4,384 matches
-
terenul de instrucție se preface în pavăză pe câmpul de luptă”... „Știu, domnule colonel!” - am răspuns eu. „Acum du-te la program. Eu voi da ordinele necesare pentru schimbările despre care ți-am vorbit”. M-am ridicat și, cu un salut reglementar, am făcut stânga-mprejur, plecând ca din tun la Petrache, să-i duc vestea... Cum ai primit dumneata vestea că vei deveni comandant de pluton, ne-am dat seama din cele povestite. Întrebarea e cum a primit Petrache vestea
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ochii ei vorbeau. Cât ar fi vrut ca doctorul să nu plece, mai bine zis, să nu plece imediat. Ceea ce nu se întâmplă. Din cadrul ușii dotorul îi spuse în engleză: Good bye! Ea nu avu când să-i răspundă la salut. Dincolo de ușă se îndepărta un om care purta griji ce nu aveau nici o tangență cu ale Simonei. În rezervă, de partea cealaltă a ușii, într-un pat de spital, rămăsese o ființă al cărei diagnostic era greu de precizat. Doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
întotdeauna, în compania unui prieten iubit, inima omului este aplecată spre sinceritate. În sumbra dimineață, la care m-am oprit eu cu povestirea mea, trezindu-se din somn - în chip tare curios - mult mai târziu decât de obicei, acesta, după salutul cuvenit oglinzii, ca să nu întârzie - Doamne ferește! - la serviciu, își trase neglijent hainele pe el și ieși pe ușă în grabă, trântind-o, nebănuind defel cam ce urmări poate avea graba, atunci când fatalitatea hotărăște că trebuie să fie așa, și nu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
de toată răutatea. Nu uitasem să mă rog și pentru Aurica, ca să-i dăruiască și ei Domnul această bogăție și fericire. De atunci, în fiecare duminică, când intru în biserică, privesc la locul unde stă permanent această tânără doamnă, o salut și mă stărui s-o încurajez cu un zâmbet. Mâ gândesc atunci, că fiecare din noi poartă ceva în suflet, fiecare din noi are o istorie a sa, mai mult sau, poate, mai puțin tristă. Fiecare din cei prezenți vine
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
unele dimineți Când după nopți și nopți de singuratice călătorii ne întâlneam o clipă și viața ni se urca pe buze amară și tristă Atunci eu mă apropiam de tine și înclinându-mă încet spuneam: Bună ziua Ioana Maria tu ascultai salutul meu, îl cunoșteai din alte dimineți și răspundeai la fel. De la un capăt la altul al vieții noi n-am fost decât două corăbii care își spun bună ziua Bună ziua corabie care vii dinspre miazănoapte Bună ziua corabie care pleci spre răsărit
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
era focalizată pe Zinzin și undeva în sală îl zări pe Alex, inima îi tresări în piept ca scoasă din minți, o simțea ca pe o pasăre prinsă în cursă, Alex îi face un gest cu mâna, în semn de salut, Zinzin cântă ca în zilele ei magice, a încălecat vioara și cântă în transă, muzica țâșnește din vioara ei ca o fântână arteziană. 31 decembrie 2009, Sydney Mă trezesc cu soarele între gene. Dorm pe o canapea desfășurată, imensă pentru
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
etc. Actorii mei preferați, adevărați monștri sacri ai ecranului, au fost și sunt: Jean Marais, Jean Gabin, Spencer Tracy, Katharine Hepburn, Bette Davis, Sophia Loren, Kirk Douglas, Raj Kapoor, Constantin Tănase, Toma Caragiu. Din filme am învățat destule formule de salut sau expresii uzuale pe care le foloseam pe atunci mai ales ca să uimesc fetele : merci, au revoir, good bay, pardon, i am sorry, thank you, y love you, je t’aime, moi non plus, qu’est-ce que tu fais?, hă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
cărți, o invitau la plimbare În parc, la teatru ori la film, copleșind-o cu valuri de complimente. Ba chiar se mai și băteau până la sânge În Încercarea lor de a o impresiona, de a obține mai mult decât un salut colegial, un surâs de complezență sau o vorbă politicoasă din partea ei. Blonda Înaltă și cu gropițe În obrăjori părea neclintită, imperturbabilă și insensibilă ca o cariatidă. Unii s-au simțit vexați În amorul lor și, considerând-o prea mândră, prea
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
frunte odrasla . Ajung lângă tomberonari. Scormonitorii În gunoaie - vietăți coborâte parcă dintr-o altă lume - formează un grup retras, gălăgios doar dacă au ceva la bord. De cele mai multe ori mă privesc cu un aer prietenesc și răspund cu promptitudine la salutul meu, În așteptarea, probabil, a unui câștig cât de mic. Dintre ei (cinci la număr), Îl simpatizam pe Filozof, cum i se spunea. Pletos, cu barba Încâlcită și hainele din cale-afară de soioase și de jerpelite, Filozoful, mut din naștere
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
semn ciudat, desenând ceva În aer și scuturând greoi din capul păros. Și-mi arată dinții lui galbeni, murdari. Nu a acceptat niciodată din măruntul pe care, uneori, Îl mai Împart. Pe el pare-se că-l interesează altceva: plăcerea salutului, a schimbului de priviri, faptul că relaționăm În felul acesta. Nu mai e mult până la scara blocului În care locuiesc. De la fereastra unei clădiri cu obloane mari, se aude o voce de bărbat strigând interminabil “Ma-ri-ciii-caa...Ma-ri-cicaaaaa...” Lumina puternică a
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
În geamantane timp Îndelungat, Într-o tăcere deplină (cu spatele la mine, ignorându-mă complet). Era concentrată, ordonând cu mare grijă hainele pe rafturi și pe umerașe. Apoi a ieșit impasibilă, fără a-mi arunca măcar o privire de mulțumire ori vreun salut. Ca și cum am fi locuit Împreună de foarte multă vreme, iar acum ne-am certat și ea a plecat rece În oraș. A lăsat În urmă un parfum amețitor, care răvăși toate lucrurile din odaie. Și ființa mea bicisnică, totodată. Am
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
internaționaliștii aceștia i-au dărâmat, „În numele frăției” coloana Vendome, Înălțată În cinstea victoriilor sale?... Ha, ha, ha, ce speculații caraghioase, lipsite de fond face uneori și Valeriu ăsta! Mi s-a părut că madam Gușă nu mi-a răspuns la salut când ne-am Întâlnit pe alee. Era Într-un capot vișiniu cu buline roșii, În papuci de casă, prefăcându-se că se uită pe jos, după ceva anume, ignorându-mă complet. Și ieri am avut aceeași impresie, dar mi-am
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
vacanța de primăvară)?... Nu. Așa ceva era exclus. Pistruiatul avea dreptate... Nu departe, pe vechiul drum forestier, trecu un camion cu câțiva oameni În remorcă. Erau zilieri. Am Înconjurat repede trupul Îngerului și le-am făcut din mână În semn de salut. Unul dintre bărbați ne-a arătat pumnul. Goanță s-a Întors cu fundul spre el și a bătut cu palmele-i groase peste fesele sale mari. Mai auzirăm doar claxonul camionului. În cele din urmă respirarăm ușurați. I-am luat
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Ina părea a nu-l observa, fapt pentru care nu-l învrednicea cu o privire directă și-l trata ca pe orice trecător. Dacă însă Alex făcea în așa fel încât să se afle postat în fața ei, îi răspundea la salut cu o răceală vizibilă, ca mai apoi, să-și vadă de ale ei. De fiecare dată, Alex, prin întregul lui comportament ținea să-i dea impresia că de fapt el nu este un cuceritor de profesie, ci un cavaler bine
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
avea ce să-i reproșeze lui Alex. Acesta se prezentase în toate ocaziile ca un prieten adevărat. A invita o fată la un local public nu era un lucru neobișnuit. Se întâlniră în preajma porții principale a Grădinii publice, alăturară unui salut reciproc zâmbete de tandrețe și, cu pas măsurat, încercară să schimbe impresii despre seara care era calmă și care prevestea o atmosferă de bun augur. Când ajunseră în preajma terasei, le răsări în cale un picolo; acesta îi întrebă unde preferă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
vrut să se studieze reciproc, apoi Alex începu să urce câteva trepte, pe când Olga rămase pe loc, ca o stană de piatră, acolo unde o prinsese neașteptatul moment. - Bună-ziua, domnișoară Dragomir! Olga stătu o clipă fără să răspundă imediat la salut. Câtă vreme era domnișoara Dragomir, și nu Olga, lucrurile erau mai mult decât clare. Se hotărî totuși să răspundă, folosind un ton persiflant: - Nu prea pare a fi bună, domnule inginer Georgescu, s-ar putea să plouă și chiar să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
construcții. Îmi făcusem griji, mai ales că toate copiile sunt la centru. O sărută și se îndreptă spre ușă. - Nu rămâi la masă? - Poate vin mai târziu... o să văd. Trecând pe lângă soacra sa la ieșirea din casă, îi adresă același salut: - Sărut mâna, mamă, am plecat! Mama Inei abia așteptă să iasă ginerele ei pe ușă și veni cu reproșul: - Ai văzut cum a trecut ca un accelerat printr o gară mică și și-a cernut salutul prin aceeași sită despre
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
casă, îi adresă același salut: - Sărut mâna, mamă, am plecat! Mama Inei abia așteptă să iasă ginerele ei pe ușă și veni cu reproșul: - Ai văzut cum a trecut ca un accelerat printr o gară mică și și-a cernut salutul prin aceeași sită despre care ți-am spus!? - Mamă, și tu ai la serviciu uneori probleme, uite că acum are și Alex, trebuie să-l înțelegi, să-l înțelegem. El lucrează cu sute de oameni și nu sunt toți unul
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
și dezlipi cu febrilitate plicul. Curseră din el câteva fotografii din care o privea o fetiță cu părul inelat, un îngeraș, căruia îi lipseau numai aripile. Îngerașul zâmbea bogat celor care, întâlnindu-i ochii mari, migdalați, îi ofereau un prim salut pentru venirea pe lume. Puse deoparte fotografiile și începu scrisoarea: Neprețuita mea prietenă, Tu care nu judeci niciodată pe nimeni, sunt sigură că vei înțelege că nu din rea voință sau din alte motive, care ar fi avut darul să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
gospodăririi banilor proveniți de la UE. Cu toții, de o punctualitate englezească! Pe deasupra, spre marea plăcută surpriză a tuturor, a sosit și primul ministru al țării. De îndată ce a coborât din autoturism, s-a dus, pușcă, la primar, cu mâna dreaptă întinsă a salut, în cealaltă ținând ceva. După ce s-a salutat cordial cu toți cei găsiți la locul inaugurării, au traversat șoseaua, la masa pregătită special în acel scop. Primarul a vrut să-i ofere primului ministru foarfeca, spre a tăia panglica. Nu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
peștișorii din care-și asigură hrana zilnică, iar în rest, își caută de puținele păsări, de vacă, de vițelul acesteia, de pisica și de câinele care -i umplu singurătatea de om liniștit, harnic, la locul său; mai și răspunde la salutul câte unui trecător, mai salută el pe câte unul, care, din grabă nu-l observă. și viața i se scurge, liniar și liniștit, așa cum curge, de când lumea, pare-se, apa râului, clipocind, prietenos, pe lângă mărunta și anonima sa proprietate. Decesul
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
erau copii. Or fi, de-atunci, mai bine de șapte decenii. Dacă nu, chiar, aproape opt. Fostul monarh, înalt, slab de-l bate vântul, îl recunoaște, la rândul său, pe bunic. Se desprinde de grup și, cu mâna întinsă a salut, se apropie de fostul prieten de joacă, în secolul trecut. Își dau mâna. Se privesc. Nu știu care să înceapă dialogul ce, firesc, va urma. Poate, de aceea, încep amândoi deodată. Bine te văd sănătos. Bine... Nu tocmai sănătos, dar, la etatea
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
cuceritor: „Într-o postură de saltimbanc al decadenței, cu autoironie dulceamară, Gaev face elogiul dulapului de cărți și prin aceasta, implicit, a bolii cu transmitere textuală bovarismul. De sub masca unui dandy cabotin și teatral, elogiul lui Gaev țintește, Însă, altceva. Salutul lui este un elogiu [adus-n.n.] frumuseții gratuite a lumii și un avertisment Împotriva amenințătoarelor devastări și parcelări a livezilor de vișini, a bibliotecilor, a iluziilor, a paradisurilor, fie ele chiar și artificiale” p.111 (aici parcă simțim influența
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Și ca tacîmul să fie complet, doctorul-bolnav mai suferea, cam din aceeași perioadă, de alte maladii neelegante, precum diareea, bronșita, flebita și hemoroizii. Bolile, pesemne, Îl făceau să simtă bătrînețea mult prea devreme :” În ianuarie Împlinesc 30 de ani...Te salut, bătrînețe singuratecă! Stinge-te, viață inutilă!”(scrisoare din decembrie 1889). Deși grav bolnav, Cehov avea delicateți impardonabile: așa se face că-n birou, la un moment dat, avea o plăcuță pe care scria „Vă rugăm nu fumați!”; musafirii Însă nu
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
fuziunea nucleară sau mai știu eu ce altă minune. Cum am mai spus, de la Pleșu citire: a se slăbi! În sfârșit! Am pătruns în sertar. Aici se desfășura un adevărat festin la care participau vreo douăzeci și ceva de fârtați. "Salut, bă, gândacilor!", face Dorinel. Ăilalți îi răspund monosilabic, ca să zic așa. Amicul meu adaugă, nu fără o oarecare emfază: "Am venit cu Șefu', bă!". Concluzionează fără nicio tranziție, surprinzându-mă chiar și pe mine prin încrederea sinceră și capacitatea lui
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]