523 matches
-
eu după aia cum s-a purtat cu tat-său, care și-a jertfit viața pentru el). Nu ghiciți?" De ce l-au dat afară?"" dibuii eu. "Ei, da, de ce? Ia să vedem așa, după comportările lui - și cu un dispreț scârbit cum nu se mai poate: l-ați văzut cum s-a legat de dumneavoastră, chiar de la început, nu vă cunoștea, nu nimic, ei, așa!...'" "De prost!", zisei la întîmplare. "Asta e, dom' profesor! exclamă Vintilă cu o grasă satisfacție. Așa
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
am ce să-ți fac, ești genial, te pup în... azi o să mă îmbăt, o să-mi regulez nevasta, o să-mi bat copiii..." Bacaloglu rânji cu capul pe spate și burta înainte: ha, he! Asculta elogiile cu un scepticism pe jumătate scîrbit: erau elogii, îi plăceau, dar știa el câte parale fac... Famenul arăta o figură tristă, părea deprimat, complexat de ceva. Poate fiindcă toți ăștia erau plini de vitalitate și se distrau, în timp ce el părea golit de sînge? Arăta palid și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
bun, care poate înfiora, ci în acel rău, de animal, ca și când s-ar fi iubit cu un măgar, sau cu un... (aici își puse frâu, ezită). Și că chiar și miroseam urât, a paie și sudoare de cal. Da, exclamă scârbită, a armăsar, dar nu armăsarul ăla care îți place ție să crezi că e și el spirit, cu trei coordonate în conștiința lui, trecut, prezent și viitor, în timp ce eu și alții ca mine care nu trăim decât în prezent, semănăm
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
urâtă. Îl încurajarăm: dă-l în mă-sa de stârpitură, nu-l mai îngriji, lasă-l să moară. Însă el continuă să-i dea să mănânce cu lingura, însă cu o silă pe chip, ași putea zice cu o desnădejde scârbită, o tristețe întunecată, fără lumină, parcă ar fi gîndit: omul este iremediabil. Parcă ar fi raționat: omul e pierdut și cum și eu sânt om, nici eu n-am scăpare." " Foarte interesant, zise Clara în tăcerea care se lăsă. Aceste
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
filozofie, îi răspunsei, nu e neapărat un filozof." "Nu e? Dar ce e?" "Un simplu profesor!" "Un simplu profesor", îmi reluă el intonația modestă și asupra acestei modestii a mele făcu iar: "aaîîîaaa!" Și se uită dracului într-o parte, scârbit parcă de spectacolul puținătății umane. Da, nici măcar nu puteai zice că râde de tine, atât de sus se simțea. Acrit de lipsa de variație a comportării oamenilor, îngăduitor că ne credeam și noi cineva și aveam, trăiam adică învăluiți în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o dă Bularca afară pe curva aia de la bibliotecă. Și mai zici că nu te ții de intrigi. Că îți vezi de treabă. Asta numești tu să-ți vezi de treabă?! Aaaîîa..." Acum parcă era, într-un fel al său, scârbit, vesel. Nu părea să atașeze mare importanță acestei desvăluiri și n-ai fi zis că chiar vroia să mă dea afară. "Mă Petrini, dacă bibliotecara noastră află că, față cu alți oameni, taică-tău a făcut-o curvă, poate să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pentru grasul și stupidul Calistrat, ca și pentru rizibilul Bacaloglu? Încercam să-i readuc pe oameni în mine unul câte unul, chiar și pe abjecți? Nu-mi plăcuse mie și Olaru, cel de la cadre, cu exclamația lui indescriptibilă de superioritate scârbită (aaîaaa!) și nu fusesem eu emoționat de directorul Bularca (patern și suferind în fața mea de o cumplită migrenă)? "Ce serviți?" mă trezi un chelner, și când mă uitai la el făcui ochii mari. Era cel de pe atunci, domnu Jenică, cel
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Vorbea ca și când ar fi și cunoscut unul care putea să declare o astfel de inepție, și la întrebarea mea răspunse gâfâind că nu numai că îl cunoaște, dar sesizarea exista în dosarul domnului Culala... "Cine e lepădătura asta?" zise tata scârbit și obosit. "V-am spus, un fost om de serviciu sau portar, pe care l-ați dat afară pentru beție." " Da, confirmă tata, știu cine e, dovadă că am avut dreptate e că tot portar a rămas, n-a ajuns
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
oferi răgazul de a cerceta interiorul blindatului. Cu stricăciunile provocate de începutul de incendiu și perforațiile datorate acidului, mașina era o epavă. ― Să adunăm ce mai putem lua. Hudson, ajută-mă să-l ridicăm pe locotenent. Comtehul aruncă un ochi scârbit spre locotenentul paralizat. ― Să-l instalăm în scaunul postului de operații? O să se simtă în elementul lui. ― Propunere respinsă. Mai trăiește și trebuie să-l luăm cu noi. ― Mda, știu, știu. Nu-i nevoie să-mi aduci aminte. Ripley, ocupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
puțin, și dădea cu capul de tavan. Se mai și-apleca spre noi în față, să auzim mai bine. Picăturile de salivă săreau în toate direcțiile; nu se vedeau, dar le simțeai. Am tras cu ochiul spre tânărul Lupu; părea scârbit. „N-o știm.“, l-am anunțat. Maria mi-a tras un cot; mai bine tăceam din gură. „După ’99, a fost o invazie de șoareci în depozite. Au intrat cu miile și-au început să roadă la dosare: sentințe civile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fanatici al căror unic obiectiv era eradicarea tuturor formelor de gândire independentă. "Realismul socialist" a fost proclamat drept drumul spre perfecțiunea politică și culturală, iar producția de masă a unui asemenea kitsch utopist a făcut ca auditoriul să fie din ce în ce mai scârbit de această creație patronată în mod oficial". În Europa de Sud-Est, comunismul a dispărut în urma imploziei sociale din anul 1989, demonstrând eșecul planificării economice proprie acestui Leviathan autoritarist-birocratic. 4. Coordonate ale ideologiei creștin-democrate Principiile ideologiei creștin-democrate sunt, în esență, foarte
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
-mi! — Textul a fost cam lung, dar altfel... Spuneți totul! Măcar o dată în viața dumneavoastră renunțați la minciună! îi porunci, tremurând, Ippolit. — O, mi-e absolut indiferent! Fiți bun și lăsați-mă în pace! spuse Evgheni Pavlovici, întorcându-i spatele scârbit. — Noapte bună, prințe, spuse Ptițân, apropiindu-se de prinț. — Păi nu vedeți, se împușcă chiar în clipa asta! Uitați-vă la el! exclamă Vera și, extrem de speriată, se repezi la Ippolit, apucându-l chiar de mâini. Doar a spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
lângă noi și mă întrebă așa, tam-nesam dacă sunt Codruț Constantinescu. Jenat, parcă îmi era rușine, parcă nu vroiam ca ilustrul personaj de lângă mine să afle aceasta, îi răspund încet: „Da, eu sunt...“. Atunci A.C. s-a întors către mine, scârbit, întrebându-mă încă o dată, parcă pentru a fi sigur, dacă eu eram C.C. Îmi spune că mi-a citit un articol care i s-a părut însă o mare tâmpenie, foarte prost și greșit, clasificarea mea în două categorii (dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
deplină și a continuat să converseze cu un alt distins domn. Eu, spășit, i-am mulțumit augustei sale persoane pentru că m-a lăsat să-i public articolul acela în care avut bunăvoința să mă combată în ,,Dilema“, acum 3 ani. Scârbit, a dat din mână... Codruț 15 februarie 2006 Am citit abia acum, a doua zi de la primirea scrisorii tale, la birou, titlul și prezentarea acelei conferințe, suținută de franțuzoaica ce nu-și ridică ochișorii verzi din calculator când intri tu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
franc că cel mai mare român trebuie să fie Nicolae Ceaușescu. De ce? Pentru că pe vremea lui era liniște și se construia mult. Probabil că asta a auzit acasă, căci el nu a trăit atunci nici un minut. Am plecat la club scârbit, amețit, înjurând această invenție folosită pentru a imbeciliza și mai mult niște oameni și așa limitați, simpli căci „There’s no confusion like the confusion of a simple mind“ (F. Scott-Fitzgerald, The Great Gatsby). Codruț 29 mai 2006 Finalizarea manuscrisului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
budget. Nu era nici măcar o petrecere de firmă grasă, gen P&G, cu lansarea unui nou produs cu aroma-de-nu-știu-ce! Nu! Era vorba de nunta unui mare patron de firmă de pază, după cum mi-a spus „discret“ femeia gardian-public. Am plecat scârbit. În satul Mogoșoaia cântau cocoșii a prânz și mirosea a fasole cu cârnați. Mirel 7 iunie 2006 După cum ți-am spus am fost la un seminar organizat de către Ministerul x. Cele două tipe responsabile cu organizarea evenimentului erau consiliere din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
bunăstare, dorință de muncă să fie prăvăliți bolovani și stânci ale nesimțirii, cruzimii și ipocriziei. Estimp, lumea politică din Absurdistan dezbate înfrigurată o întrebare fundamentală: cine a bătut recordul la mită depășind baremul de 6 milioane de lire sterline? Cine? Scârbit și neputincios, Codruț 10 iunie 2006 La colocviu (sau viața de intelectual de Bucarest): - amabilități inutile; - bârfe, multe bârfe; - priviri încrucișate cruciș sau mieros; - amante de profesori cu mici comunicări științifice; - diletanți, dilematici; - costume sărace, pantofi ponosiți (românii); - costume de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
unor copii de 7-8-9 ani și care, pesemne, fac o mare plăcere puștoaicelor de 11-12 ani, mult prea bucuroase în a-și arăta mugurii sexualității. Îmi e scârbă că într-o astfel de țară sunt nevoit să-mi cresc copila. Scârbit și jenat... Codruț 6 iulie 2006 Încep prin a mă referi la enervarea ta din ultima cartolină; eu aș fi puțin mai nuanțat. În marea majoritate a cazurilor net-cafe-urile din România sunt abjecte. Chiar lângă piața unde locuiesc, în București
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
împiedica să nu gândesc faptul că ei iau decizii culturale, decid soarta unor intelectuali puțini, dar veritabili. Sus, la vârf, se dau războaie culturale cu fițe, sterile. Aici trebuie lucrat: să se găsească un administrator cultural onest în fiecare județ. Scârbit, Mirel 3 iulie 2006 Recent, am fost nevoit să trec pe la noul-vechiul sediu al MAI, din București, fosta clădire a CC și a Senatului, de pe acoperișul căreia și-a luat ultimul zbor cuplul Ceaușescu. Pentru a intra în clădire, aproape
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Care găseau totuși timp, sub ochii mei răbdători să telefoneze naiba știe la ce distribuitor pentru a-și comanda un nou telefon mobil, „Samsung, model XJ5P7, cu clăpiță“. Iar când spunea „clăpiță“, degetele îi fluturau delicat în aer. Am plecat scârbit, cu un bilet mic în mână, ca cel de tramvai, semn că „cererea a fost înregistrată, iar răspunsul va fi furnizat în 30 de zile“. În spate, auzeam cum cineva, intrat în birou după mine, se plângea de faptul că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Japonia. Ricardo e recucerit de Lily doar pentru că aceasta vroia să-i satisfacă o fantezie sexuală mafiotului japonez cu care era: acesta din urmă a vrut să asiste la o partidă de sex a iubitei cu alt bărbat. Ricardo pleacă scârbit, dar va fi recucerit cu o altă poveste: Lily povestește cum a fost violată în Lagos - traume corporale teribile par să-i verifice povestea, dar Ricardo află că, de fapt, toate nu au fost decât urmările unor alte practici extreme
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
Japonia. Ricardo e recucerit de Lily doar pentru că aceasta vroia să-i satisfacă o fantezie sexuală mafiotului japonez cu care era: acesta din urmă a vrut să asiste la o partidă de sex a iubitei cu alt bărbat. Ricardo pleacă scârbit, dar va fi recucerit cu o altă poveste: Lily povestește cum a fost violată în Lagos - traume corporale teribile par să-i verifice povestea, dar Ricardo află că, de fapt, toate nu au fost decât urmările unor alte practici extreme
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
o numește „țigancă împuțită“. Atât de mult încât același președinte Băsescu a ajuns să-și permită să-i privească cu profund dispreț pe jurnaliștii care se înghesuie să-l filmeze „în timpul său liber“ și să le arunce, printre dinți, un scârbit: „Bă, da’ ce nesimțiți sunteți!“. Probabil mecanismele acestei stări în care se află acum presa românească vor ajunge să fie studiate, peste mulți ani, în școlile de jurnalism. Până atunci însă să observăm că, pentru prima dată de la revoluție, se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
unei „cărări singuratice”, Întâlnind În cale, ca să zicem așa, nu puține urme morbide ale unor nefericiți „Înaintași”, „oasele” și „leșurile” Învinșilor, ale „aroganților” umanoizi care au vrut „altceva”, voind să rămână, unii dintre ei, „fideli” unor idealuri din adolescență, alții - „scârbiți”, „furioși” pe creația imperfectă a unor zei care ne-au proiectat Într-o existență plină de „zgomot și furie”. Deosebirea, aș zice esențială, Între „cele două libertăți” - cea socială și cea individuală - este simplă: pentru cea „privată”, „singulară”, trebuie să
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
printre ei, „joc” și mă costumez ca „ei”, le Împrumut cu multă convingere ticurile și credințele - credința În Femeie, ax al lumii, matrice a creației și a exaltării de a fi și sunt pur și simplu „plictisit” (ca să nu zic scârbit!Ă de cei care azi fac din „ea” unelte ale reclamei comerciale grosiere și lacome până la indecență, din Madonă - un biet, previzibil și automatizat instrument al plăcerii tot mai „simple”, mai aproape... nu, nu de animalitate, ci de acea animalitate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]