829 matches
-
până la flexura colica dreapta. Rectul începe de la nivelul vertebrei S3 până la nivelul orificiului anal. Prezintă două segmente: unul superior situat în cavitatea pelvina, numit ampula rectala și altul inferior numit canal anal. Sunt considerate organe anexe ale tubului digestiv glandele salivare, ficatul, căile biliare și pancreasul. Glandele salivare secretă salivă. Sunt două tipuri de glande salivare: mici și mari. Cele mari se află în afara cavitații bucale și își varsă produsul prin intermediul unor canale excretoare în cavitatea bucală. Glandele salivare au rol
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
nivelul vertebrei S3 până la nivelul orificiului anal. Prezintă două segmente: unul superior situat în cavitatea pelvina, numit ampula rectala și altul inferior numit canal anal. Sunt considerate organe anexe ale tubului digestiv glandele salivare, ficatul, căile biliare și pancreasul. Glandele salivare secretă salivă. Sunt două tipuri de glande salivare: mici și mari. Cele mari se află în afara cavitații bucale și își varsă produsul prin intermediul unor canale excretoare în cavitatea bucală. Glandele salivare au rol în digestie. Cea mai voluminoasa glanda salivara
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
două segmente: unul superior situat în cavitatea pelvina, numit ampula rectala și altul inferior numit canal anal. Sunt considerate organe anexe ale tubului digestiv glandele salivare, ficatul, căile biliare și pancreasul. Glandele salivare secretă salivă. Sunt două tipuri de glande salivare: mici și mari. Cele mari se află în afara cavitații bucale și își varsă produsul prin intermediul unor canale excretoare în cavitatea bucală. Glandele salivare au rol în digestie. Cea mai voluminoasa glanda salivara esta glanda parotida. Glanda salivara mijlocie este submandibulara
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
digestiv glandele salivare, ficatul, căile biliare și pancreasul. Glandele salivare secretă salivă. Sunt două tipuri de glande salivare: mici și mari. Cele mari se află în afara cavitații bucale și își varsă produsul prin intermediul unor canale excretoare în cavitatea bucală. Glandele salivare au rol în digestie. Cea mai voluminoasa glanda salivara esta glanda parotida. Glanda salivara mijlocie este submandibulara, iar cea mică este sublinguala. Ficatul este așezat sub coaste, în partea dreaptă a abdomenului, sub diafragm, deasupra colonului transvers, la dreapta stomacului
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
salivare secretă salivă. Sunt două tipuri de glande salivare: mici și mari. Cele mari se află în afara cavitații bucale și își varsă produsul prin intermediul unor canale excretoare în cavitatea bucală. Glandele salivare au rol în digestie. Cea mai voluminoasa glanda salivara esta glanda parotida. Glanda salivara mijlocie este submandibulara, iar cea mică este sublinguala. Ficatul este așezat sub coaste, în partea dreaptă a abdomenului, sub diafragm, deasupra colonului transvers, la dreapta stomacului. Ficatul este cea mai mare glanda din organism. Are
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
tipuri de glande salivare: mici și mari. Cele mari se află în afara cavitații bucale și își varsă produsul prin intermediul unor canale excretoare în cavitatea bucală. Glandele salivare au rol în digestie. Cea mai voluminoasa glanda salivara esta glanda parotida. Glanda salivara mijlocie este submandibulara, iar cea mică este sublinguala. Ficatul este așezat sub coaste, în partea dreaptă a abdomenului, sub diafragm, deasupra colonului transvers, la dreapta stomacului. Ficatul este cea mai mare glanda din organism. Are culoarea rosie-caramizie și greutatea de
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
porte. Corpul are în apropiere stomacul, rinichiul stâng, arteră și vena splenica, colonul transvers și ansele intestinale. Coadă pancreasului se leagă de splina prin ligamentul speno-pancreactic. Structural, pancreasul exocrin reprezintă masă principala a glandei având aceiași structura că și glandele salivare de aceea se mai numește și glanda salivara abdominală. Pancreasul endocrin este reprezentatde insulele Langerhans care constitue 1-3% din volumul glandei fiind mai numeroase în coadă pancreasului. 95 96 Bolile aparatului digestiv Sunt boli ale aparatului digestiv: refluxul gastro-esofagian hemoragiile
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
arteră și vena splenica, colonul transvers și ansele intestinale. Coadă pancreasului se leagă de splina prin ligamentul speno-pancreactic. Structural, pancreasul exocrin reprezintă masă principala a glandei având aceiași structura că și glandele salivare de aceea se mai numește și glanda salivara abdominală. Pancreasul endocrin este reprezentatde insulele Langerhans care constitue 1-3% din volumul glandei fiind mai numeroase în coadă pancreasului. 95 96 Bolile aparatului digestiv Sunt boli ale aparatului digestiv: refluxul gastro-esofagian hemoragiile digestive superioare gastritele ulcerul gastric și duodenal cancerul
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
De obicei pH-ul optim coincide cu pH-ul lichidelor biologice în care enzimele își desfășoară activitatea. Astfel, în cavitatea bucală, saliva are o reacție neutră, ceea ce face ca acest pH (6, 9, 7) să fie optim pentru activitatea amilazei salivare; în stomac, unde mediul este acid, acționează pepsina care are pH-ul optim de 1,5 2. Sucul pancreatic este alcalin, iar enzimele prezente în acesta tripsina, chimotripsina acționează la pH optim între 8 8,6. La majoritatea enzimelor din
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
termolabile. In consecință temperaturi mai mari de 50-600C diminuează sau inhibă activitatea enzimatică datorită denaturării componentei proteice; temperaturi mai scăzute decât temperatura optimă diminuează activitatea enzimatică, fără să determine însă denaturarea enzimei. Principiul metodei Se determină activitatea enzimatică a α-amilazei salivare prin “incubarea” acestei enzime cu o soluție de amidon la două valori de temperatură: 370C (temperatura optimă) și 600 C. Se urmărește evoluția procesului de hidroliză enzimatică prin efectuarea reacției de culoare cu iodul și a reacției Fehling. Reactivi * Soluție
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
a reacției Fehling. Reactivi * Soluție de amidon 1 % * Soluție de iod în iodură de potasiu 0,3 % *Amilază salivară: (diluată în raport de 1/10 cu apă distilată) * Reactiv Fehling (I, II) Mod de lucru Tehnica pentru evidențierea activității amilazei salivare la temperatura de 370C se bazează pe procedeul menționat anterior. Pentru evidențierea efectului temperaturii de 600C asupra activității enzimatice se procedează identic, dar în condiții de inactivare termică a enzimei.Soluția de amilază salivară conținută într-o eprubetă se menține
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
Modificări mai mult sau mai puțin accentuate în raport cu valoarea pH-ului optim determină, de regulă, o diminuare sau chiar o inhibare a activității enzimatice. Principiul metodei Se determină la temperatura optimă (370C) și la valori diferite de pH activitatea amilazei salivare, prin măsurarea timpului în care substratul (amidonul) este hidrolizat până la produși ce nu se mai colorează cu iodul (punctul acromic). Se compară activitatea enzimatică cu valorile de pH corespunzătoare și se stabilește pH-ul optim de activitate al amilazei salivare
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
salivare, prin măsurarea timpului în care substratul (amidonul) este hidrolizat până la produși ce nu se mai colorează cu iodul (punctul acromic). Se compară activitatea enzimatică cu valorile de pH corespunzătoare și se stabilește pH-ul optim de activitate al amilazei salivare. Reactivi: * Soluție de amidon 1 % (substrat). * Soluție de iod în KI 0,3 %. *Amilază salivară (diluată 1/10). * Soluție de KH2PO4 6,6 · 10-2 m (9,080 g/l). * Soluție de 6,6 · 10-2 m (9,4790 g/l). Din
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
pH=6,8, punctul acromic atingându-se în aproximativ 10 minute. La valorile de pH 5,2 și 8,2 viteza de reacție este redusă, punctul acromic atingându-se în aproximativ 20 de minute. In concluzie, activitatea optimă a amilazei salivare este la pH = 6,8. 6.8.2.3. Influența efectorilor enzimatici Efectorii enzimatici sunt substanțe de natură chimică diferită care modifică activitatea enzimatică, respectiv viteza reacțiilor enzimatice. In funcție de acțiunea pe care o exercită asupra enzimelor, efectorii pot fi
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
influențată de prezența anumitor ioni în mediul de reacție. Astfel, α-amilaza este activată de anionul Clși este inhibată de prezența unor cationi ca Ag+, Pb2+, Cu2+. 6.8.2.3.1. Influența activatorilor enzimatici Principiul metodei Se determină activitatea amilazei salivare în prezența și în absența ionului de Cl-. Activitatea enzimei este invers proporțională cu timpul în care se atinge nivelul acromic. Reactivi: * Soluție de amidon 1% (substrat). * Soluție tampon fosfați de pH=6,8. * Soluție de NaCl 1 %. * Soluție de
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
rezultatelor In proba care conține ioni de clor (NaCl) se constată că hidroliza enzimatică a amidonului decurge rapid, α amilaza manifestând o activitate maximă în prezența acestor ioni (Cl-). In concluzie, ionii de clor se comportă ca activatori ai amilazei salivare. 6.8.2.3.2. Influența inhibitorilor enzimatici Principiul metodei Se determină activitatea amilazei salivare în prezența și în absența cationului Pb2+; se măsoară timpul necesar atingerii punctului acromic. Reactivi * Soluție de amidon 1% (substrat). * Soluție tampon fosfați de pH
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
amidonului decurge rapid, α amilaza manifestând o activitate maximă în prezența acestor ioni (Cl-). In concluzie, ionii de clor se comportă ca activatori ai amilazei salivare. 6.8.2.3.2. Influența inhibitorilor enzimatici Principiul metodei Se determină activitatea amilazei salivare în prezența și în absența cationului Pb2+; se măsoară timpul necesar atingerii punctului acromic. Reactivi * Soluție de amidon 1% (substrat). * Soluție tampon fosfați de pH=6,8. * Soluție de Pb(NO3)2 1 · 10-3 m * Soluție de iod în KI
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
dintr-o soluție de azotat de plumb. Interpretarea rezultatelor In proba care conține ionii Pb2+ se constată că viteza de hidroliză enzimatică a amidonului este mult diminuată în comparație cu proba martor. In concluzie, ionii Pb2+ se comportă ca inhibitori ai amilazei salivare, determinând scăderea activității enzimatice (sau chiar inhibarea totală a acesteia la concentrații mai mari de Pb2+). 6.9. TESTE DE AUTOEVALUARE 1. Enzimele sunt: a). lipide; b). glucide; c). protide; d). polinucleotide. 3. Viteza de reacție este: a). proporțională cu
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
trabecular, alveolar). Metastazarea apare frecvent în: SNC, intestin, stomac, uter, ovare. Formele pure au un prognostic mai bun. Carcinomul adenoid chistic reprezintă mai puțon de 0,1% din carcinoamele mamare. Prezintă o structură asemănătoare celei a tumorilor derivate din glandele salivare. GRADUL NUCLEAR ȘI DIFERENȚIEREA HISTOLOGICĂ Grading-ul carcinoamelor este o referire la diferențiere. Gradarea nucleară cea mai frecventă este cea propusă de N. M. Black: gradul 3 (bine diferențiat), gradul 2 (intermediar), gradul 1 (diferențiere redusă). Gradarea histologică cea mai utilizată
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
este sincronă. Metastazarea apare frecvent în: SNC, intestin, stomac, uter, ovare. Formele pure au un prognostic mai bun. Carcinomul adenoid chistic reprezintă mai puțin de 0,1% din carcinoamele mamare. Prezintă o structură asemănătoare celei a tumorilor derivate din glandele salivare. Are un prognostic favorabil. Grading-ul carcinoamelor este o referire la diferențiere. Cele două gradări, nucleară și histologică, coincid în multe dar nu în toate cazurile de carcinom ductal invaziv. Cele două criterii sunt factori predictivi de mare valoare în contextul
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
trabecular, alveolar). Metastazarea apare frecvent în: SNC, intestin, stomac, uter, ovare. Formele pure au un prognostic mai bun. Carcinomul adenoid chistic reprezintă mai puțon de 0,1% din carcinoamele mamare. Prezintă o structură asemănătoare celei a tumorilor derivate din glandele salivare. GRADUL NUCLEAR ȘI DIFERENȚIEREA HISTOLOGICĂ Grading-ul carcinoamelor este o referire la diferențiere. Gradarea nucleară cea mai frecventă este cea propusă de N. M. Black: gradul 3 (bine diferențiat), gradul 2 (intermediar), gradul 1 (diferențiere redusă). Gradarea histologică cea mai utilizată
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
este sincronă. Metastazarea apare frecvent în: SNC, intestin, stomac, uter, ovare. Formele pure au un prognostic mai bun. Carcinomul adenoid chistic reprezintă mai puțin de 0,1% din carcinoamele mamare. Prezintă o structură asemănătoare celei a tumorilor derivate din glandele salivare. Are un prognostic favorabil. Grading-ul carcinoamelor este o referire la diferențiere. Cele două gradări, nucleară și histologică, coincid în multe dar nu în toate cazurile de carcinom ductal invaziv. Cele două criterii sunt factori predictivi de mare valoare în contextul
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
dezvoltate, datorită avantajului de a fi mai puțin reactogen. 6.6 Oreionul (parotidita epidemică) Definiție Oreionul (parotidita epidemică) este o boală infecțioasă acută ciclică, transmisibilă, specific umană, produsă de virusul urlian, manifestată prin febră, fenomene generale, inflamație nesupurativă a glandelor salivare și a altor țesuturi (pancreas, testicul, sistem nervos). Epidemiologie Considerat o boală a copilăriei, oreionul se întâlnește mai frecvent la copii și tineri, mai rar la vârsta adultă și foarte rar la sugari alimentați natural. Sursa de infecție este reprezentată
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cu 24 48 ore de sindrom infecțios moderat și otalgie. Manifestările caracteristice sunt: tumefierea parotidiană dureroasă, cu consistență fermă, elastică, inițial uni-, apoi bilaterală, care acoperă unghiul mandibular. Inflamația glandelor submaxilare și linguale se asociază variabil. Tumefierea bilaterală a glandelor salivare, cu mascarea unghiului mandibular, dau aspectul capului de “lună plină” sau de “pară”. Manifestările inflamatorii ale glandelor salivare se remit în 7-10 zile. Enantemul urlian se manifestă prin turgescența orificiului canalului Stenon, uscăciunea mucoasei orale prin scăderea secreției salivare și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
fermă, elastică, inițial uni-, apoi bilaterală, care acoperă unghiul mandibular. Inflamația glandelor submaxilare și linguale se asociază variabil. Tumefierea bilaterală a glandelor salivare, cu mascarea unghiului mandibular, dau aspectul capului de “lună plină” sau de “pară”. Manifestările inflamatorii ale glandelor salivare se remit în 7-10 zile. Enantemul urlian se manifestă prin turgescența orificiului canalului Stenon, uscăciunea mucoasei orale prin scăderea secreției salivare și eritemul faringian. Alte localizări glandulare extrasalivare ale infecției urliene sunt: Pancreatita, manifestă clinic (dureri abdominale “în bară”, vărsături
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]