1,075 matches
-
Și ne-abandonam pretutindeni Într-o ființare profundă? Trăgeai din pipă-capriciul comod Al serilor eclatante de vară- Mână-n mână, călătoream Pe claviatura astrală. Visele ne erau ferestre-naripate Spre orizontul altor lumi. Dimineața purta coroană De spumă albă, Iar apa scânteia atinsă De lumina franjurată... Mi te-ai inoculat în celule, Astfel că și azi, mă-nalț spre tine Ca o pasăre de-argint, Știind că ne vom întâlni Dincolo de curbura scoarței terestre. Mihaela Oancea Referință Bibliografică: Dincolo de curbura scoarței terestre
DINCOLO DE CURBURA SCOARŢEI TERESTRE de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347447_a_348776]
-
țărânii Pulberii care-l dorește Fruct desfătării. El, la miezul nopții În puterea întunericului Înfruntă chipul nimicului Monoton. La miezonoptică Printre clarviziuni și halucinații El-călugărul, el profetul, visătorul, vizionarul, poetul Intră în nepieire. În vremea asta, Râuri de șampanie Stele scânteind în pahare Timp tatuat cu efemer ... La ușa cui bate La fereastra cui colindă Domnului Doamne Flori de măr! Referință Bibliografică: Cine sunt și cui rămân / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1101, Anul IV, 05 ianuarie 2014
CINE SUNT ŞI CUI RĂMÂN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347503_a_348832]
-
putem auzi, să-și poată transmite mesajul său primit de la Tatăl ceresc și anume să ne reamintească de fapt că suntem făcuți nu numai din corpul fizic, dens ci avem în noi și acea parte de nevăzut, avem în noi scânteie divină, sufletul nemuritor. Cu alte cuvinte, Iisus - care face parte din Trinitate alături de Tatăl si Sfântul Duh, s-a umanizat. Noi oamenii, pentru salvarea sufletului trebuie să creăm premizele purificării, să lăsăm să se dezvolte divinul în noi. Consider scrierea
TAINA SCRISULUI (38) – SCRIEREA, CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346352_a_347681]
-
putem auzi, să-și poată transmite mesajul său primit de la Tatăl ceresc și anume să ne reamintească de fapt că suntem făcuți nu numai din corpul fizic, dens ci avem în noi și acea parte de nevăzut, avem în noi scânteie divină, sufletul nemuritor. Cu alte cuvinte, Iisus - care face parte din Trinitate alături de Tatăl si Sfântul Duh, s-a umanizat. Noi oamenii, pentru salvarea sufletului trebuie să creăm premizele purificării, să lăsăm să se dezvolte divinul în noi. Consider scrierea
SCRIEREA – CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346428_a_347757]
-
fost o mișcare destul de mare, cunoscută sub numele de hașidism,o mișcare mistică foarte intensă, care a schimbat peisajul intelectual evreiesc al zonei geografice amintite. Le vorbea oamenilor despre sfințenia pădurilor, a câmpiilor, a pietrelor, a ierbii, toate conținând o scânteie din Sufletul viu; fiecare act al vieții, respirația, mâncatul, mersul, trebuie îndeplinit cu bucurie, extaz, căci fiecare dintre ele vorbește despre Dumnezeu. Le spunea că dorința inimii de a adora este mai prețioasă decât forma sau locul adorării. În jurul său
DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU (CAPITOLUL XX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345099_a_346428]
-
Cu cheile trăirii, dăruite de alte ursitori. SECUNDĂ ÎN ZORI Un Pegas desprinzâdu-se din ceață Un Pegas în trap nebun de dimineață Ne înflorește zborul și ne cheamă Ducându-ne cu el spre o zeiță Mamă Zori în reflexe alburii scânteiază Tainică, pădurea ne binecuvântează Mirajul ei ne pătrunde în alaiul simțirii Nemilos, zvârlindu-ne în ținutul iubirii Unde se întrec în cântece și rugăciuni Toții oaspeții pădurii și stolul de lăstuni Aici nu este timpul măsurat, ci infinitul Se revarsă
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
iubire. Acum știu că liniștea din mine vine iubind. Doar pentru tine îngerul mai stă cu mine; îmi poartă cântecul inimii spre o altă lume. Și sufletul a înflorit! Poartă vesmântul îmbrățișării, brodat de mătasea cuvintelor tale; În lumina iubirii, scânteiază. Nedeslușit îmi e răspunsul la o întrebare... Suntem două suflete sau unul? Referință Bibliografică: În lumina zborului cu tine / Angelina Nădejde : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1486, Anul V, 25 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Angelina Nădejde
ÎN LUMINA ZBORULUI CU TINE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377055_a_378384]
-
ILIE MARINESCU Toți poeții astăzi, slavă îți înaltă: Fii, părinți, prieteni sufletu-ți răsfăța, Pentru că durerea facerilor tale Ai turnat-o-n cântec de iubiri și jale. Căci, ce-ar fi pământul fără de femeie? Un pustiu amarnic, nici foc nici scânteie. Tu dai sens iubirii și cruntelor doruri, Idealul luptei de-a primi onoruri. Un zâmbet șăgalnic sau o mângâiere, Pentru omenire e-ntreaga avere. Din ele poți face o scumpă coroană Să fii prețuita că sfântu-n icoana, Iar eu, drept
FEMEIA CA O ICOANA (DE ZIUA FEMEII) de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378062_a_379391]
-
Din văzduh se apropie, plutind inefabil, o pajură de o rară frumusețe. Pasărea Phoenix, cu aripi învăluite într-un cerc de azur, cu pene strălucitoare ca flacăra, cu pete de purpură și aur, iar în ochi o tainică lumină îi scânteia. Privindu-i adânc, le transmise mental să se urce pe aripile ei, spre ținutul Soarelui-Răsare al Templului de Aur. Cu viteza gândului trecuseră peste ținuturi cu o magnifică natură tropicală, peste câmpii întinse și pășuni, peste vegetații luxuriante brăzdate de
FATA DIN VIS de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376519_a_377848]
-
Peste țara creștinească. Plaiul faci să înflorească Prin cuvintele de leac. Limbă sfântă și duioasă, Peste vremi aceeași ești. Bucurie-n orice casă, Pâinea caldă de pe masă, Tolba noastră cu povești. Limbă dragă, limbă dulce, Rostită de neamul meu. Ești scânteia care-aduce Pe toți fiii din răscruce, Sub aripi de Dumnezeu. Gânduri despre Limba Română II Pot să-l citesc pe William Shakespeare sau pe Mark Twain, pe Billy Graham sau pe Rudyard Kipling în cea mai perfectă limbă engleză. Dacă
GÂNDURI DESPRE LIMBA ROMÂNĂ de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376569_a_377898]
-
covrigi și merele pentru colindători și alte lucruri necesare, care le mai târguise. În zilele următoare norii au încetat să mai cearnă și la întrarea în curtea școlii copii s-au oprit încântați în fața bradului frumos împodobit din față, care scânteia de-ți luau ochii. În ultima zi dinaintea vacanței și-a făcut apariția moș Crăciun într-o sanie trasă de doi cai și a intrat pe poarta școlii ducând cu sine un sac mare cu daruri, în clinchetul zurgălăilor de la
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
Tandra, te-aș sufocă cu-mbratisari flamande Și-am reclădi din cioburi clepsidra timpului, Tribut să dăm uitării, și viața, gândului. M-aș întrupa, în noapte, din străluciri de stea. Ți-aș alinta privirea, ca să mă vezi aievea... Și-ar scânteia sub pleoape dorințele nespuse Iar palmele, cuminți, le-ar contura supuse.. M-aș întrupa, în zori, din străvezia zare Țesând pânză de roua, ce dă zilei culoare... Să te-nfasori cu ea, flamand și însetat, Până m-aș întrupa din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
razele arzânde.Tandră, te-aș sufocă cu-mbratisari flămândeși-am reclădi din cioburi clepsidra timpului,Tribut să dăm uitării, și viața, gândului.M-aș întrupa, în noapte, din străluciri de stea.Ți-aș alinta privirea, ca să mă vezi aievea...Și-ar scânteia sub pleoape dorințele nespuseIar palmele, cuminți, le-ar contura supuse.. M-aș întrupa, în zori, din străvezia zarețesând pânză de roua, ce dă zilei culoare...Să te-nfasori cu ea, flamand și însetat,Pana m-aș întrupa din nou, ispita
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
parfum de flori și brumă! Brăduțul A primit astăzi Vladut, De la iarnă un brăduț Încărcat cu multe daruri, Si podoabe fel de fel, Toate numai pentru el! Iarnă de-unde l-ai adus Strălucind de artificii, Pe acest frumos brăduț Scânteind că licuricii Pentru-al tău micuț Vladut? Omul de zăpadă Dintr-un bulgare de nea, Rostogolit prin ograda, Sade-n grădiniță mea, Vesel omul de zăpadă! Rasturnat-o farfurie, Stă pe cap că pălărie Are ochii de cărbune, Năsturei din
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
nu ți-aș cele nimic, Dar nici nu m-aș supăla, Dacă tot mi-ai da ceva.” Și văzând că Moșul scoate, Dintr-un sac ce-l ține-n spate, Dulciuri, căciulă, ghetuțe... Piciu-l sărută pe barba, În care-i scânteie steluțe. - Bravo, bravo, să trăiești! Dar nu-mi spui și al cui ești? Și... gândind i-a zis așa: - Cled că mă cunoști mata, Că altfel nu nimeleai Ce-am în brațe să îmi dai. Moșul a roșit la față
MOȘ CRĂCIUN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376670_a_377999]
-
să-și păstreze numele inițial „Frunza de arțar” semn de prețuire a țării de adopție. Grupați astfel, am putea petrece împreună momente frumoase și interesante, am putea face schimburi de idei și informații. Aici s-ar putea încrucișa săbiile ideilor scânteind de inteligență și de vervă, ori de frumusețea calmă a graiului în dulcea vorbă românească. Aici am putea să ne cunoaștem semenii care s-au afirmat, facem lansări de cărți, întâlniri cu cititorii, cu oameni remarcabili, cu vizitatori veniți din
PROIECTE CULTURALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372692_a_374021]
-
ce îmi bate inima, Nu au altceva mai bun pe lume, Decât pe tine draga mea. Caut trecutul plin de amintiri, Vreau să mă veselesc puțin, Gândindu-mă la galeșe priviri, Cerul devenind din nou senin. Stau imagini gata să scânteie, Ca focul sacru din Olimp, Vreau să nu mai fim crâmpeie, Să ne avântăm uniți în timp. Limpezi ape să fie clare oglinzi, Noi oglindindu-ne în ele, Chipul frumos tu să-l cuprinzi, Care să-l înrămăm cu stele
PRIVIND SPRE VIITOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373164_a_374493]
-
pâinii scoasă din cuptor Se-ntorc străbunii să miroasă Mireasma florilor din curtea lor. Se rup de-acolo, din locul lor de veci Să-și vadă țarina și câmpul însorit Să vadă via de-a rodit, vinul din beci Ce scânteie-n pahar - ofrandă - rânduit. Refren Din oale noi beau apă din fântână Să nu uităm să ne iubim ca frați Să fim uniți, ca lângă mama bună În lume, cu floarea vieții încoronați. Refren Se-ntorc străbunii să se răcorească
MOȘII DE VARĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373177_a_374506]
-
JERTFITORI ȘI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului În Chipul divin dăruit de Dumnezeu, Omului creat Atotțiitorul a pus și scânteia Jertfei. La cei Aleși scânteia aprinde toate virtuțiile prin dragoste, astfel încât flacăra morală devine Aura dumnezeiască a Martirului și a Sfântului. Omul creștin devine un mijlocitor al comuniuni sobornicești, un fiu haric al Cerului Sfintei Treimi, un creator în natura Creației, o permanentă aspirație de
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
Mă simt impulsionat. Digul e pudrat cu nisip de-o vântoasă ce-mi acompaniază decizia. Biruiesc tumulul de piloni. Pe mineee! Pe mine mă răzbun! E vindicativă călătoria decisă! Certat cu El dintr-o absurdă nepricepere... Nedibuit turnul în care scânteia să lumineze detașarea... Alienare. Sfârșit de neîmpliniri. Tabloul anulează cu celeritate anticipatele trăiri. Eșuat, penaj îmbâcsit, plisc deschis... și-o aripă flască pierde prin evantaiul împenat rubinii picuri... E-un pescăruș în spațiul strâmt dintre bazele a doi piloni...! O
SENS ŞI CONTRASENS de ANGELA DINA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372225_a_373554]
-
E-un pescăruș în spațiul strâmt dintre bazele a doi piloni...! Eșuat, penaj îmbâcsit, plisc deschis... și-o aripă flască pierde prin evantaiul împenat rubinii picuri... Tabloul anulează cu celeritate anticipatele trăiri. Sfârșit de neîmpliniri. Alienare. Nedibuit turnul în care scânteia să lumineze detașarea... Certat cu El dintr-o absurdă nepricepere... E vindicativă călătoria decisă! Pe mine mă răzbun! Pe mineee! Biruiesc tumulul de piloni. Digul e pudrat cu nisip de-o vântoasă ce-mi acompaniază decizia. Mă simt impulsionat. Glasu-mi
SENS ŞI CONTRASENS de ANGELA DINA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372225_a_373554]
-
un viu frământ într-o risipă de noi vibrații din altă lume, din alt pământ. Trecerea scurtă, plină de-opreliști va fi risipă spre infinit ca să rodească în noi priveliști din anotimpul înmugurit. Nu-mi pasă noapte de-a ta scânteie când știu că drumul spre veșnicii va fi o lungă cale lactee care sub pașii-mi va străluci. Anatol Covali Referință Bibliografică: Mai departe Vin din contrarii / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1602, Anul V, 21 mai
MAI DEPARTE VIN DIN CONTRARII de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374664_a_375993]
-
în Eu / Am refuzat uitarea și iertarea / Ordin de front proscrisului ateu // Singurătatea mi-a rămas pustie / Când uneori tăcerile vibrau / Vedeam în neguri viața cum învie / Și trâmbițele morții cum mureau // Eu urmăream comete călătoare / Și-n universuri stele scânteiau / Din haos se născuse un alt soare / Când fără margini jubilau” (Neamului străbun). Fior și reverb simți când vorbești despre țară și neam, dar și când citești versuri care îți spintecă sufletul de dor și de jind. Adeseori, poetul strecoară
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
extraordinar, ca de obicei, așa că, mai bine lăsa baltă povestea și se concentra pe muzică. Lină, caldă, colorată, ar fi caracterizat-o sora lui mai mică. Viorile își înălțau glasurile subțiri la unison, susținute de toată suita de coarde. Alămurile scânteiau în culori solare la fiecare intrare, iar trianglul își picura sunetele superbe îmbogățind buchetul acustic. La un moment dat, percepu un sunet straniu. Își concentră atenția pentru a distinge clar tonalitatea și întoarse brusc capul. Așa deci! Mara ațipise cu
CONCERTUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374266_a_375595]
-
e același cer ca nicăieri! Numai marea e ca el! Albastru e cerul, albastră e marea, stele ard pe cer, stele ard în mare, cascade de nori se prăbușesc de sus, aburi din mare urcă, înserează cerul, înserează marea, soarele scânteiază din cer, marea-l retrimite cu vitrinile valurilor...! Noaptea învelește și cerul și marea, ziua le desveșmântează umbra, cerul se scaldă în mare, marea freamătă cu cerul în larg. Marea și cerul sunt soră și frate, copii ai unui singur
AIMÉE IACOBESCU. CU MEDALIA PE PIEPT, ÎNGENUNCHEATĂ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378642_a_379971]