâm necunoscut, Visător s-ajungă-n Rai, Îl știam pe Nea Mihai! Nea Mihai ieri a plecat, Eu nu-l uit, ar fi păcat
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_chemarea_la_judecata_virgil_ciuca_1342167032.html [Corola-blog/BlogPost/347921_a_349250]
-
socoteală și mult discernământ!... Așa încât copiii sunt îngrijiți, hrăniți, educați și supravegheați de femei angajate din sat. Cu exemplul său, Părintele Nicolae Tănase a reușit să schimbe și mentalitatea oamenilor din zonă, să-i facă mai buni. În anii 90, sătenii din Valea Plopului și Valea Screzii au văzut ce face Părintele și au început să-l ajute. În casele lor au primit o parte din copii, Părintele Nicolae ajutându-i și aprovizionându-i cu alimente, îmbrăcăminte și încălțăminte. Cine este
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437127551.html [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
dintre ei sunt luați la un moment dat de familii acasă. Alții însă rămân aici, merg la școală, la studii. Până acum, opt copii din tabără au intrat la facultate. Încolonați, copiii pornesc către satul din deal, la școală. Pentru săteni sunt copii din tabără sau copiii Părintelui. Fără să-ți dai seama, se prind de mâna ta și merg alături de tine. Te fac sa înțelegi că așa este viața făcută: să mergem împreună și să ajutăm. În drumul spre școală
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437127551.html [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
dansuri populare, formații de teatru și coruri ), biblioteci populare, școli de adulți, case de citit, reviste și șezători literare. Prin circulara nr.36.692 din 24 iulie 1902, Spiru Haret recomanda impulsionarea activității șezătorilor în vederea ridicării nivelului cultural - educativ al sătenilor. Aceste șezători sătești sau populare își desfășurau activitatea ziua sau seara, mai ales în zilele de sărbători și aveau în program numeroase momente distractive și mobilizatoare. Din păcate în evoluția lor, șezătorile au întâmpinat numeroase greutăți atât materiale ( spațiu, cărți
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1455516595.html [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
ca la aceste adunări sa participe și să țină conferințe și preotul. În 17 august 1904, se trece la o nouă reorganizare a acestor cercuri în vederea micșorări distanței dintre ele sub 10 km, dând posibilitatea unei mai bune participări a sătenilor. Așa s-a ajuns la 27 de cercuri culturale. Cercul ”Grădiștea” cuprindea 5 școli ( Tina, Grădiștea, Băești, Sinești, Slăvești) iar Președinte al acestui cerc era M. Ștefănescu de la Școala din Slăvești. Ședințele publice din cadrul cercurilor culturale se adresau populație nevoiașe
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1455516595.html [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
cerc era M. Ștefănescu de la Școala din Slăvești. Ședințele publice din cadrul cercurilor culturale se adresau populație nevoiașe a satelor și erau prezidate de către dirigintele școlii la care se ținea adunarea și care trebuia să asigure și o mare participare a sătenilor. O decizie ministerială din 1902 recomanda ca, în cadrul acestor adunări, să fie abordate probleme privind educația morală, sanitară a țăranilor sau ”orice altă chestiune care să lumineze mintea săteanului”. Cercurile culturale țineau și ședințe intime la care participau numai corpul
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1455516595.html [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
adunarea și care trebuia să asigure și o mare participare a sătenilor. O decizie ministerială din 1902 recomanda ca, în cadrul acestor adunări, să fie abordate probleme privind educația morală, sanitară a țăranilor sau ”orice altă chestiune care să lumineze mintea săteanului”. Cercurile culturale țineau și ședințe intime la care participau numai corpul didactic ( învățători și institutori ) ce compuneau cercul, iar în cadrul lor se discutau, cu prioritate, probleme didactice. Din martie 1907 până în 15 octombrie 1908, întrunirile cercurilor culturale au fost suspendate
SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1455516595.html [Corola-blog/BlogPost/369492_a_370821]
-
din 23 august 2016 Toate Articolele Autorului O splendidă Duminecă de Mai. Pajiștea din jurul bisericii este împestrițată de flori de câmp marcând potecile care, de la șa ușa bisericii, șerpuiesc într-un labirint larg. La umbra pomilor roditori bine îngrijiți de sătenii evlavioși mai este încă puțină răcoare. Ce mai, un sat răsărit plin de oameni harnici. Un pâlc de veseli copii se revarsă pe ușa bisericii și populează potecile în toate direcțiile. Ionel, o sfârlează de vreo 9 anișori se îndreaptă
OM SAU ANIMAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1471944115.html [Corola-blog/BlogPost/350014_a_351343]
-
1633. Cu această ocazie în ziua de 10 septembrie, ora 10, a fost sfințit monumental de către preotul Dan Băescu ( ridicat sub supravegherea prof. Ion Pârâianu, membru al Ligii Scriitorilor). La această ceremonie religioasă au participat membrii familiei , Țene și Roșianu, săteni și o parte din membrii Filialei Vâlcea ai Ligii Scriitorilor, printre care scriitorii Ilie Fartat, Ion Pârâianu.Da la Drăgășani au venit special pentru eveniment: Ionel Bolocan, Cristina Bolocan, Gabi și Romică Bolocan. După ceremonie, preotul a vorbit despre importanța
SFINŢIREA MONUMENTULUI RIDICAT ÎN MEMORIA PERSONAJELOR DIN ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1410504998.html [Corola-blog/BlogPost/376377_a_377706]
-
înțeles deștept, apoi neferul mustăcea, se proptea în chicere, își umfla bojocii și-apoi făta un chiot țapăn de s-auzea din Rucăr în Sătic ... O dată ... înc-odată ... subțire, gros, o șfichiuială-n scurt și un lung de u-hu-huuuu ! Pe unde trebăluiau sătenii îi știau chiotul și își zâmbeau mirarea cu neputința de a se-ntrece cu neferul ... Noi hohoteam vârându-i pe ascuns câțiva bănuți și el, fără să ne privească zicea că o să fie de-amintire ... Cu capu-n pălăria roasă
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ciubucica_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
Gabal El Kaf, unde a rămas urma mâinii lui Isus pe o rocă, ajung până la Al Ashmounein, Qussqam și Dairout Al-Sharif, unde statuia zeului local se sfarmă la vederea lui Isus iar orașul va fi devastat până la ruine datorită violenței sătenilor în fața generoșilor oaspeți. De aici Sfântă Familie se îndreaptă spre Meira, oraș binecuvântat după primirea bună făcută oaspeților și ajung la Assiut, unde stau mai mult de 6 luni, într-o peșteră pe locul căreia s-a construit mănăstirea Al-Muharraq
EGIPTEANCA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440007603.html [Corola-blog/BlogPost/343978_a_345307]
-
noștri traci. Că au fost evenimente în istoria evoluției și dezvoltării acestui popor, care nu s-au menționat în scris, nedescoperindu-se până acum vreo mărturie, ci doar sporadice consemnări străine, nu înlătură adevărul existent al tradițiilor, dovadă fiind obiceiurile sătenilor din Munții Apuseni, dar și a grupurilor de locuitori de la șes, din același neam de daci, chiar dacă peste ele a trecut tăvălugul popoarelor migratoare. Neobosiți, exegeții: filologi, istorici, geografi, dar și arheologii au scos și vor scoate, într-un timp
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
satului se identifica prin supunere față de niște cutume, o reținere față de exprimările libere ale omului de la oraș nemărginit de hotarele tradiționalității. Satul exprima respingerea răului tocmai că se manifesta prin vechi sărbători la care mediocrii erau ironizați însă nu repudiați. Sătenii căutau o îndreptare a felului lor de a fi tocmai pentru că îi considerau parte integrantă a identității comunității. Hotarele imaginare ale satului constituiau dăruirea și binecuvântarea deusiană, înțeleptul satului, în lumea creștină, un discipol luminat de Hristos, pentru că în lumea
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
curata / Prea nevimovata / Fecioara Maria / Naște pe Mesia... (“Steaua sus răsare”, colind popular românesc). Vârfurile bradului de Crăciun, în formă de stea, insuflau românului împlinirea norocului în viața împodobitorilor, dar și realizarea tuturor visurilor. Colindătorii stelari, care poposeau pe la casele sătenilor de la Ajunul Crăciunului și până la Bobotează, cântau pe versuri religioase despre nașterea lui Iisus, amintind aici înălțările, ca un imn adus nașterii divinității: Steaua sus răsare, La nunta ce s-a întâmplat, Trei crai de la răsărit, În orașul Vitleem. Steaua
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
de săbiile care i se ridicau deasupra creștetului. Câtă dorință pentru colindul din noaptea de Ajun a copilului român care ura tuturor binețe și lumină. Unele colinde românești erau adevărate cuplete de teatru popular, jucate, declamate și cântate pe la casele sătenilor. Acest ritual al fericirii și înnoirii se efectua în fața ușilor larg deschise ale caselor, a ferestrelor care se deschideau pentru a fi auziți colindătorii, iar urarea lor trebuia să pătrundă adânc în interiorul locuințelor pregătite de sărbătoare, pentru primirea tainei Nașterii
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
trunchiul copacului și te vei rezema de sacul acesta. Vei adormi, dar somnul tău va fi veghe și vis. Băiatul tău și oamenii din sat vor fi aici din clipă în clipă. A trecut mult timp, omule al lui Dumnezeu. Sătenii și flăcăul lui l-au găsit răsturnat peste un sac plin cu merinde. Picioarele îi înghețaseră, iar oasele care i se rupseseră în timpul prăbușirii copacului aveau să i se vindece târziu, spre primăvară. De atunci și până când a părăsit lumea
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
să li se ofere cornuri, crezând că și troleibuzul are scop electoral. Dezamăgirea, în urma clarificării cu zgomot, a situației, e sursă de violență la adresa omului care mușcă din corn. Pozele rurale, deși puține, exteriorizează morav moromețian: „se însera. Pe la porți sătenii citeau ziarele aduse de bătrânul poștaș, trăgând încet din țigări”. Umbra palidă a timpului te fură peisajelor, chiar dacă mijlocul de locomoție, în cazul meu, trenul, te aduce dinspre mare, acasă, ori, sub raportul timpului, din vară, în toamnă. Lectura povestirilor
Opinii despre veşti incerte by http://revistaderecenzii.ro/opinii-despre-vesti-incerte/ [Corola-blog/BlogPost/339681_a_341010]
-
nou opincile din piele argăsită de bou, hainele de lucru și porni spre prundul vacilor, unde se împărțeau oile. Cu banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu vin la el, să-l cinstească pe cioban, se alătură celorlalți săteni ce se îndreptau spre prund. Lume multă ca și mioarele grase și frumoase. Fiecare țăran ce-și încredințase animalele acelui cioban aștepta la rând să-și aleagă oile din cârd. Venindu-i rândul și lui moș Constantin, acesta constată că
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Liturghia_stan_virgil_1350479027.html [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]