4,770 matches
-
vor aparține unui singur instrument, după posibilități flaut, vioară sau oboi, în înregistrare de foarte bună calitate. Eventual, pentru întâmplări neprevăzute, poate fi înregistrat integral /voce și instrument/ întregul cântec, actriței revenindu-i doar play-back-ul.) "Frunzuliță busuioc, / Maica m-a scăldat în scoc / Să rămân fără noroc, / Și mi-o pus în scaldă spini / Să rămân printre străini. / Da' ar fi făcut mai bine / Să mă ia de mână, / Prefăcută că mă scapă / Să m-arunce-n apă. / Că de cer ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
înregistrare de foarte bună calitate. Eventual, pentru întâmplări neprevăzute, poate fi înregistrat integral /voce și instrument/ întregul cântec, actriței revenindu-i doar play-back-ul.) "Frunzuliță busuioc, / Maica m-a scăldat în scoc / Să rămân fără noroc, / Și mi-o pus în scaldă spini / Să rămân printre străini. / Da' ar fi făcut mai bine / Să mă ia de mână, / Prefăcută că mă scapă / Să m-arunce-n apă. / Că de cer ar fi iertată / Și de lumea toată." LIOARA: Frumos cântec, fata mea, da' nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
sa, apărută în ușa bucătăriei de vară. Păi are și de ce - i-a răspuns Costăchel mândru. O dată începe nepot-su școala, nu?... Bună dimineța, nașule! Sărut mâna, nașă! a grăit Costăchel din poartă. Bună dimineața! au răspuns bătrânii, cu ochii scăldați în aurul toamnei. Îndată sunt gata, numai să-mi șterg ghetele, că de când nu le-am încălțat... s-a așezat colbul de un deget pe ele - a răspuns învățătorul privirii întrebătoare a lui Costăchel. Între timp, au ajuns și Măriuca
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
devenit moale și toată greutatea lui s-a lăsat pe umărul lui Costăchel... Petrache! Ajută-mă! - a strigat Costăchel, gata să se prăbușească în mocirla șanțului de lângă drum... Au sărit în ajutorul lor și alți deținuți... Obrazul lui Costăchel era scăldat în lacrimi... Nu-și mai dădea seama cât mai au de mers până în lagăr... Formație, stai! Începând din flancul drept, numără! - s-a auzit urletul gardianului de la poartă. Unu... doi... trei... răsunau vocile deținuților, înnecate în valurile lapoviței neîndurătoare... Lipsește
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
a fantasmelor. Ajunsă la finalul ei, această întâlnire, în care dragostea se declanșează la cea mai înaltă temperatură, Bikirikipiripiki își alungă cu violență partenerul bătându-l cu aripile, smulgându-i penele, lovindu-l cu ciocul. După această altercație, culcușul sărbătoresc, scăldat în lumină și muiat în căldura și culoarea celor mai frumoase flori, întocmit cu trudă, cu migală și artă, arată deplorabil. Din ceea ce mai rămâne din cuib pene, ierburi și flori Bikirikipiripiki le trage în jurul corpului ei și ouă câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
niciodată, auzi! Niciodatăăăă!... Simona simți din plin această lovitură. O durea cumplit inima, pieptul, sufletul, totul, totul. Nimic nu mai putea fi ca înainte. Se ridică, își luă poșeta, își puse pardesiul pe umeri și porni spre ușă. Cu fața scăldată de lacrimi reuși să șoptească printre sughițuri un rămas bun ce se topi în incinta care se întunecase de-a binelea: Sărut mâna mamă, sărut mâna tată... Dar cei doi se văzură alungați, cu toate gândurile încărcate de mâhniri, dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
strecurase în casa lor și începea să muște din ceea ce era cândva tihna unui cămin liniștit, bine rostuit, în care lumina intra prin toate ferestrele. 5 T recuseră aproape patru ani de când Simona nu călcase pragul casei părintești. La scrisorile scăldate de lacrimi ce porneau către mama și tatăl ei, nu primea nici un răspuns, de parcă ar fi pus aceste misive într-o pubelă, nu în cutia poștală. Mama îi scrise și ea o vreme, rugându-l pe Costache să-i ducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
zilnic. Mai luați-vă și voi un concediu. Poate ar trebui să veniți cu toții la toamnă, să mai stăm și noi la taifas, ca altădată, sub mărul care l-ai sădit tu, știi ce mere gustoase face! Și apoi am scălda o păstrămioară la grătar cu un pahar de must înăsprit... Ce zici?... Știu și eu!? Era un răspuns în care mama lui nu desluși nici o afirmație nici o negație, dar îl puse pe seama zorului cu care feciorul se vedea că îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
spună: Să mă ierți, fata tatii, să mă ierți!... Eu să te iert, tată!? Intuind că se află în brațele morții, scoase un strigăt sfâșietor: Tatăăăă...! Apropiindu-l pe Răducu de pat, Mona, cu o vădită stânjeneală și cu fața scăldată de lacrimi, îi spuse tatălui ei: Acesta e Răducu, nepotul tău, tată! Și apoi către copil: sărută-i mâna bunicului, puiule! Răducu încercă să urmeze sfatul mamei lui, dar în același timp mâna bunului căzu pe lângă pat. Băiatul se sperie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Șoferul opri cât putu de repede, alergă câțiva pași în urma mașinii, dar scena care i se înfățișă îl înnebuni. De pe un cap imobil desprins total de corp îl priveau doi ochi uimiți. Membrele inferioare și întregul trup erau zdrobite și scăldate într-o baie de sânge. În câteva minute se adună o mulțime de oameni. Toți se întrebau între ei care este numele copilului, al cui este, cum îl cheamă? Nu se găsea nimeni să le dea răspuns la întrebare. Copiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Și, mai important, ce anume dorea aceasta de la el, de fapt? Trecuseră, în felul acesta, câteva clipe, dar, pentru el, era prea mult deja. Situația scăpase grav de sub control, nu mai era demult în limitele normalului. Priveliștea aceea grozavă îl scăldase-n toate spaimele și-i suci cu totul mintea. Aproape că nu mai putea respira; tot aerul îi devenise înăbușitor. Covârșit de un sentiment de oroare crescândă, indescriptibilă și de neîndurat, scoase la iveală în grabă, dintr-un ungher dosnic
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
visez numai draci? Mereu, când mă observă, ei toți tăbărăsc peste mine, mă trântesc brutal la pământ și se așază, cu toată greutatea lor ticăloasă, exact deasupra mea. Țintuit și inert mă țin, în felul acesta, toată noaptea și mă scaldă numai în torturi! Iar eu - trist lucru! - resimt asta de parcă ar fi cel mai real lucru cu putință; parcă aș fi pe deplin treaz și legat puternic de mâini și de picioare de niște lanțuri nevăzute, zău așa! Și sunt
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
înduioșeze oarecum, s-o determine să-și schimbe poziția și s-o facă să-și reconsidere părerile, se vede că mai mult o întărâtă și o agită, iar asta nu se știe de ce. Broboane mari de sudoare începură a-i scălda toată fața, iar ochii aveau în ei niște licăriri stranii și bolnave. Șerban cunoștea foarte bine ce înseamnă toate aceste „semnale”, de foarte multe ori în trecut le mai văzuse la mama sa, dar el nu mai apucă s-o
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
vrăjit! Fiorul liric exista dintodeauna În adâcurile trăirilor mele. Aștepta doar clipa favorabilă pentru a-și lua zborul. Și ce fascinant, amețitor și tulburător zbor! Poezia este pentru mine cântecul de sirenă, ce m-a urmărit și mă urmărește, zorii, scăldându-se ca pruncii În lacrimi de fericire! Poezia este cea care mă ajută să evadez din sclavia voinței, iar spiritu-mi poate hoinări liber pe nesfârșirile albastre, căutându-și drumul spre adevăratele origini, spre o lume neștiută Încă, lepădându-și pe
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
mai era... Doream mult s-o întreb despre suferința ei, dar gândul că o voi face să sufere mai mult mă oprea. Să schimb tema discuției; mă temeam să nu se simtă neglijată... - S-a dus la iaz să se scalde și nu s-a mai întors, reluă ea discuția, s-a înecat, mititelul. Eu mă pomenisem într-o situație și mai grea decât cea mai dinainte. „Ce să zic? Ce să zic?” mă întrebam eu. Îmi ieșiseră singure din gură
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
încât i-am strigat să se întoarcă. El nu s-a întors, era un copil. Atunci, eu în mânia mea am strigat în urma lui: - Dacă te duci, acasă înapoi să nu mai vii! S-au dus la iaz să se scalde și nu s-a mai întors înapoi acasă, așa cum îi strigasem eu. De atunci, spun la toate mamele pe care le întâlnesc, cunoscute și necunoscute, să fie foarte atente la tot cuvântul ce le iese din gură, atunci când își ceartă
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
dar nu văd cum aș putea să vă ajut. - Mai gândește-te, Jane, mai reflectează, nu se poate să nu găsești tu o cale. Nu ne așteptăm să soluționezi problema așa, deodată, ci doar să vedem în ce ape se scaldă țiganii, știi? - Deocamdată nu știu de unde am putea porni. Sunt așa de palide argumentele voastre! Și apoi e cazul să vă gândiți în modul cel mai serios și la Mihăiță. Lui ce-i rezervă viitorul!? Întrebarea avocatului rămase fără răspuns
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
cu măiestrie în Amintiri din copilărie. În fond, așa cum remarcă și George Călinescu, genialul povestitor trasează în opera sa imaginea tipică a oricărui copil din orice vreme, „povestește copilăria copilului universal”. Oriunde și oricînd, copiii au șterso de-acasă la scăldat, au lăsat baltă treburile cu care îi împovărau părinții, au dat iama prin livezile vecinilor, au făcut șotii „catastrofale”, și-au necăjit bunicii... Așa a făcut și copilul Sorin Cotlarciuc din Vama, fiul „dușmanului poporului” Vladimir Cotlarciuc, și al profesoarei
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
căruță, cea de pe bara fixă la care făceam exerciții de gimnastică zilnice, plus cele două „căzături” după examenul de admitere de la Facultatea de Medicină din Iași, care vor fi deliciul celei de-a doua „cantice”, Purgatoriul unui proscris. * Mersul la scăldat vara îmi era o provocare zilnică, o ispitire care uneori îmi aducea corecții fizice și consemne la domiciliu, când nu respectam orele de somn postprandiale îmai ales în vara de după hepatită) și cele de citit lectura suplimentară de vacanță, care
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
pe drum, mamei îi trecuse mânia și-și găsise pacea inimii, mai ales că eram bine sănătos și mă exoneră de vină, căci avusese noaptea un vis îmama credea în vise) urât, în urma căruia mi-a interzis să merg la scăldat. Cum „după război mulți viteji se arată”, am prins curaj, explicândui ce bun înotător și săritor de la înălțime sunt, căutând toate rosturile cuvintelor de-a o convinge să mă lase pe viitor la scăldat, însoțit de Ticuț Mândrilă, băiatul cantorului
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
cuvintelor de-a o convinge să mă lase pe viitor la scăldat, însoțit de Ticuț Mândrilă, băiatul cantorului Mândrilă, mai mare cu trei ani ca mine. Cât a funcționat moara, până-n 1960, când a trebuit să fie „întovărășită”, ne-am scăldat în balta morii adâncă de vreo patru metri, în care săream în cap de pe acoperiș și tot nu atingeam fundul apei. După demolarea morii îmai bine deloc, decât să fie în proprietatea bunicii - cam asta a fost viziunea comunistă), și
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
CloanțaCotoroanța! Nasul ei lung mă enervează cumplit (azi mai mult ca oricând!): o trompă scârboasă, cojită pe alocuri. De fapt, Întreaga ei făptură e Înspăimântătoare: ochi bulbucați, de broască năucă, buze șterse, obraji scorțoși, plini de pete și păr. Mă scald În privirea ei cu nerușinare. Hârca are un aer buimac. În cele din urmă, se trage un pas Înapoi, Îmi fixează o secundă sexul, care spânzură dizgrațios, ca o mare omidă, se Întoarce și aleargă cu mâinile ridicate, acoperindu-se
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
dedică aripilor nevăzute ale Mirelei, Doi Îngeri se Îndreaptă să-l caute pe vrăjmaș drept spre colibă și acolo Îl găsesc. J. Milton- Paradisul pierdut Locuiesc la parterul unui bloc vechi, cu patru etaje. Oaza de vegetație sănătoasă, care-mi scaldă vecinătatea, Îmi oferă un sentiment deplin de liniște. Cei din bloc sunt oameni respectuoși (mă Întâmpină de fiecare dată cu un "să trăiți" sau "vă salut" ori "hai noroc, vecine"). Unii dintre ei, Însă, cu grija lor obositoare În a
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
-o pe Melanie țipând și i-am mai văzut ochii frumoși, minunați, invadați de o mare de lacrimi albastre. Întâlniri cu Lola Jo Ce e dragostea? Nevoia de a ieși din tine Însuți Charles Baudelaire Plaja era foarte Întinsă și scăldată de o lumină orbitoare. Alergam În delir, Îngrozit, urmărit de o herghelie de cai sălbatici, uriași. Nu le distingeam clar contururile, dar ropotul copitelor, furia cu care izbeau pământul și nechezaturile puternice Îmi dădeau fiori de gheață . Alergam cât puteam
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
enigmele? - Cum spuneai tu adineaori, s-ar putea să te afli într-o postură deosebită când am să-ți comunic unele lucruri care și pe mine m-au șocat, dar cred că e mai bine să știi, decât să te scalzi într-o apă infestată. Alex făcu ochii mari. George întindea din ce în ce mai mult o coardă, ambele capete fiind în mâinile sale. Deși starea de surescitare a lui Alex creștea văzând cu ochii, se stăpâni. Nu voia să-l inhibe pe George
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]