1,573 matches
-
într-însul spiritul poetic. După reîntoarcerea sa în patrie pe la anul 1824 intră în șerbitul visteriei. Nu mult după aceea îi muri tată-său. Această întâmplare precum și necurmatele procese escate după moartea tătâne-său îl aruncară într-o melancolie și scârbă nespusă, de care îl scăpă apoi cetirea frumoaselor versuri ale lui Cârlova, cari și deșteptară într-însul gustul literaturei naționale" (Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 242). 78 Alecsandri, "Constantin Negruzzi", p. 366. 79 Bolliac, "Mozaicul social" (1858), în Scrieri
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Nările deținuților se umflă de fiecare dată cînd un "căutat" se întoarce de la vizită cu pachete, diagnosticînd exact valoarea bunurilor alimentare ce pot face obiectul unor aproprieri. Strîmbăturile din nas în fața meniului semnifică neplăcere, indispoziție, jenă, aversiune, silă, dezgust sau scîrbă. Gura și buzele transmit senzații de degustare, savurare, protest, îngrijorare, tristețe etc. "Zîmbetul onest, caracterizînd prietenia sau acceptarea unei idei, dispărea și el. Buzele erau strînse, uscate și palide. Uneori se schimonoseau în cîte un simulacru dus pînă la jumătate
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
instrucție și pe nivelul social inferior din care provin. Cadrele rasate și culte constituie o minoritate deseori ironizată. Componentele psihologice esențiale în reușita unui botez al cadrelor sînt93: 1. capacitatea de a dezumaniza deținutul; 2. habitudinea cruzimii (neutralitatea pudorii, ororii, scîrbei, rușinii ca reacții etice); 3. obediența de robot asumată ca virtute (el nu trebuie să gîndească, ci să execute și să fie mîndru că face tot ce i se cere); 4. impunitatea; 5. omnipotența politică, psihologică, financiară; 6. asumarea unui
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o sarcină. Are auzul fin și e impresionabil, e un om cu experiență, sufletul său e brăzdat de răni provenite din arsuri...” (p.136) Totuși, nu se privește cu simpatie. Dimpotrivă, îl încearcă un dezgust copleșitor privindu-se: „Îmi e scârbă de mine însumi; chiar și mâinile mi se par respingătoare; Această ținută nerușinată, neglijentă a mâinilor îmi face silă. Urăsc tot corpul meu lipsit de vlagă, mie lehamite să-l port, să-l simt. Cât aș dori să mor!” (p.
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
în habitudini două dintre cele mai răspândite realități școlare: neatenția și dezordinea 3. Multe obiceiuri dăscălicești similare ne-ar putea îndreptăți să afirmăm că elevii sunt învățați în școală mai mult „rele” decât „bune”. Chiar și comportamentul bine cunoscut de „scârbă” față de școală, denunțat de milioane de elevi, deși nenatural, se învață la școală!1 2.4. Teoria uităriitc "2.4. Teoria uitării" „Pe timpul verii uitam aproape toată logica matematică învățată vreme de un an la Facultatea de Filosofie și la
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
naturei biologice, sociale ori simplu umane, a eroului de roman obișnuit. Cu toată fața lor pământească, cei trei Crai sunt numai în al doilea rând oameni, dar în primul rând axe universale. Iar numele plutonian al lui Pirgu e de scârbă și spaimă. De aceea Craii de Curtea-Veche părăsește raftul cărților pieritoare pentru a se așeza între Scripturi. Nu cunosc meditație mai gravă asupra ticluirii și aventurii Ființei ca această carte de înțelepciune, pe care un act de discreție și gust
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
un moment dat că inventezi numai ce nu ai), prin însușirea ordinii matematicilor. Continuând aceste apropieri propuse de Vartic, pasaje că acestea: "cum vrei să anulezi tristețea prin tristețe, cum vrei să lupți împotriva ei prin poezie? când ți-e scârba de viață, nu trebuie să recurgi la Baudelaire, ci la un studiu al lui Leibnitz (...)"36 par a fi scrise de Sábato. Cu toate acestea, dacă ar fi să-l caracterizam pe Cioran, am spune: "un mare pesimist", în timp ce, lângă
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
instinctele, refuzând eternitatea și supunerea oarbă. Există o voință de a trăi, dar și o voință de a muri, care trebuie să fie suficient de puternică pentru a duce la actul real. "De ce nu mă sinucid? Fiindcă mie mi-e scârba, atât de moarte, cât și de viață. Sunt un om care ar fi trebuit aruncat undeva, într-un cazan cu flăcări"82. Ispita, tentația este diferența dintre posibilitate și instinctualitate, dintre libertate și datorie morală, este libertatea dusă la limită
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
începe să deschidă ochii. Fiecare speranța a fiecărui tânăr este noua, din fericire, pentru că durerea "se trăiește în carne proprie". Speranța asta pură nu durează mult, se deteriorează și se transformă într-o cârpa murdară, care se aruncă apoi cu scârba, spune Sábato, dând ca exemplu realitatea dureroasă a faptului că tinerii nu mai vor să aibă copii, "nu există scepticism mai mare, dar, ceea ce este admirabil, este că omul continuă să lupte, în ciuda a toate, si ca, decepționat sau trist
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
în care Macedonski se lăuda cu o presupusă origine slavă. Din „Revista nouă” se reproduc și Amintiri din pribegia după 1848 de lon Ghica. Mai multe traduceri, din operele istoricului Theodor Mommsen (Războaiele romanilor la Dunăre), ale lui Luigi Capuana (Scârba), Ouida (romanul Molii), Dostoievski (Femeia altuia), Armando Palacio Valdès (Puritanii), Edgar Allan Poe (Inima revelatoare) ș.a., sunt publicate în foileton. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286732_a_288061]
-
întâmplă în România. Sunt preferate întotdeauna textele care descriu o realitate dezorientată și dușmănoasă, fără nici o perspectivă. Miza bine calculată a acestei acțiuni este la vedere: îndepărtarea cititorului basarabean de tematica românească, sporirea dezinteresului acestuia și amplificarea unui sentiment de scârbă pentru un mediu convulsiv și sărac, comparabil cu cel de-acasă. Sunt exploatate/manipulate în acest fel (o „exploatare în orb”, cum ar zice Adrian Severin, ministrul de externe demisionar de la București) chiar nume mari ale publicisticii din România, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Basarabiei din acești ani, obrazul curat, nepătat de lașitate și indiferență. Din câte se întâmplă aici, aceasta este imaginea pe care au reținut-o străinii; restul, am impresia, încape într-o paranteză greu de descifrat, peste care se trece cu scârbă. martie, 1997 În săptămânalul Mesagerul de la Chișinău, nr.5/1997, cineva care semnează curajos cu inițialele I.N. face o tardivă și malițioasă lectură a Contrafortului din decembrie 1996, întitulându-și decisiv-sentențios reflecțiile „Recviem pentru optzecism”. Despre calitatea revistei noastre are cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
menține învinuirea. Faptele așa cum le știe ea au condus-o la această interpretare și mai ales "muțenia" partenerului de cuplu care n-a ținut cont de determinările pe care le implică această poziție. În alte condiții reacția soțului (Mi-e scârbă când mă gândesc că am o nevastă care poate să mai trăiască cu un om precum tu mă socotești pe mine) ar fi fost justificată, dar așa... 1.5. ... iadul smereniei ... Ana nu e o femeie sofisticată, dar asta nu
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
vise și fără poeme, ca În trezie”. Orice concesie făcută unei asemenea mentalități vulgar pozitiviste este amendată În numele unei proiecții ideale a poetului, În evidenta prelungire a unor atitudini romantice: „Un surîs onctuos comercial se substituie rictusului de răzvrătire și scîrbă. În locul singurătății și a[l] cățărării pe stînca aridă a visului, pentru atingerea unui edelvais implacabil: Înclinarea sufletului de carne dinaintea prostimei bucuroase de ridicarea totalului ei cu o unitate. Un meschin simț al confortabilului, al necesității pîinii cotidiene; un
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
în toate orificiile posibile și imposibile din corp", în ciuda diatribei înfiorătoare a aceluia: "Corpul tău e o groapă comună de oferte erotice, de vise înăbușite, de care nu te poți apropia fără mască de oxigen, și chiar și atunci cu scârbă!". Reprezentările literare ale Diavolului antropomorf constituie aproape o subspecie literară de sine stătătoare. Explorarea personalității, a felului de a fi și acționa și a viziunii despre lume a "Îngerului căzut" e o sfidare pe care numeroși scriitori au acceptat-o
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
nu știi dacă vrei să fii bărbat... Aș putea deveni homosexual? Cel mai bun prieten al tău este un om extraordinar. Știe ceea ce tu știi, poate ceea ce tu poți; odată chiar ați mâncat din același măr fără să vă fie scârbă. Ieri te-a rugat să-l ajuți să dea jos o roată de la mașină. V-ați opintit amândoi umăr la umăr ca să convingeți un șurub să se miște și ai simțit că pielea lui miroase ca a ta, arsă de
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
cam nespălată... — Da, știți în ce hal arăta? — Există și femei murdare... — Toate femeile sunt murdare până la un punct, mai ales dacă nu se spală. Asta de obicei produce repulsie. — Eu nu pot să stau nespălată, că mi se face scârbă de mine. Laura s-a întors scurt, mutându-și picioarele mai departe de mine. Iar ochii ei, deși se uitau drept în față, mă studiau cu atenție, cam ca la „efectul floarea soarelui“. Îmi dau seama că această frază este
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Faptul că ești cu un anumit partener sexual nu este o întâmplare. Nici faptul că nu mai rămâi cu un anumit partener nu este o întâmplare. Adesea, aceste situații sunt cauzate de o repulsie nemărturisită. Repulsia nu este o simplă scârbă față de cineva. Ea se poate manifesta și față de ceea ce-ar putea să fie; dar și față de ceea ce a devenit prea obișnuit... Cum e cu femeia și șoarecele De ce se sperie femeile atât de repede și zgomotos de insecte și
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
este curățenia (starea de prospețime, obținută după înlăturarea a ceea ce este degradat), iar aceasta presupune cunoașterea propriului corp, respect pentru parteneră, timp dedicat propriei persoane. Secrețiile sunt pe primul loc Când determini un bărbat să recunoască faptul că îi este scârbă de nevasta lui, ajungi la esențial atunci când acesta vorbește despre... secrețiile ei vaginale. Aceste substanțe care sunt produse în combinații cu siguranță folositoare femeii respective sunt ignorate multă vreme de către bărbat. El devine conștient de existența secrețiilor de obicei din
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
băiat. Urăște faptul că o altă fată face dragoste și lasă să se audă. Își pune perna-n cap. Se zvârcolește. A doua zi spune că n-a dormit deloc, s-a simțit foarte rău, o doare burta, îi e scârbă de mâncare și nu mai vrea să stea în locul acela. Mulți, foarte mulți băieți se masturbează auzind sau văzând că se face dragoste. La urma urmei, efectul pseudo-afrodiziac al imaginilor și sunetelor din gama sexuală este arhicunoscut și foarte des
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
în oglindă. Într-o seară de vară, la îndemnurile unui băiat, a sărit pe fereastra casei și, pentru că nu-și permitea să fie văzută la dis cotecă, a stat vreo cinci ore cu el în spatele unor clădiri. Deși îi era scârbă, frică și rușine, a făcut un sex oral stângaci cu acel băiat, pentru a răzbuna anii de teroare părintească, rămânând totuși virgină (avea 23 de ani). Curând, un băiat deosebit s-a ivit în viața ei; l-a prezentat părinților
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Și de cine? De maicile lor. Pruncul stă în pântecele mamei sale în formă de rugăciune. Mamele să se gândească că întrerup rugăciunea cea mai sfântă, cea mai fragilă și cea mai binevoită de Dumnezeu, cu foarfecele urii și a scârbei lor și scot făptura lui Dumnezeu și o aruncă afară ca pe un lucru neglijabil. Iată ce zice poetul Ioan Alexandru: „Mai bine trimite, Doamne, să cadă casele acestea pe mine decât să mă împreun cu soția mea și pruncul
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
aproape ritualică în anumite cazuri. Efectul nu este, însă, unul sanificator, ci trivializator. Jocurile licențioase lingvistic sunt patetice, iar efectul obținut este grotesc și dezgustător. Să fie, oare, practicanții hip-hopului agresiv adepții obținerii în eprubetă a unui catharsis inedit, prin scârbă? Cel de-al treilea registru evident este acela scatologic, tehnica fecalizării fiind destul de folosită. Nu doar indivizii sunt văzuți ca fiind făpturi excremențiale, ci se vorbește chiar de o stare generală de ordură. Imaginea României ca hazna ori latrină extinsă
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
cu premii ale Uniunii Scriitorilor pentru cartea de debut, ca și pentru volumele Fincler (1997) și Fundătura Homer (2002). C. aduce în versuri o zonă de trăire specifică, o viziune calmă în ireversibilitatea ei negativă și sobră, remarcată de critică: „scârbă domoală și prozaic realistă a contemplării gesticii celuilalt, ca același (sine) luând întâmplător ipostazele adversarului, ale femei, ale semenului, ale vecinului și, evident, ale egoului propriu, care e doar răbdat, nu cunoscut sau căutat” (Ștefania Mincu). Autorul reușește să se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286305_a_287634]
-
Și trudnic vreau dorința să mă poarte Spre ceea ce nicicând nu pot atinge; E-n josnicie cinstea care-învinge! Ci soarta, de la care niciodată N-aștept vreun bine, alta vrea să fie - Osânda clipei ce mi-e scrisă mie... Cerând cu scârbă partea ce mi-e dată, Oricui mă-ncredințez atunci mai bine Că n-am nimic din ce mi se cuvine... CAPITOLUL VI Penitenciarul din Alba Iulia Pentru a nu fi expuși unui control sovietic, maiorul Muscă, comandantul închisorii, ne-a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]