69,276 matches
-
2) Salariații nu răspund de pagubele provocate de forța majoră sau de alte cauze neprevăzute care nu puteau fi înlăturate și nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului. ... (3) În situația în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina și în legătură cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare și evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părților, într-un termen care nu va putea fi mai mic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
care nu puteau fi înlăturate și nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului. ... (3) În situația în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina și în legătură cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare și evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părților, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării. ... (4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părților, conform
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării. ... (4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părților, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie. Art. 256. - (1) Salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie. (2) Dacă salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau și care nu mai pot fi restituite în natură sau dacă acestuia i s-au prestat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
recuperate prin acordul părților, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie. Art. 256. - (1) Salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie. (2) Dacă salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau și care nu mai pot fi restituite în natură sau dacă acestuia i s-au prestat servicii la care nu era îndreptățit, este obligat să suporte contravaloarea lor. Contravaloarea bunurilor sau serviciilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
acestuia. IV. Expunerea succintă a proceselor 10. Prin Sentința civilă nr. 2.232 din 21 septembrie 2015 pronunțată în Dosarul nr. 4.024/118/2015, Tribunalul Constanța - Secția I civilă a respins acțiunea în pretenții formulată de angajatorul CERONAV împotriva salariatului său, cu motivarea că reclamantul angajator nu a obținut o hotărâre judecătorească de anulare a dispozițiilor art. 74 din Contractul colectiv de muncă referitoare la drepturile speciale privind decontarea prestațiilor de odihnă și tratament și contravaloarea transportului. Mai mult, nici
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
instanțelor judecătorești. Pe de altă parte, s-a reținut că și în ipoteza în care reclamantul ar fi pus în discuție nulitatea dispozițiilor din contractul colectiv de muncă referitoare la drepturile salariale menționate, pe motivul că prin acest contract aplicabil salariaților unei instituții publice nu puteau fi negociate drepturi salariale care excedează reglementării limitative în materie, respectiv Legii-cadru nr. 284/2010 , această nulitate nu ar putea afecta drepturi deja câștigate de salariați. Și aceasta întrucât, în dreptul muncii, nulitatea unui contract produce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
salariale menționate, pe motivul că prin acest contract aplicabil salariaților unei instituții publice nu puteau fi negociate drepturi salariale care excedează reglementării limitative în materie, respectiv Legii-cadru nr. 284/2010 , această nulitate nu ar putea afecta drepturi deja câștigate de salariați. Și aceasta întrucât, în dreptul muncii, nulitatea unui contract produce efecte numai pentru viitor, după cum arată dispozițiile art. 57 alin. (2) din Codul muncii. Prin urmare, tot ceea ce s-a prestat în baza dispozițiilor contractuale, inclusiv drepturile salariale ce se solicită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
de Apel Constanța - Secția I civilă. 11. Prin Sentința civilă nr. 2.231 din 21 septembrie 2015 pronunțată în Dosarul nr. 3.927/118/2015, Tribunalul Constanța - Secția I civilă a respins acțiunea în pretenții a angajatorului CERONAV formulată împotriva salariatului său, ca neîntemeiată, pentru considerentele menționate anterior în Dosarul nr. 4.024/118/2015. Împotriva acestei sentințe au declarat apel părțile, calea de atac fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța - Secția I civilă. 12. Prin Sentința civilă nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
de Apel Constanța - Secția I civilă. 12. Prin Sentința civilă nr. 1.497 din 8 iulie 2015 pronunțată în Dosarul nr. 2.060/118/2015, Tribunalul Constanța - Secția civilă a respins ca nefondată cererea formulată de reclamantul sindicat, în numele anumitor salariați, în contradictoriu cu angajatorul CERONAV. Pentru a pronunța această soluție, s-a reținut că un contract colectiv de muncă produce efecte față de angajatori și salariații acestora, executarea acestuia fiind obligatorie, însă, în cauză, contractul colectiv de muncă în ceea ce privește negocierea, încheierea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
Tribunalul Constanța - Secția civilă a respins ca nefondată cererea formulată de reclamantul sindicat, în numele anumitor salariați, în contradictoriu cu angajatorul CERONAV. Pentru a pronunța această soluție, s-a reținut că un contract colectiv de muncă produce efecte față de angajatori și salariații acestora, executarea acestuia fiind obligatorie, însă, în cauză, contractul colectiv de muncă în ceea ce privește negocierea, încheierea și executarea prezintă particularități ce derivă din calitatea de instituție publică a angajatorului. Dacă în privința contractelor colective de muncă încheiate la nivelul unei persoane juridice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
la nivelul unei persoane juridice private Legea nr. 62/2011 instituie regula obligativității clauzelor acestora, în privința contractelor/acordurilor colective de muncă încheiate în sectorul bugetar legea stabilește anumite reguli prevăzute la art. 138 din actul normativ anterior menționat, în conformitate cu care salariații din sectorul bugetar nu pot beneficia decât de acele drepturi prevăzute de legislația în vigoare pentru categoria respectivă de personal. Potrivit art. 1 din Legea-cadru nr. 284/2010 , obiectul de reglementare al legii este reprezentat de stabilirea unui sistem unitar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
alte drepturi în bani sau în natură care excedează prevederilor prezentei legi. Analizând Legea-cadru nr. 284/2010 , se constată că ajutoare de natura celor indicate în art. 1 din Decizia nr. 24 din 2 martie 2015 nu sunt prevăzute pentru salariații din sectorul bugetar, astfel încât drepturile acordate angajaților CERONAV, după intrarea in vigoare a acestei legi, excedează cadrului legal. Este adevărat că inserarea unor clauze în Contractul colectiv de muncă contrare legislației atrage nulitatea acestora, ce poate fi constatată doar de către
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
cu titlul de decontare a prestațiilor de odihnă și tratament au fost lipsite de suport juridic cu efect retroactiv, ca efect al emiterii Deciziei nr. 15/2015. Părțile nu au contestat că izvorul juridic al raportului juridic în executarea căruia salariatul ar fi primit plata nedatorată îl constituie contractul colectiv de muncă pe anul 2014, iar acțiunea reclamantei tinde la restrângerea efectelor sale ex tunc, invocând în prezent lipsa unui temei legal pentru plata efectuată pârâtului. Însă, potrivit art. 142 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
Camera de Conturi a Județului Constanța, care nu are înrâurire asupra legalității clauzelor contractelor colective de muncă, supuse exclusiv jurisdicției muncii. Prin încheierea contractului colectiv de muncă, dreptul muncii devine un drept negociat, de origine convențională, creat de angajatori și salariați, în funcție de condițiile economice și sociale, precum și de interesele celor două părți. În concepția legiuitorului, contractul colectiv de muncă reprezintă forma de exprimare concretă a normelor juridice de muncă. Autoritatea publică, prin intermediul dreptului, orientează doar acțiunile și inițiativele celor două părți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
concepția legiuitorului, contractul colectiv de muncă reprezintă forma de exprimare concretă a normelor juridice de muncă. Autoritatea publică, prin intermediul dreptului, orientează doar acțiunile și inițiativele celor două părți în procesul muncii, stabilind limite minime ca măsură de protecție generală a salariaților. De aceea, întocmai ca în cazul contractului individual de muncă [art. 57 alin. (2) din Codul muncii], nulitatea unor clauze ale contractului colectiv de muncă nu ar putea oricum atinge drepturi deja câștigate de salariați, iar tot ceea ce s-a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
măsură de protecție generală a salariaților. De aceea, întocmai ca în cazul contractului individual de muncă [art. 57 alin. (2) din Codul muncii], nulitatea unor clauze ale contractului colectiv de muncă nu ar putea oricum atinge drepturi deja câștigate de salariați, iar tot ceea ce s-a prestat în baza dispozițiilor contractuale, inclusiv drepturile salariale ce se solicită în prezenta acțiune, nu mai pot fi restituite. Reclamanta a susținut în cuprinsul acțiunii că nu se poate reține o culpă a salariatului în privința
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
de salariați, iar tot ceea ce s-a prestat în baza dispozițiilor contractuale, inclusiv drepturile salariale ce se solicită în prezenta acțiune, nu mai pot fi restituite. Reclamanta a susținut în cuprinsul acțiunii că nu se poate reține o culpă a salariatului în privința încasării unei anumite sume, însă art. 256 alin. (1) din Codul muncii exclude, deopotrivă, ideea de culpă a angajatorului. Or, potrivit dispozițiilor art. 138 alin. (5) din Legea nr. 62/2011 , răspunderea pentru încheierea contractelor colective de muncă cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
proprii, caz în care contractul colectiv de muncă produce efecte până la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat, nefiind aplicabile dispozițiile legislației privind salarizarea în sectorul bugetar. 14.2. Problema răspunderii patrimoniale a angajaților Potrivit art. 254 din Codul muncii, salariații răspund patrimonial pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor. În același capitol III din titlul XI al Codului muncii, intitulat " Răspunderea patrimonială", este cuprins și art. 256 care instituie o formă de răspundere independentă de culpă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
în legătură cu munca lor. În același capitol III din titlul XI al Codului muncii, intitulat " Răspunderea patrimonială", este cuprins și art. 256 care instituie o formă de răspundere independentă de culpă, bazată în realitate pe îmbogățirea fără justă cauză, stabilind că salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie. Problema care se pune este dacă poate fi considerată o culpă a angajatului încasarea sumelor plătite de angajator întro situație precum cea din cauza de față sau dacă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
132. Potrivit art. 132 alin. (1), "clauzele contractelor colective de muncă pot stabili drepturi și obligații numai în limitele și în condițiile prevăzute de lege". Se constată că textul nu face distincție după cum clauzele respective încalcă legea în favoarea sau în defavoarea salariaților. Întrucât dispozițiile Legii nr. 62/2011 privind negocierea și încheierea contractelor colective de muncă constituie o dezvoltare a prevederilor Codului muncii și acestea prezintă însușirea prevăzută de art. 278 alin. (1) din Codul muncii de a se completa cu dispozițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
a acesteia și restituirea prestațiilor. Art. 138 alin. (5) constituie o prevedere specifică materiei contractelor colective de muncă încheiate în sectorul bugetar, a cărei interpretare depinde de deslușirea sensului noțiunii de "răspundere" la care se referă. O acțiune prin care salariații solicită obligarea angajatorului la executarea unei clauze contractuale are ca obiect răspunderea contractuală. Într-o asemenea viziune, angajatorul este ținut să execute o clauză contractuală lovită de nulitate (chiar constatată de instanță la cererea acestuia), urmând, cel mult, să fie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
este ținut să execute o clauză contractuală lovită de nulitate (chiar constatată de instanță la cererea acestuia), urmând, cel mult, să fie antrenată ulterior răspunderea subsidiară a prepușilor săi care se fac vinovați de încheierea contractului cu încălcarea legii. Astfel, salariații ajung să beneficieze fără niciun impediment de o clauză convenită cu încălcarea legii, deși și aceștia au participat, prin organele lor reprezentative, la negocierea și semnarea contractului. Se ajunge, astfel, la concluzia că instanța, sesizată în baza unei clauze a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
1.642/1/2016, cu privire la modul de interpretare a art. 138 alin. (5) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social în sensul că ar fi exclusă răspunderea civilă patrimonială, fondată pe art. 256 alin. (2) din Codul muncii, a salariatului din sectorul bugetar care a primit drepturi necuvenite potrivit legii de salarizare, dar care se regăsesc inserate în contracte colective de muncă încheiate cu nerespectarea legii de salarizare, răspunderea revenind în acest caz exclusiv angajatorului, instanța de sesizare a reținut
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
februarie 2016, s-a pus în discuția părților dacă prevederile art. 138 alin. (5) din Legea nr. 62/2011 , republicată, se interpretează în sensul că este exclusă răspunderea civilă patrimonială, fondată pe art. 256 alin. (2) din Codul muncii, a salariatului din sectorul bugetar care a primit drepturi necuvenite potrivit legii de salarizare, dar care se regăsesc inserate în contracte colective de muncă încheiate cu nerespectarea legii de salarizare. Problema ridicată în acest caz este nouă, ea nefiind obiect al vreunui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
legii, după cum nici nu a mai făcut obiect al unei dezlegări dispuse potrivit art. 520 și următoarele din Codul de procedură civilă. Aceasta are relevanță în cauză câtă vreme se solicită interpretarea art. 256 din Codul muncii în sensul obligării salariatului din sectorul bugetar să restituie toate sumele încasate în temeiul unui contract colectiv de muncă încheiat cu nerespectarea legislației salarizării, cu toate că există o normă ce pare a exclude, într-o atare ipoteză, răspunderea patrimonială de drept comun a angajatului. VI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]