641 matches
-
samaritenii au devenit o comunitate înfloritoare 2. Ori de câte ori este vorba despre samaritanism, în locul termenului „sectă”, Deist preferă termenul „curent” care s-a dezvoltat în perioada Vechiului Testament. 7.3. Ediții ale Pentateuhului samariteantc "7.3. Ediții ale Pentateuhului samaritean" Pentateuhul samaritean nu s-a bucurat întotdeauna de atenția care i se acordă în zilele noastre. După cum relatează Abraham Tal de la Universitatea din Tel-Aviv, redescoperirea Pentateuhului samaritean se datorează lui Guillaume Postel, emisar pe lângă ambasada Franței de la Istanbul, între anii 1536-1537, care
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Vechiului Testament. 7.3. Ediții ale Pentateuhului samariteantc "7.3. Ediții ale Pentateuhului samaritean" Pentateuhul samaritean nu s-a bucurat întotdeauna de atenția care i se acordă în zilele noastre. După cum relatează Abraham Tal de la Universitatea din Tel-Aviv, redescoperirea Pentateuhului samaritean se datorează lui Guillaume Postel, emisar pe lângă ambasada Franței de la Istanbul, între anii 1536-1537, care, în timpul sejurului său în Turcia, venind în contact cu câțiva samariteni locali, a cumpărat de la aceștia o copie a Pentateuhului lor, alături de alte câteva lucrări
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
acordă în zilele noastre. După cum relatează Abraham Tal de la Universitatea din Tel-Aviv, redescoperirea Pentateuhului samaritean se datorează lui Guillaume Postel, emisar pe lângă ambasada Franței de la Istanbul, între anii 1536-1537, care, în timpul sejurului său în Turcia, venind în contact cu câțiva samariteni locali, a cumpărat de la aceștia o copie a Pentateuhului lor, alături de alte câteva lucrări în arabă, pe care le-a adus la Paris. Mai târziu, va publica lucrarea sa intitulată Linguarum duodecim characteribus differentium alphabetum introductio ac legendi modus (Paris
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
o copie a Pentateuhului lor, alături de alte câteva lucrări în arabă, pe care le-a adus la Paris. Mai târziu, va publica lucrarea sa intitulată Linguarum duodecim characteribus differentium alphabetum introductio ac legendi modus (Paris, 1538), în care prezintă alfabetul samaritean și caracteristicile sale, în comparație cu alfabetul pătrat adoptat de către Ezda. Într-o scrisoare adresată unui prieten, după o vizită la Nablus (1549), revine asupra problemei Pentateuhului pe care îl văzuse în sinagoga lor. Întors la Paris, îl reîntâlnește pe celebrul orientalist
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
de către Ezda. Într-o scrisoare adresată unui prieten, după o vizită la Nablus (1549), revine asupra problemei Pentateuhului pe care îl văzuse în sinagoga lor. Întors la Paris, îl reîntâlnește pe celebrul orientalist Joseph Scaliger, căruia îi trezește interesul pentru samariteni. În lucrarea sa Opus de emendatione temporum (Paris 1583), Scaliger își exprimă dorința de a intra în posesia unui exemplar al Torei; deși nu și-a văzut visul împlinit, a reușit cel puțin să stârnească interesul ambasadorului Franței la Istanbul
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
a văzut visul împlinit, a reușit cel puțin să stârnească interesul ambasadorului Franței la Istanbul, Achille Harley de Sancy, spre studiile samaritene. Acesta l-a însărcinat pe pelerinul italian Pietro della Valle să obțină, în numele său, un manuscris al Pentateuhului samaritean, ceea ce acesta a și făcut, aducându-i din călătorie două copii ale Pentateuhului samaritean. Întorcându-se la Paris, de Sancy i-a înmânat manuscrisul unui orator, Jean Morin, care a publicat cel de-al șaselea volum al Bibliei Poliglote de la
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Istanbul, Achille Harley de Sancy, spre studiile samaritene. Acesta l-a însărcinat pe pelerinul italian Pietro della Valle să obțină, în numele său, un manuscris al Pentateuhului samaritean, ceea ce acesta a și făcut, aducându-i din călătorie două copii ale Pentateuhului samaritean. Întorcându-se la Paris, de Sancy i-a înmânat manuscrisul unui orator, Jean Morin, care a publicat cel de-al șaselea volum al Bibliei Poliglote de la Paris (1632). Câțiva ani mai târziu, Bryan Walton a republicat același manuscris în Biblia
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
de-al șaselea volum al Bibliei Poliglote de la Paris (1632). Câțiva ani mai târziu, Bryan Walton a republicat același manuscris în Biblia Poliglotă de la Londra. Edmund Castellus a adăugat acestei ediții o listă cu 6000 de diferențe între textul Pentateuhului samaritean și textul masoretic, precum și o listă cu 1900 de asemănări cu Septuaginta 1. Natura textului Pentateuhului samaritean poate fi foarte ușor descrisă prin compararea sa cu textul masoretic de la care se îndepărtează adeseori. Prima clasificare critică a acestor diferențe a
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
republicat același manuscris în Biblia Poliglotă de la Londra. Edmund Castellus a adăugat acestei ediții o listă cu 6000 de diferențe între textul Pentateuhului samaritean și textul masoretic, precum și o listă cu 1900 de asemănări cu Septuaginta 1. Natura textului Pentateuhului samaritean poate fi foarte ușor descrisă prin compararea sa cu textul masoretic de la care se îndepărtează adeseori. Prima clasificare critică a acestor diferențe a fost pregătită în anul 1815 de către Gesenius 2. Așadar, Biblia Poliglotă de la Paris (1645) a fost prima
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
sa cu textul masoretic de la care se îndepărtează adeseori. Prima clasificare critică a acestor diferențe a fost pregătită în anul 1815 de către Gesenius 2. Așadar, Biblia Poliglotă de la Paris (1645) a fost prima ediție a Scripturii care a tipărit Pentateuhul samaritean, pe baza manuscrisului oferit de către Jean Morin 1. Astfel, acest text era readus la viață în Occident, după mai multe secole de somn datorat anatemei iudaice 2, Pentateuhul samaritean fiind considerat de către evrei o scriere sectară. O altă ediție a
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
1645) a fost prima ediție a Scripturii care a tipărit Pentateuhul samaritean, pe baza manuscrisului oferit de către Jean Morin 1. Astfel, acest text era readus la viață în Occident, după mai multe secole de somn datorat anatemei iudaice 2, Pentateuhul samaritean fiind considerat de către evrei o scriere sectară. O altă ediție a Pentateuhului samaritean a fost îngrijită de către Abraham Tal, bazându-se în principal pe manuscrisul 6 de la Nablus 3. În Elveția se cunosc încă două manuscrise ale Pentateuhului samaritean, care
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
baza manuscrisului oferit de către Jean Morin 1. Astfel, acest text era readus la viață în Occident, după mai multe secole de somn datorat anatemei iudaice 2, Pentateuhul samaritean fiind considerat de către evrei o scriere sectară. O altă ediție a Pentateuhului samaritean a fost îngrijită de către Abraham Tal, bazându-se în principal pe manuscrisul 6 de la Nablus 3. În Elveția se cunosc încă două manuscrise ale Pentateuhului samaritean, care nu au fost adăugate la nici una din aceste ediții precedente 4. Cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Pentateuhul samaritean fiind considerat de către evrei o scriere sectară. O altă ediție a Pentateuhului samaritean a fost îngrijită de către Abraham Tal, bazându-se în principal pe manuscrisul 6 de la Nablus 3. În Elveția se cunosc încă două manuscrise ale Pentateuhului samaritean, care nu au fost adăugate la nici una din aceste ediții precedente 4. Cel mai vechi codex complet al Pentateuhului samaritean datează din 1149-1150, se numește Codex Zurbil și se află la Biblioteca Universității Cambridge. Un alt codex, datând în jurul anului
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Tal, bazându-se în principal pe manuscrisul 6 de la Nablus 3. În Elveția se cunosc încă două manuscrise ale Pentateuhului samaritean, care nu au fost adăugate la nici una din aceste ediții precedente 4. Cel mai vechi codex complet al Pentateuhului samaritean datează din 1149-1150, se numește Codex Zurbil și se află la Biblioteca Universității Cambridge. Un alt codex, datând în jurul anului 1300, și care conține Pentateuhul samaritean este Codex Abișa; după cum Codex Aleppo este apreciat în cercurile iudaice, tot astfel și
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
la nici una din aceste ediții precedente 4. Cel mai vechi codex complet al Pentateuhului samaritean datează din 1149-1150, se numește Codex Zurbil și se află la Biblioteca Universității Cambridge. Un alt codex, datând în jurul anului 1300, și care conține Pentateuhul samaritean este Codex Abișa; după cum Codex Aleppo este apreciat în cercurile iudaice, tot astfel și acest codex al Pentateuhului samaritean se bucură de mare cinste în cercurile samaritene. Colofonul acestui text spune chiar că manuscrisul derivă de la Abișa, stră-strănepotul lui Aaron
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
numește Codex Zurbil și se află la Biblioteca Universității Cambridge. Un alt codex, datând în jurul anului 1300, și care conține Pentateuhul samaritean este Codex Abișa; după cum Codex Aleppo este apreciat în cercurile iudaice, tot astfel și acest codex al Pentateuhului samaritean se bucură de mare cinste în cercurile samaritene. Colofonul acestui text spune chiar că manuscrisul derivă de la Abișa, stră-strănepotul lui Aaron. Oricum, acesta este cel mai bun manuscris cunoscut al Pentateuhului samaritean. Principalele ediții moderne ale Pentateuhului samaritean sunt1: 1
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
iudaice, tot astfel și acest codex al Pentateuhului samaritean se bucură de mare cinste în cercurile samaritene. Colofonul acestui text spune chiar că manuscrisul derivă de la Abișa, stră-strănepotul lui Aaron. Oricum, acesta este cel mai bun manuscris cunoscut al Pentateuhului samaritean. Principalele ediții moderne ale Pentateuhului samaritean sunt1: 1. A.F. von Gall, Der hebräische Pentateuch der Samaritaner, vol. I-V (Giessen 1914-1918; retipărit la Berlin în 1966). Această ediție critică încearcă să reconstituie forma originală a Pentateuhului samaritean selectând diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
al Pentateuhului samaritean se bucură de mare cinste în cercurile samaritene. Colofonul acestui text spune chiar că manuscrisul derivă de la Abișa, stră-strănepotul lui Aaron. Oricum, acesta este cel mai bun manuscris cunoscut al Pentateuhului samaritean. Principalele ediții moderne ale Pentateuhului samaritean sunt1: 1. A.F. von Gall, Der hebräische Pentateuch der Samaritaner, vol. I-V (Giessen 1914-1918; retipărit la Berlin în 1966). Această ediție critică încearcă să reconstituie forma originală a Pentateuhului samaritean selectând diferite pasaje din manuscrise, în timp ce variantele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
al Pentateuhului samaritean. Principalele ediții moderne ale Pentateuhului samaritean sunt1: 1. A.F. von Gall, Der hebräische Pentateuch der Samaritaner, vol. I-V (Giessen 1914-1918; retipărit la Berlin în 1966). Această ediție critică încearcă să reconstituie forma originală a Pentateuhului samaritean selectând diferite pasaje din manuscrise, în timp ce variantele sunt redate în aparatul critic. Ediția lui von Gall cuprinde toate manuscrisele cunoscute până atunci; prin urmare, nu conține manuscrisul Abișa, care a fost publicat mai târziu 2. 2. A. și R. Sadaqa
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
fost publicat mai târziu 2. 2. A. și R. Sadaqa, Jewish and Samaritan Version of the Pentateuch - With Particular Stress on the Differences between Both Texts (Tel-Aviv 1961-1965). Textul primelor patru cărți ale Pentateuhului se bazează pe „un vechi manuscris samaritean din secolul al XI-lea”, iar Deuteronomul se bazează pe manuscrisul Abișa. 3. L.F. Giron Blanc, Pentateuco Hebreo-Samaritano - Genesis (Madrid 1976). Această ediție se bazează pe MS Add 1846 din Biblioteca Universității Cambridge și înregistrează variante din 14 surse adiționale
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Abișa. 3. L.F. Giron Blanc, Pentateuco Hebreo-Samaritano - Genesis (Madrid 1976). Această ediție se bazează pe MS Add 1846 din Biblioteca Universității Cambridge și înregistrează variante din 14 surse adiționale. 7.4. Traduceri ale Pentateuhului samariteantc "7.4. Traduceri ale Pentateuhului samaritean" 7.4.1. Samaritanikontc "7.4.1. Samaritanikon" În Hexapla lui Origen se găsesc aproape 50 de pasaje dintr-o traducere greacă a Pentateuhului samaritean cunoscută sub numele de Samaritanikon; au existat foarte multe discuții referitoare la natura acestui text
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
din 14 surse adiționale. 7.4. Traduceri ale Pentateuhului samariteantc "7.4. Traduceri ale Pentateuhului samaritean" 7.4.1. Samaritanikontc "7.4.1. Samaritanikon" În Hexapla lui Origen se găsesc aproape 50 de pasaje dintr-o traducere greacă a Pentateuhului samaritean cunoscută sub numele de Samaritanikon; au existat foarte multe discuții referitoare la natura acestui text: unii au crezut că este vorba despre o traducere greacă liberă a textului ebraic, alții au socotit că avem de-a face cu o recenzie
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
au existat foarte multe discuții referitoare la natura acestui text: unii au crezut că este vorba despre o traducere greacă liberă a textului ebraic, alții au socotit că avem de-a face cu o recenzie a Septuagintei bazată pe textul samaritean, în timp ce alții socoteau că este vorba despre o traducere greacă a unor pasaje din textul samaritean. Problema și-a aflat rezolvarea definitivă odată cu descoperirea unor fragmente care conțineau traducerea unor capitole din Deuteronom (24-29). Pe baza acestor fragmente s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
despre o traducere greacă liberă a textului ebraic, alții au socotit că avem de-a face cu o recenzie a Septuagintei bazată pe textul samaritean, în timp ce alții socoteau că este vorba despre o traducere greacă a unor pasaje din textul samaritean. Problema și-a aflat rezolvarea definitivă odată cu descoperirea unor fragmente care conțineau traducerea unor capitole din Deuteronom (24-29). Pe baza acestor fragmente s-a stabilit că este vorba despre o traducere a textului samaritean, traducătorii fiind în același timp foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
greacă a unor pasaje din textul samaritean. Problema și-a aflat rezolvarea definitivă odată cu descoperirea unor fragmente care conțineau traducerea unor capitole din Deuteronom (24-29). Pe baza acestor fragmente s-a stabilit că este vorba despre o traducere a textului samaritean, traducătorii fiind în același timp foarte buni cunoscători ai Septuagintei, de care s-au și folosit la alcătuirea traducerii. Din păcate, s-au mai păstrat doar câteva fragmente ale acestei traduceri și doar câteva referințe în Hexapla. 7.4.2
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]