671 matches
-
suma de 15.457, 27 lei. Persoane particulare au donat diverse materiale. De exemplu, locuitorii din comunele Șchiopeni, Mălăești, Idrici, Corni, Târzii, Crețești, Grumezoaia, Tămășești, Dodești, Urdești, Bârsești, Cozia, Zberoaia, Duda, Grozești, Răducăneni au oferit pentru armată cantități însemnate de: scamă, cămăși, flanele, pânză, încălțăminte. Femeile și-au îndeplinit cu demnitate și onoare datoria față de patrie, față de soții, copiii, părinții, rudele și compatrioții plecați să lupte pe front. Comitetele de femei (Doamnele Române) din Fălciu și Huși au contribuit prin numeroase
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
onoare datoria față de patrie, față de soții, copiii, părinții, rudele și compatrioții plecați să lupte pe front. Comitetele de femei (Doamnele Române) din Fălciu și Huși au contribuit prin numeroase ofrande venind în sprijinul răniților. Acest comitet a oferit gratis armatei: scamă, pânză, ciorapi de bumbac, cămăși de pânză, perne, șervete. Ilustrăm această contribuție și prin câteva nume: Smaranda Papadopolu din comuna Cozia, I. Soianovici, Zamfira Tăutu, Zamfira Panaitescu, Maria Mărgărit. Au mai contribuit locuitorii din comunele Șchiopeni, Hoceni (Gheorghe Marta), Mălăești
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ales” și dacă a dat mâna cu acel ziarist. Și dacă s-a troșcăit în aceeași bombă în care se mai afla și omul respectiv e pentru el o performanță. Suflet de slugă, în fond. „Șefu’, vedeți că aveți o scamă...”. Țucălarul are întotdeauna un șef. Iar dacă nu are - are nevoie. Și-l caută. Sau și-l inventează. Și, desigur, țucălarul nu a apucat să-și împlinească destinul, pentru că i s-au pus bețe-n roate, a căzut victimă iudeo-masoneriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
se încovoiau în direcție opusă. Astfel, nava devenea și mai aerodinamică. Oricum, viteza atin sese valori incredibile, ceea ce o făcuse să intre puțin în trepidație. Se ținea însă bine. Ar fi putut să reziste și la viteze mai mari. O scamă intră în ochiul de pește al cabinei și tulbură imaginea străzii. Se mai putea vedea ceva, dar foarte distorsionat, ca într-o oglindă din acelea de la parcul de distracții. Mașinile intrau în mulțimea de oameni - cu toții se întîlneau într- un
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cu toții se întîlneau într- un punct de fugă, care-i lipea pentru cîteva fracțiuni de secundă -, după care fiecare își continua drumul ca și cînd nu s-ar fi întîmplat nimic. Acum se puteau zări clar, în zona nealterată de scamă, fețele oamenilor - serioase, preocupate, impor tante. Strada se făcea din ce în ce mai mare, de parcă și-ar fi apropiat ochiul imens de celalalt ochi, mai mic și cu o scamă în el. Întreaga navă devenise minusculă, înghițită de oceanul agitat și multicolor. Se
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ar fi întîmplat nimic. Acum se puteau zări clar, în zona nealterată de scamă, fețele oamenilor - serioase, preocupate, impor tante. Strada se făcea din ce în ce mai mare, de parcă și-ar fi apropiat ochiul imens de celalalt ochi, mai mic și cu o scamă în el. Întreaga navă devenise minusculă, înghițită de oceanul agitat și multicolor. Se izbi de parbrizul unui Rover ce trecea în mare viteză, fu proiectată într-un indicator pe care scria „ONE WAY“ și de-acolo căzu pe căldarîm. Pe
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
îl iubea foarte tare și ignora totul. Pe parcurs, sentimentele s-au schimbat și lucrurile au evoluat într-o singură direcție. Din cauza sindromului nevrotic acut, instinctele umane îi sfârâiau ca niște fire electrice lăsate la întâmplare. Încerca uneori să ridice scame imaginare de pe jos, să mute obiectele dintr-un loc în altul, i se părea că nimic nu este în ordine. Ea rămânea surprinsă, fără cuvinte, aerul din piept îi părea greu, iar soluția cea mai la îndemână era rugăciunea. Îi
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
sacul de hîrtie un costum de azbest, pe care începe să-l îmbrace. Vino să-ți iei costumul, că pornim, îmi spune Vlad. Iau costumul și încep să-l îmbrac peste haine, deși știu c-o să mă murdăresc tot de scame albe, dar altfel nu pot e tare frig aici! Gata montajul? îl întreb pe Dinu. Gata, răspunde. Mai trebuia montată supapa la azot. Acum, mecanicii lucrează la tunelul de alimentare cu aer. Auzi, cît ai vorbit la telefon, mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
piept al scurtei îmblănite, apoi încerc să mă ridic de pe scaun: constat că am înțepenit. Îmi dezbrac încet costumul de azbest, îl împăturesc, i-l dau lui Vlad și-i mulțumesc, apoi îmi scutur haina de velur și pantalonii de scamele albe. Vlad bagă costumele în sacul de hîrtie, leagă sacul la gură cu o sîrmă și-l ia sub braț. Coborîm împreună treptele, ne oprim în mijlocul încăperii și ne rotim privirea: în tăcerea nopții, punctată de luminile tabloului de comandă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
neapărat să fiu la fel de elegantă ca și ea. Îmi iau compleul DKNY pe care mi l-am cumpărat de Crăciun, un dres nou și pantofii cei noi Prada, de la reducerea de mostre. Apoi mă uit cu atenție în oglindă, după scame sau cute nedorite. De data asta n-am să-i mai dau satisfacția de a-mi găsi nici cel mai mic defect. N-o să mai am nici o ațișoară rătăcită și nici o încrețitură suspectă pe care privirea ei de laser ambulant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Grigore Arghiropulo au Încetatu de a mai funcciona ca Comisari Români pe lângă corpurile de armată ruse, asemine și Domnii Pericles Zencianu și Dimitrie Rizo au Încetatu de a mai fi secretarii acelor doi comisari”. a.k. Răniții aveau nevoie de scame Scamele de care avea așa de mare nevoie armata noastră pentru oblojirea rănilor ostașilor noștri țineau loc pe atunci vatei. De altfel, scamă În Înțelesul Învechit al cuvântului, Înseamnă „Fire destrămate dintr-o pânză uzată, scămoșate și Întrebuințate la pansamente
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Arghiropulo au Încetatu de a mai funcciona ca Comisari Români pe lângă corpurile de armată ruse, asemine și Domnii Pericles Zencianu și Dimitrie Rizo au Încetatu de a mai fi secretarii acelor doi comisari”. a.k. Răniții aveau nevoie de scame Scamele de care avea așa de mare nevoie armata noastră pentru oblojirea rănilor ostașilor noștri țineau loc pe atunci vatei. De altfel, scamă În Înțelesul Învechit al cuvântului, Înseamnă „Fire destrămate dintr-o pânză uzată, scămoșate și Întrebuințate la pansamente, În loc de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Rizo au Încetatu de a mai fi secretarii acelor doi comisari”. a.k. Răniții aveau nevoie de scame Scamele de care avea așa de mare nevoie armata noastră pentru oblojirea rănilor ostașilor noștri țineau loc pe atunci vatei. De altfel, scamă În Înțelesul Învechit al cuvântului, Înseamnă „Fire destrămate dintr-o pânză uzată, scămoșate și Întrebuințate la pansamente, În loc de vată sau tifon”. Consultând la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași, nu cu mult timp În urmă, câteva numere din „Monitorul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la pansamente, În loc de vată sau tifon”. Consultând la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași, nu cu mult timp În urmă, câteva numere din „Monitorul Oficial al României” din epoca Războiului de Independență, am găsit numeroase mențiuni ale donațiilor de scame făcute de doamnele de atunci. Cum și județul Fălciu făcea parte din România, a sosit desigur și aici o circulară telegrafică semnată de chiar ministrul de Război, datată 3 septembrie 1877: „(...) Dl.Ministru de Resbel Îmi comunică că este mare
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
doamnele de atunci. Cum și județul Fălciu făcea parte din România, a sosit desigur și aici o circulară telegrafică semnată de chiar ministrul de Război, datată 3 septembrie 1877: „(...) Dl.Ministru de Resbel Îmi comunică că este mare necesitate de scame pentru răniți și să se caute de a se procura prin ofrande căci aseminea material nu se poate cumpăra”. Documentul trimis Poliției Huși degajă și acum un fior inconfundabil de adâncă emoție: „Subscrisul are onoare a vă ruga, Domnule Polițaiu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
inamicul creștinătății. Apelu veți face și la fimeile locuitorilor depe la sub-urbii din orașu căci și ele dacă nu au pânze de Olandă, au măcar de Inu care este și mai bună”. La final, ca de obicei, urmau instrucțiunile: „Iar scama ce va bine voi fiecare a face se va aduna la Poliție, de unde o veți trimite la Prefectură spre a se Înainta la destinație”. „Inițial atacată de două ori de trupele ruse, cetatea Plevna și puternicul sistem de fortificații din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Cum știrea era de interes public, mai ales pentru viitorii clăcași din acele localități, șeful Gheorghe Alexandrescu urma să se conformeze prin afișarea dispoziției „...la toate răspântiile din orașu”. a.n. Ministerele cereau mereu ofrande din partea populației... Cererile anterioare de scame și rufărie folosită dar curată, fuseseră urmate de altele asemănătoare sosite la sediul Prefecturii Fălciu la data de 9 septembrie trimisă fiind de Însuși premierul de atunci, Ion. C. Brătianu. În cuvinte simple, emoționante, acesta făcea apel la sentimentele patriotice
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
premierul de atunci, Ion. C. Brătianu. În cuvinte simple, emoționante, acesta făcea apel la sentimentele patriotice și caritabile ale oamenilor acestui ținut, astfel: „(...) Vă rog a se face Îndată apelu, pe la Doamnele din acest Judeciu, ca să oferească rufe vechi și scame foarte trebuincioase pentru răniți”. Suplimentar, prefectul amintea polițaiului și de alte două adrese (7674 și 7712) pe aceeași temă pe care i le trimisese și care, se pare, rămăseseră neonorate sau fuseseră onorate insuficient. Oricum, beneficiind de galoanele În plus
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Mazilu”. Cu ce nereguli i-or fi prins comisarii pe cei câțiva evrei de i-au obligat să se aboneze, nu știm dar cert e că se rezolvase problema. a.t. Cereri de brânză și fasole nestricate. Izmene, ițari și scame - foarte curate! Pe 19 octombrie 1877, prefectura trimisese poliției În copie o altă telegramă primită de la Ministerul de Rezbel și semnată de adjunctul lui Ion C. Brătianu, generalul Ștefan Fălcoianu: „Requisionați de Îndată ori câtă cantitate de brânză și fasole
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pe 15 octombrie ministerul solicitase mai multă atenție la colectarea ofrandelor deoarece: „Între ofrandele de efecte, cămeși, izmene, ițari, colțuni ce se primescu la Ministeriul de Resbel cu destinațiunea pentru trupele În acțiune și pentru răniți sa găsitu efecte și scame murdare ce erau o adevărată infecțiune și a trebuit să să arză”. Fălcoianu precizase următoarele În continuarea telegramei: „Vă rog dar D-le Prefect să bine voiți a face ecsaminare la pornirea a orice efecte care se primescu ca ofrande
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Fălcoianu precizase următoarele În continuarea telegramei: „Vă rog dar D-le Prefect să bine voiți a face ecsaminare la pornirea a orice efecte care se primescu ca ofrande și cele murdare să să lepede și să să Înapoeze. Aseminea și scama trebue să fie curată și subțire iar nu murdară și groasă de oare ce nu pot servi absolut la nimica și nu a face decât a costa transportul ei”. Răniții rezultați din aprigele bătălii pentru ocuparea pozițiilor fortificate turcești erau
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a părut că a căzut pe gânduri. „Creștinește vorbind, Părinte, este neîngăduit să arăt Într-o biserică cum un fiu Își omoară mama?!“ Cazacu, parcă Îl văd și acum, Își ridică sprâncenele stufoase, șovăie cam Încurcat, curățându-și sutana de scame imaginare, ca să câștige timp. „Sigur, ce face Oreste nu prea corespunde cu preceptele ortodoxiei noastre. E un păcat fie și doar să porți gând rău părinților care ți-au dat viață. Darmite să omori! Nu ai dreptul să-ți judeci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
s-au strecurat pe ușa capelei. În această ceremonie a cucerniciei jălalnice, mișcarea, expunerea, impozițiunea mâinilor sunt esențiale. Acustica e fină, asociată cu fenomene fulgurante, într-o ritmică moale, încetinită, elementele fiind ninsoarea, ploaia măruntă, cristalul, sideful, violinele, poleiala, zăpada, scama, borangicul, chihlimbarul. Dintr-o sensibilitate excitată și din excesul de lamentație poetul scoate un fel de euforie a delirului blajin, lăsîndu-se extaziat de viziuni procesionale, de ceremonia anticipată a morții: Și poate că, voind să mă așeze în capelă, mă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În Herța trec cirezile în sunetele talangei în vreme ce evreul bătrân între flăcările lumânărilor cântă căderea Ierusalimului: Cine-aducea deodată cirezile din cîmp? Aveau și-atunci ochiul de sticlă, gâtul strâmb, dar aduceau în uliți baliga din pășune și în surâs o scamă din soarele-apune... Deodată după geamuri se aprindeau făclii; o umbră liniștită intra în prăvălii prin ușile-ncuiate și s-așeza la masă. Tăcerea de salină încremenea în casă și-n sloiul nopții jgheabul ogrăzii adăpa. Bunicul între flăcări de sfeșnic se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Cămășile lor de pușcărie aveau nasturi de piatră. „Și cu cataramele de la pantaloni, și cu o vată, cu ce găsâm noi p-aci ceva... Și cu nasturele facem neagra”... Ășa-i zicea la Pitești. Trr-trru... lua foc vata aia sau ceva scame. Și ne-a adus, domne. Ne-a Înjurat, da’ ne-a adus și foc. În fine... Am fost mulțumit, domne... Ați avut parte și de tratamente mai dure la Jilava? Daaa, pă urmă au Început și-n Jilava programu’ lor
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]