3,569 matches
-
atât în țară cât și în Polonia Italia Belgia Germania, Turcia), fanfară (pentru care primăria a cumpărat instrumentele), cursurile de limbă germană, sărbătorile tradiționale, sunt toate părți componente ale unui proiect ambițios, îmbinarea modernului cu tradiția populară, crearea unui microcosmos sătesc autentic, care să ducă la menținerea valorilor regionale tradiționale și la stabilitatea demografică a comunei. Două întâmplări pe care eu (reporterul) le-am trăit „live” cum se zice la televizor și care mi-au arătat cine este omul, nu primarul
QUO VADIS DUMITRU FLUCUŞ? (1) de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357454_a_358783]
-
lea. Nobilimea românească din această zonă a țării era caracterizată de noblețea specifică proprietarilor de moșii, asemănătoare feudalilor din Europa occidentală a Evului Mediu timpuriu, care nu avea la bază diplome regale, ci recunoașterea unanimă din partea adunărilor generale a obștilor sătești. Strămoșul Părinteleui Arhimandrit Veniamin Micle, nobilul Ioan Micle de Șugatag s-a afirmat în viața socială și militară a epocii, evidențiindu-se ca mare proprietar funciar, viteaz în războaie și înzestrat cu alese calități morale, însușiri ce i-au favorizat
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
mai înstăriți de pe raza parohiei. Totodată, a constituit corul bisericii, din elevi de la școala primară, care a dat în mod constant răspunsurile armonice la Sfânta Liturghie, și a înființat un comitet cultural, împreună cu care a organizat serbări populare și șezători sătești. S-a remarcat și prin predicile duminicale, fiind apreciat ca un bun cuvântător bisericesc. Încât, consilierul referent eparhial care i-a făcut inspecția la parohie în anul 1933, pe bună dreptate scria în raportul său: "Plin de energie și cu
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
pentru bărbați și femei, celebrele cojocele cu vrâstele. Materialele proveneau de la animalele sătenilor. Mai era și cojocarul CARACOANCEA, a lui Pârvu, care executa cojocele mai simple. Croitorii satului erau Nicolae CARACOANCEA și soția sa Elena CARACOANCEA. Soții Caracoancea executau îmbrăcăminte sătească, din postavuri țesute în casă, dar și haine domnești ca la oraș, din materiale cumpărate. Femeile purtau în mod special fuste plisate cu șorț, zise sucne cu bete, cum le numeau localnicii. La cămășile naționale se purtau șorțuri din mătase
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]
-
în căsuță! mă convinge soră-mea. Dacă stăm pe burtă, se poate respira ... “ Am adormit câteva clipe. Pulpele de pui și grătarul, cu bere rece, se odihneau în zgomotul de camioane, muzică și chiuituri. Chiar m-am relaxat. La magazinul sătesc, de unde soră-mea își cumpărase în urmă cu doi ani o broască de grădină, ne-am întâlnit cu un mustăcios din grupul nostru. “Dacă vreți pește, pentru acasă, vă duc eu. Mi-am adus găleată și mi l-am ales
LA POJEJENA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358353_a_359682]
-
spune nea Mitică - nimeni nu avea o vorbă rea de spus de el și de doamna Eudochia. Nu exista sătean care să fi avut nevoie de sfatul sau sprijinul său, să nu-l primească! Era trup și suflet pentru obștea sătească, doar era fiu de primar! Îmi aduc aminte cum doamna preoteasă le învăța pe fete lucru manual, gospodărie și multe lucruri folositoare în viață. Era o femeie de excepție, care punea mult suflet în profesia ei. A adus războiul de
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! (CAPITOLUL XXIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358008_a_359337]
-
moși-strămoși. Îmbrăcat cu cele mai bune haine ale sale și încălțat în niște botine luate de la un negustor grec ce hălăduia din localitate în localitate făcând trocul cu țăranii, dându-le cele necesare traiului ce nu se găseau în magazinul sătesc, contra produse agricole, rupse câteva tufănele și plecă voios spre biserică, la întâlnirea sa sufletească cu Dumnezeu. Locașul sfânt nu era așa departe de casa lui. Biserica era aproape plină. Slujba începuse. Era sărbătoare mare, Sfântul Dumitru, praznicul când ciobanii
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
profesor nu avea liniște, parcă nici nu dormea nopțile. La ora șase dimineața era la poarta mea: „Hai, să mergem!”. Și plecam, o luam de la capăt cu căutările. Așa s-a iscat un adevărat muzeu, cu clădire proprie, un muzeu sătesc aranjat de niște specialiști în muzeografie: profesorii Iulian Rizea și Grigore Constantinescu, dr. Spiridon Cristocea și Romeo Maschio, cercetători avizați ai domeniului arheologiei așezărilor feudale. Toți au muncit zi și noapte, cu un mare entuziasm, panotând obiectele, aranjându-le pe îndeletniciri
ANII DE GLORIE AI MUZEISTICII DOMNEŞTENE de ION C. HIRU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358110_a_359439]
-
renunțat la ideea de a mai ieși, găsind o altă soluție ca să-mi rezolv problema. Cu multă muncă, cu multă dăruire, dar și cu asemenea farse pe care ni le făceam unii altora, așa a luat ființă un mare muzeu sătesc, consemnat de presa locală și națională. A urmat apoi o altă acțiune. Și anume, înființarea unui muzeu de artă feudală, cu icoane pe lemn foarte valoroase, pristolnice și carte veche religioasă, printre care „Biblia lui Șerban Cantacuzino / Biblia de la București
ANII DE GLORIE AI MUZEISTICII DOMNEŞTENE de ION C. HIRU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358110_a_359439]
-
că în curând, mai ales că primarele comunei, deși un iubitor de cultură, e îngrădit de legi șchioape ce țin de domeniul angajărilor. Sperăm însă că va deschide, la propriu și la figurat, lacătele bibliotecii (cea mai veche din mediul sătesc din România), precum și ale corpului muzeistic, păstorite cu competență de profesorul Toader, până mai ieri. Prof. Ion C. Hiru Referință Bibliografică: Anii de glorie ai muzeisticii domneștene / Ion C. Hiru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 582, Anul II, 04
ANII DE GLORIE AI MUZEISTICII DOMNEŞTENE de ION C. HIRU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358110_a_359439]
-
un unchi de-al său, cu mult înainte de venirea bolșevicilor la putere, îi aducea de fiecare dată nenumărate cadouri din îndepărtatele călătorii făcute prin toată lumea. Într-una din acele vizite, văzându-mă cu romanul lui Herman Melvill împrumutat de la biblioteca sătească, aflată într-o casă rechiziționată și ea, roman pe a cărei copertă, Ahab, cu piciorul său de lemn, dirija de pe puntea vasului, țipând la mateloții ce târau harpoanele cu pipa-n gură, îmi promisese una asemănătoare, care să-mi decoreze
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
aici sunt neobișnuite: Candit (cu „t”, nu ca personajul din Voltaire), Sanvina, Susana (cu „s”!), Amalia, Samoilă, Aurente, Laurean. Sună de parcă le-ar fi inversat cineva literele. De unde or fi venit ele? Trecând pe lângă căminul cultural am dat de magazinul sătesc. “Bolda”, acum închisă, mirosea pe vremuri a boboroanțe și a petrol de lampă. Stă pustie, ca și sediul “Colectivei” care a acrit multe inimi de țărani, împingându-i spre colectivizarea forțată. Nici localul în care crâșmarul Ilarie servea rachie creierelor
PENTRU ETERNITATE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357745_a_359074]
-
justiție socială, iar grijă pentru semen este un sentiment religios universal care se dezvoltă oriunde într-un mod foate popular stabilind legături temeinice între organizarea obșteasca și credințele locului. În ceea ce ne privește, nu este deloc de neglijat că obștile sătești ale ortodoxiei noastre au ținut îndelunga vreme loc de organizare feudala sau statală, politica existenței zilnice a unor populații întregi (care, pe deasupra, măi trebuiau să se apere și de năvălitori) conducând la politicile spirituale ale existenței în timp printr-o
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (12) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359035_a_360364]
-
tâdălea viclean, neîndurându-se să anunțe semnalul eliberarii. Ar renega ciorbele suplimentar sărate, grație șiroaielor de lacrimi, somate să se ițească de rația spartană de pâine: una sau poate (salvator) două bucăți de aluat copt - revendicate săptămânal prin asaltarea brutăriei sătești - alocate unei familii patriotic dotate cu cinci stomacuri. Ar capitula în fața incursiunilor în oraș, inconfundabil sufocate de răul de mașină exacerbat de mirosul autobuzelor de stat, în care un loc adjudecat cu succes, fie și în picioare, cu o sacoșă
COPILĂRIE REÎNCĂRCABILĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359467_a_360796]
-
aducea bliduște, lingurițe, șervețele și nelipsitele pahare cu apă rece. Îmi era foarte dragă și vizita la ea, o mare bucurie. Cu gândul încă salivând de poftă la dulceața preotesei, plec mai departe, trecând prin fața magazinului unde, cândva, era cooperativa sătească și de unde, cu un leu, îmi cumpăram unsprezece biscuiți obișnuiți; oare acum câți mai primești tot cu un leu? Tot aici veneam să-i cumpăr mamei mele cadou de opt martie sau de ziua ei, din economiile mele strânse la
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
banii de la casierie. Mai erau trei zile și pleca la munte, așa că avea o grămadă de treburi acasă pentru a-și pregăti bagajul. Mai avea și câte ceva de cumpărat, dar cum la Sinaia avea alte posibilități decât într-un magazin sătesc, renunță. Dacă avea timp, dădea sâmbătă o fugă până la Mangalia. Când a ajuns acasă, s-a apucat imediat să-și facă inventarul garderobei și să sorteze cam ce dorea să-și ia la munte. Știa din experiență că la Sinaia
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VIII NORI NEGRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360299_a_361628]
-
pe medicul primar interne Ioan POPA (n.1928 - d. 2002) născut în satul Gornea, care a funcționat la Spitalul Orășenesc Moldovo Nouă și care a tratat cu mult profesionalism multe generații de locuitori din zona Clisura Dunării. Ion Dragomir: Muzeul sătesc Ion Dragomir Gornea este un Muzeu de istorie și etnografie și poate fi vizitat de ori cine va așteptăm cu drag ! Muzeul a fost înființat în anul 1969. Este expus un bogat material arheologic provenit din siturile și rezervațiile arheologice
GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/359971_a_361300]
-
Adunării Constituante. http://ro.wikipedia.org/wiki/Antonie Iorgovan Cei 650 de ani de la atestarea documentara a comunei Sichevița din Caraș-Severin au fost marcați printr-o serie de evenimente organizate în localitate. Manifestările au debutat cu sfințirea noii clădiri a Muzeului sătesc "Ion Dragomir" din Gornea, comuna Sichevița. Noul sediu a fost binecuvântat de P.S. Părinte Episcop Lucian, în prezența unui număr mare de preoți și credincioși. Totodată, s-a sfințit bustul învățătorului Ion Dragomir și s-au prezentat momente din istoria
GORNEA UN SAT DIN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/359971_a_361300]
-
dintre nemți și ruși ca ocupanți este următoarea: neamțul ia din toate câte ceva, câte un nimic... și plătește totul. Rusul ia totul și nu plătește nimic. „Tata, își amintește Seniorul Grigore, era țăran cu animale, cu livezi și un magazin sătesc. Noi am fost 12 copii. În ’44, aveam 19-20 de ani. În oraș, în județ, nu erau decât 2 comuniști... La alegerile din ’46, doar 3 voturi au fost pentru comuniști la secția din comuna noastră. Au zis: <> Și așa
MĂRTURISITORI DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359098_a_360427]
-
fiind incluse pe lista monumentelor de arhitectură. Mânăstirea este situată pe șoseaua ce leagă orașul Focșani de Vidra, Tulnici, Târgu Secuiesc și Brașov. Mânăstire Biserica din lemn Sf. Nicolae Monument istoric clasat VN-II-m-B-06524, a fost ridicat la cerința obștilor sătești a nistorenilor pe la finele secolului al-XVIII-lea. Acest lăcaș de cult a fost înălțat pe o fundație din piatră de râu zidită cu mortar, adaptându-se terenului așezat în pantă. Pereții din bârne groase de lemn, ne prezintă un
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
fata popii, pe nume Nina. Mai era și tare bună prietenă cu ea. Așa că dacă s-a născut o fată, soră-mea voia să i se zică Nina. Și toți au fost de acord... Tata s-a dus la Sovietul sătesc să mă declare, să-mi facă actul de naștere. În drum, i-a ieșit în cale rusoaica, moașa care, aflând ce treabă are, i-a zis: ” Ia vezi, Petru Gonța, numește-o mai bine Raisa, să fie ca și mine
LA ORIGINI ( FRAGMENT DIN CARTEA PAGINI BASARABENE) de NINA GONŢA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340272_a_341601]
-
Bucurie! Nu știu dacă se studiază în manulale. Dar a încercat specii literare precum schițe umoristice nuvele romane Doi vulpoi Schițe vesele Un scos din pepene Alte schițe vesele A fost remarcat de Lovinescu pentru spațiile iscodite în operă cazonul sătescul mahalagescul eliberându-se de un sărac iz sămănătorism,iar de sub mantia scriitoricească reies pasiuni absurde și false principii.Producțiile literare care îl consacră sunt satirele , schițele cu umor . Referință Bibliografică: GHEORGHE BRĂESCU-DE LA SĂMĂNĂTORISM LA SBURĂTORUL LOVINESCIAN / Florica Ranta Cândea
GHEORGHE BRĂESCU-DE LA SĂMĂNĂTORISM LA SBURĂTORUL LOVINESCIAN de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340574_a_341903]
-
amplasată într-un conținut la fel de invaziv și de deranjant. - Cumpărătorii de publicitate au început în fine să se uite la calitatea conținutului, la demografice, la interesele cititorului, la timpul petrecut pe site, pentru că au înțeles că tipul acesta de magazin sătesc care e onlineul românesc, în care reclama nu doar că se pierde în avalanșa de zgură, dar își pierde și valoarea, nu le aduce beneficii. Dacă-ți pui reclama lângă o sirenă falsă, consumatorul ar putea ajunge la concluzia că
Cine dă mai mult de 20 de bani pe presă va câștiga însutit () [Corola-blog/BlogPost/338387_a_339716]
-
Toți olimpicii noștri, când îi întrebi ce au de gând să facă, primul lucru pe care-l spun e acela că vor să plece din țară. Nu mai au sentimentul că-și pot construi un destin. Noi am desființat școlile sătești care nu au 300 de elevi. Ar trebui să știe guvernanții de ieri și de astăzi că satul românesc este altceva decât un loc în care locuiesc niște oameni, este matca noastră stilistică, cum zicea Blaga. Acum, la 100 de
Academicienii către popor. Victor Voicu, secretar general al Academiei Române () [Corola-blog/BlogPost/338898_a_340227]
-
distrus cu ajutorul unei bucăți de fier capul și degetele întemeietorului statului sovietic din parcul central din or. Florești. Întrebare: Ce v-a îndemnat să devastați monumental conducătorului? Răspuns: De-a lungul mai multor ani am fost persecutat de lucrătorii sovietului sătesc și conducerii cârmuirii colhozului din satul Băhrinești, inclusive de unii locuitori de rând, și cred că de aceasta este vinovată puterea sovietică și orânduirea instaurată de ea. În dimineața zilei de 25 noiembrie am venit la Florești cu scopul de
Ion Suvac – eroul din Băhrinești care a decapitat statuia lui Lenin () [Corola-blog/BlogPost/339949_a_341278]