577 matches
-
eu eram iarăși la pat și nu puteam pleca la joacă împreună, iar el era să îl înece din imprudență pe Siegfried. Ce se întâmplase de fapt: fiind o zi călduroasă, toți copii din colonie au hotărât să meargă la scăldat și cel mai apropiat loc de așa ceva era la micul lac de unde se alimentau cu apă locomotivele CFF, de la încrucișarea drumului de piatră cu cel de fier de la poalele dealului unde era situată colonia Cehă. Am descris deja acel mic
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
devreme urbea noastră față de data programată inițial. După plecarea lui Puiu am mers și eu până la locul cu pricina. Șchiopătând cu greu am ajuns acolo, dar eu nu puteam să fac baie din cauza piciorului, priveam doar la joaca celorlalți. Când scăldatul s-a terminat apa din lac era murdară. Acest fapt care se repeta cât ținea vara și în fiecare an, a determinat conducerea CFF-ului să construiască un bazin din beton, de șase pe opt metri de unde urmau să alimenteze
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Trec prin camping; ticsit de corturi. Agitație mare și-au pierdut oamenii simțul discreției? Mă ciocnesc de două adolescente. (Mai mici decât Johan?) Mă iau la înjurături: "Du-te la dracu' moșule! Voyeur tâmpit ce ești!" Decid să renunț la scăldat. 2 iulie, duminică Liniște. A venit mama Margaretei. E la slujba de duminică cu copiii, minus Johan. Malin ferm hotărâtă să-și celebreze confirmarea în tabăra de echitație. Nu vrea să priceapă că mai sunt cel puțin trei-patru ani. Atac
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
vrea să-i citesc lista cu pulsul. Dimineața am luat-o ușor, am citit de plăcere ziarele și suplimentele de duminică. După masa de prânz "s-a pus problema să facem ceva". Margareta nu era de acord să mergem la scăldat. Așadar ne-am hotărât să mergem altundeva. Malin nu vrea decât cai, ceea ce a devenit un adevărat chin pentru restul familiei. Johan refuză ca de obicei să vină cu noi. Decidem să-i lăsăm acasă pe Malin și pe Johan
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
să stea toată ziua pe drumuri [precum copilul român], să vie sara acasă zicând că vine de la școală și că-l doare capul de Învățătură, iar nu că era să-și rupă gâtul pe gheață sau să se Înece la scăldat, rămânând repetent, pe când jidănașul este premiant” <endnote id=" (735)"/>. În fine, Moses Schwarzfeld aducea ca argument și faptul că evreul a fost obligat de condițiile istorice specifice În care a trăit să-și „ascută inteligența”, aceasta fiind „singura armă de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de vrăjitoare, care putea să-l „des-chiorască de ochi”, să-l „dezasurzească de urechi” și să-l „dez-amuțească de gură” pe bolnav <endnote id="(184, pp. 350- 351)"/>. Maica Domnului era chemată În ajutor - pentru a vindeca simbolic fetele - la scăldatul magic practicat În dimineața zilei de Înviere : Maica Domnului, Din poarta ceriului [...] La mine s-a coborât [...] Viderile mi le-a dat. Cu ochii văd, Cu urechile aud Și cu gura pot grăi... <endnote id="(113, II, p. 164)"/>. Și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
împărtșit-o și nouă... În ultimul lui stagiu de „expulzare” la țară (după absolvirea clasei a II-a primară) își petrecea mai tot timpul în tovărășia vărului său Adrian, cam de aceeași vârstă cu el, cu care organiza jocuri, pescuit și scăldat, hoinăreli prin sat și împrejurimi și, bineînțeles, năzbâtii pentru care bunicul, mai iute din fire și mai darnic cu corecțiile, îi trata fără prea multă tocmeală și fără discriminare. Bunica, deși îi certa adesea, era mai îngăduitoare. Într-o zi
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
nu se scalde în apa rămasă din ziua cea laltă, căci nu mai cresc, ci să se scalde totdeauna cu apă proaspătă. Apa care rămîne dumineca să se arunce; e bună numai pentru viermi. Apa de la întîlnitură* e bună de scăldat, ca să nu se lipească de cel scăldat boale și farmece. Pentru ca să nu te prindă frigurile, durerile de cap, de piept și de stomac, e bine ca la Bobotează [6 ianuarie], cînd se afundă steagul în rîu, să te speli în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ziua cea laltă, căci nu mai cresc, ci să se scalde totdeauna cu apă proaspătă. Apa care rămîne dumineca să se arunce; e bună numai pentru viermi. Apa de la întîlnitură* e bună de scăldat, ca să nu se lipească de cel scăldat boale și farmece. Pentru ca să nu te prindă frigurile, durerile de cap, de piept și de stomac, e bine ca la Bobotează [6 ianuarie], cînd se afundă steagul în rîu, să te speli în acel moment cu apă de rîu, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pentru alții din acea casă. Albia sau vana în care s-a scăldat mortul se răstoarnă cu gura în jos și nu se mai întrebuințează pînă după înmormîntare, fiind rău de moarte și pentru alții. Cînd se încălzește apă pentru scăldatul unui mort, să nu se împingă tăciunii de foc sub vas, că ci e semn de facerea focului și pentru alți morți. îngroparea mortului să nu se facă lunea, căci e rău de moarte. După ce s-a scos mortul din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sanguine mixtus, sinister caesii coloris, duas habens pupillas. Eius palpebrae sunt albae; labium eius inferius magnum; femur dexter tenuis; et pedes lati; major digitus eius contusus et oblongus. Iste est falx desolationis. Capul său ca o flacără arzând; ochiul drept scăldat în sânge; ochiul stâng de culoare verde, având două pupile; pleoapele sunt albe; buza de sus mare; pulpa dreaptă uscățivă; tălpile picioarelor mari; degetul mare rănit și foarte alungit. Acesta este chipul pierzării! Este foarte greu, dacă nu imposibil, să
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
curtea cuconului Vasile Creangă] poate fi, la rândul ei, hipertext pentru un fragment din poemul Copii eram noi amândoi. Din corespondența intratextuală a celor două secvențe rezultă rolul ciucălăilor cu stuf: să facă zid securizant în jurul centrului. (h2e) Adesea la scăldat mergeam În ochiul de pădure, La balta mare ajungeam Și l-al ei mijloc înotam La insula cea verde. Din lut acolo am zidit, Din stuful des și mare, Cetate mândră la privit (Eminescu : 2011, I, 318). Privind ostrovul, acest
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
va stărui, așa că râdeam cu plăcere la glumele, destui de grosolane, cu care erau tratați cei analizați pe rând. Râdeam când am 'auzit ce subiecte și-au ales cei mai mulți: "Primăvara", "Toamna", "Iarna", "O zi de școală", "La biserică" și "La scăldat", "Primăvara" și "Toamna" fiind reproduse de vreo patru-cinci ori de colegi aflați în criză de subiect. Făceam haz de stil și eram de părere că în două ore se poate scrie mai mult de o pagină, cum făcuseră alții. Eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
al lui Mincu, cel al scriitorului: „Trăiesc într-un loc pustiu; am vrut să șterg orice urmă a mea, mă simt aidoma asinului ce se duce să moară singur...” Cine își asumă deșertul ca spațiu bun de locuit, cine experimentează „scăldatul în pulbere” al exilatului întreține cu pragul și cu limita un raport special, învață limbajul aporiei cu ajutorul căreia poate să numească moartea. Tomis reprezintă pentru Ovidiu o patrie de moarte, așa cum va fi Vallese pentru Rilke sau pentru Nietzsche singurătatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ceasuri bune iar eu tiptil tiptil m-am retras și mi-am văzut de treabă, cu pânzele mele. Mă bucuram nespus văzându-le albe ca omătul, că se usucă așa de iute și le pot ghilii de multe ori. De scăldat, parcă mi-a cam trecut pofta... Nu știam ce să cred despre fantome. Cu tata mi-era rușine să discut, până într-o zi când nu mai puteam de frică și-am părăsit prundul în goană. Ca din senin s-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
trebuie păziți, m-am așezat pe iarba moale și deasă, moleșită de căldură. După o vreme pesemne c-am adormit. Două prietene, Maria lui Iliuță și Valeria Veronei au venit la mama să mă ceară, să vin cu ele la scăldat. Mama luată cu treburi, a uitat de mine. Și-a amintit că m-a trimis cu mieii, dar nu se putea să nu mai dau vreun semn de viață, de atunci, dinaintea prânzului. Tata s-a oprit din studierea ziarului
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu bucățică și-a întrebat-o pe mama cum de n-am flămânzit, să dau pe acasă. Nici una, nici alta, iese mama în livadă și-ncepe să mă strige. Unde ești, Răduță dragă, c-au venit fetele să mergeți la scăldat? Nici urmă de mine. A intrat în camera și i-a spus tatei, mai în glumă, mai în serios, că s-a pierdut fata. Tata, oricât de absorbit ar fi fost de politica din jurnal, când veni vorba de fata
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
puținul timp liber de care dispune, în mijlocul naturii, la vânătoare sau la pescuit. Încă din copilărie, râul și Lunca Sucevei l-au atras, modelându-i sufletul, care vibra ori de câte ori asculta ore întregi foșnetul frunzelor de arini sau susurul valurilor... La scăldat, cu alți copii de aceeași vârstă, era fermecat de frumusețea meleagurilor noastre... Cel Atotputernic le-a binecuvântat familia cu doi copii, Adrian și Adriana, o pereche de invidiat. Sunt astăzi realizați, la casa lor, absolvind Academia de Științe Economice, din
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ici, pe colo de ce. Mi s-a spus că ar avea chipurile o fisură, pe unde se pierde apa, pe care însă meseriașii din ambasadă o puteau repara fără probleme cu doar un sac de ciment. Problema era însa alta, scăldatul deranja pe locatarii de la ultimul etaj, respectiv pe Domnul și Doamna, care au interzis folosirea piscinei! Eram asemenea lui François Villon dintr-un poem al său, " Mă sting de sete chiar lângă fântână și mor de foame lângă masa plină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
7-26. 309 Gherghina e.a. 2005: 156. 310 Considerăm mai utilă, în acest sens, păstrarea titlului creației lui Ion Creangă, cu specificarea ulterioară ,,fragment", pentru a evita asocierea scriitorului, de către copii, cu ,,opere literare" ca ,,La cireșe", ,,Pupăza din tei", ,,La scăldat" etc. 311 În literatura de specialitate sunt prezentate diferite tipuri de criterii valorificate în selectarea textelor literare pentru copii: pe de o parte, criterii obligatorii (criteriul artistic, valoric/axiologic și criteriul accesibilității) și, pe de altă parte, criterii facultative (,,criteriul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
cu capul spre mine și nu neam mai oprit decât În cubicul din fața casei. A urmat o Îmblânzire a ei din partea Tatei contrară legislației sanitar veterinare de ocrotire a animalelor și am devenit prieteni. După-amiezele Duminecilor de vară erau rezervate scăldatului În Visa, a cărei șuviță subțire de apă scădea adesea la câțiva centimetri. Pentru scăldat ne săpam gropițe, care erau umplute rapid cu nisipul cel mai fin, bogat În mică și siliciu. La ieșirea din apă eram adesea cu pielea
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
urmat o Îmblânzire a ei din partea Tatei contrară legislației sanitar veterinare de ocrotire a animalelor și am devenit prieteni. După-amiezele Duminecilor de vară erau rezervate scăldatului În Visa, a cărei șuviță subțire de apă scădea adesea la câțiva centimetri. Pentru scăldat ne săpam gropițe, care erau umplute rapid cu nisipul cel mai fin, bogat În mică și siliciu. La ieșirea din apă eram adesea cu pielea argintie. Chiar și În aceste condiții spălam adesea și animalele. După smulsul cânepii pentru fuior
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
cât proprietățile aparțineau părinților noștri, în viață și tineri pe atunci. Nu. Era vorba de o atracție atavică profundă, de obișnuință și de dragoste de sat, peste care se suprapuneau amintirile vacanțelor mele, când reveneam, vara, în România, la Pietroasa, scăldatul în Cerna, culesul viilor la Faraoane, clipe încă foarte apropiate în timp, 51 dar azvârlite acum într un trecut îndepărtat, aproape mitic. În anii ce au urmat exproprierii (1949), cred că nu l-am auzit niciodată pe tatăl meu evocând
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
o singură mână și nu noi, care nu se știe de câte sute de ani suntem pe aceste locuri. Avem gospodării frumoase cu 2-3 case în ogradă (curte), șuri, pomi, vite. Avem Moldova aproape cu apa ei ca cristalu pentru scăldat și prins pește; poeni cu iarbă și flori, cu aer curat, cu dealuri frumoase. Și trăim din munca noastră zilnică grea și nu din mila nimănui. Și nimeni din satul nostru nu a negustorit aceste bunuri pentru bani în sutele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
vii și pentru spălarea corpului, la exterior, pentru făcut baie. M-au întrebat nepoții: cum fac baie plantele și animalele? Leam răspuns că lor le face baie ploaia. Toate ființele vii se spală, fac baie. Pentru oameni este benefic și scăldatul și înotul, în bazinele din ștranduri și în special în stațiunile balneoclimaterice, cu ape bogate în săruri minerale, cu acțiune benefică asupra sănătății. 3.2.4. PĂMÂNTUL Noi, ființele vii, avem nevoie de pământ, pe care să trăim. -Noi vrem
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]