1,014 matches
-
legat de anumite informații pe care i le transmitea. De pildă, că gurile de metrou erau preluate de GP (gărzi patriotice). La 10.30, pe 22 decembrie, este trecut că în Pantelimon, Muncii, Socului, Cățelu grupuri imense de la 23 August scandează. M. M.: Da. Erau informațiile pe care eu i le dădeam, iar el le transmitea mai departe. S. B.: Și generalul și le nota acolo. Într-adevăr, îmi aduc aminte că pe 22 decembrie, prin jurul prânzului, se auzeau tocmai din
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
alimentare din anii ’80 pe care ei, fericiții, nu le Împărtășiseră). Presa scrisă și-a câștigat repede o deplină libertate. Dar televiziunea — televiziunea națională unică — avea să rămână ani de zile un monopol al puterii. „Cu televizorul ați mințit poporul“, scandau oponenții. Fapt este că televiziunea a contribuit din plin la discreditarea opoziției și a proiectelor alternative, mai ales În mediul rural și, În genere, printre oamenii cu cultură modestă. Însă oamenilor li se spunea ceea ce multora dintre ei le plăcea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
se meargă. Majoritatea românilor voiau Republică, și chiar o republică cu Iliescu! Regele a fost susținut de o parte a opoziției, dar nici măcar de Întreaga opoziție. Corneliu Coposu nu și-a ascuns nici un moment opțiunea monarhistă. În manifestațiile anti-Iliescu se scanda frecvent: „Monarhia salvează România.“ Dar opoziția democratică nu putea să-și lege Întru totul viitorul de viitorul nesigur al regelui. O atitudine ferm monarhistă ar fi Însemnat o abatere de la litera Constituției și, mai cu seamă, riscul Îndepărtării unei părți
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
anilor ’30, această dispută teologică suferă de o profundă inadecvare, Într-o epocă În care studenții evrei erau bătuți crunt de studenții legionari și cuziști, se cerea ultimativ impunerea regulii numerus clausus, publicațiile antisemite Înfloreau, iar În centrul Bucureștiului se scanda „Moarte jidanilor !”, În timp ce oamenii treceau indiferenți, „fără ca nimeni să Întoarcă măcar capul” <endnote id="(219, p. 205)"/>. Bineînțeles, toate aceste elemente apar În „romanul evreiesc” al lui Mihail Sebastian, roman care a generat polemica pur teologică rezumată mai sus. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de ciobanii din Franconia, adoptat pentru hărțuirea evreilor (254, p. 8 ; 278, p. 317). Se pare totuși că exclamația Hep !, hep !, adresată evreilor, este o veche formulă medievală, care a supraviețuit și În Germania secolului al XIX-lea. Nemții o scandau, de exemplu, În timpul pogromurilor antievreiești desfășurate În 1819 În mai multe orașe din Germania, care s-au extins și În afara ei (În Danemarca, de exemplu) (756). Conform lui Josy Eisenberg și altor cercetători, vocabula Hep este acronimul expresiei latine Hierosolyma
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Probabil că a intrat în funcțiune vechiul reflex al rușilor de a suprima pe oricine se ridică împotriva țarului, iar cine se ridica împotriva țarului se ridica împotriva lui Dumnezeu. Rușii nu pot concepe, încă, o Rusie fără Putin, așa cum scandează opozanții. Rusia Unită a lui Putin va fi, încă multă vreme, mai mare și mai puternică decât Cealaltă Rusie, a lui Kasparov. Și atunci, de unde democrație în Rusia? Vorba tătucului Stalin: "Kakaia demokratia? A cevo nado demokratia?" (Care democrație? La
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
chiar sub limitele sărăciei. Cea mai mare parte a economiei fiind ineficientă, trebuia stipendiată din fondurile bugetului național; întreaga țară era sub controlul unui dictator, iar ideea de "drepturi ale omului" deși făcea parte din arsenalul de lozinci ce se scandau la toate mitingurile, era, în realitate, necunoscută. Propaganda comunistă era atât de puternică, încât reușise să convingă mii de americani despre marile succese ale sistemului comunist; creșterea șomajului și disperarea multor oameni, la care se adăugase propaganda creată prin mijloacele
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
pas de defilare, cu steaguri purtate de trei ofițeri În față. La trei stații după ce i-am depășit, pe podul unde zăbovisem seara trecută am văzut un grup de vreo sută de demonstranți ținând aceeași direcție. Avea dreptate Carol că scandează ca pe stadion și au și ei steaguri și imediat i-am recunoscut ca fiind chiar aceia cărora le-ar fi dat prin cap să facă așa ceva, să decupeze stema de pe steag și să zbiere În plină zi, cu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
teribil joaca asta și vârstnici fără nici un căpătâi, mulți dintre ei având probabil pe acasă sau prin buzunare un certificat d-ăla ca al lui văru’ Laur, care oricum nu le-ar mai fi folosit la nimic acuma. Acuma ei scandează și vorbesc despre morții și răniții și arestații de ieri și alaltăieri. La o răspântie ne unim cu un grup ceva mai numeros care conduce poporul de vreo trei sute de inși spre un bulevard larg străbătut de tramvaie și mașini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
frământat de dangăte de clopote. Și iarăși fugeam cu moartea Înainte și-n urmă, Împreună cu vreo treizeci de inși, pe o stradă laterală care se face din bulevard. Ne-am repliat din fugă și am Început să cadențăm și să scandăm iarăși că noi suntem poporu’ și asasinii și jos Ceaușescu, și n-am mai fi avut mult până să ajungem la Primărie când am dat nas În nas cu un pluton de soldați de care am vrut să trecem zbierând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-n mașină până a zăpăcit-o și nu mai are nici gloanțe În pistol. Căutăm mortăciunile În buzunare după Încărcătoare și o rafală lungă face să sară așchii din piatra caldarâmului În jurul nostru. Din nou am scăpat și fugim și scandăm prin flăcări și fum. Au dat cu gaze toxice peste popor! Să fie cu toatele În ciorba nepoților și copiilor și părinților lor! Prin geamurile Primăriei zburau steaguri și tablouri În flăcări. Pământul se zvârcolea și ardea și nu-i mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
să te-ntreb, Carole, tu ești de meserie electromecanic? Te-am tot văzut cu instrumente d-astea. - Sunt electromecanic de comuniști, replică el Îndârjit și totodată senin. Le conectez circuitele la cazanu’ cu smoală. Exemplifică ritmând ciocăniturile În ciment și scandând În surdină: Jos co-mu-niș-tii... Jos co-mu-niș-tii... Muiștii! Dacă nu fac ce spunem noi, o să le dăm iarăși foc! - Ei au făcut ce-au știut, am spus. Ei fac deja. D-aia v-au trimis aici să căutați lumea de arme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
garanțiile americane, acestea sunt „aproape la fel de problematice”. Garanțiile trebuie s) aib) În vedere intervenția militar), iar Congresul și națiunea americane sunt dominate de o atitudine izolaționist). Chiar dac) ar fi un caz clar de agresiune, s-ar putea auzi voci scandând: „Nu mai vrem Vietnamuri!”. În afar) de aceasta, dac) actualele tendințe vor persistă, America nu ar fi În stare s) intervin) „pentru c) r)mane permanent În urmă Uniunii Sovietice În privința preg)tirii militare”. Arabii pot vorbi de „lichidarea” Israelului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
populația de origine germană" (Ibidem, p. 166). 57 Ibidem, p. 164, 169. 58 "La 22 octombrie 1956, studenții de la Facultatea de inginerie au hotărât să țină un miting de solidaritate cu studenții polonezi la statuia generalului Bem [...]. Au început să scandeze lozinci, la început de solidaritate cu studenții polonezi, după care au scandat lozinci împotriva trupelor de ocupație sovietice, cerând să părăsească Ungaria" (Ibidem, pp. 154-155). 59 Ibidem, pp. 162-163. 60 Ibidem, p. 163. Autorul a făcut și un scurt rezumat
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
58 "La 22 octombrie 1956, studenții de la Facultatea de inginerie au hotărât să țină un miting de solidaritate cu studenții polonezi la statuia generalului Bem [...]. Au început să scandeze lozinci, la început de solidaritate cu studenții polonezi, după care au scandat lozinci împotriva trupelor de ocupație sovietice, cerând să părăsească Ungaria" (Ibidem, pp. 154-155). 59 Ibidem, pp. 162-163. 60 Ibidem, p. 163. Autorul a făcut și un scurt rezumat al evenimentelor petrecute în decembrie 1989 în România, singurul de acest gen
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nici un suport științific chimizarea solurilor. Drept urmare a erorilor comise în anii experimentului moldav, 700.000 de hectare sau circa 1/3 din totalul suprafețelor cultivabile au devenit erozive" (Ibidem, p. 123). 91 Ibidem, p. 131. 92 Aceste lozinci au fost scandate în R.D.G., în toamna anului 1989, de mulțimile care protestau contra regimului comunist. 93 Ausgabe Thüringen. Klasse 10. Deutschland nach 1945/Strukturen der Antike, Westermann Schulbuchverlag GmbH, Braunschweig, 2000, pp. 6-106. Perioada tratată este împărțită în trei mari capitole: "urmările
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
studenții mei m-au invitat să particip la o demonstrație Împotriva războiului În campusul universității, le-am spus că o fac cu cea mai mare plăcere. Nimeni nu vrea război. Problema era dacă printre lozincile pe care urmau să le scandeze și pancartele pe care urmau să le poarte va exista măcar una pe care să scrie „Jos Saddam Hussein!”. Sunt dispus să lupt pentru pace, dar În egală măsură să lupt pentru drepturile omului. Pace cu orice preț În raport cu adversarii
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
săi din Evul Mediu care au provocat cruciade pentru care Papa Ioan Paul al II-lea și-a cerut scuze. Mohammed al VI-lea al Marocului a protestat și și-a retras ambasadorul de la vatican. Femeile musulmane purtătoare de văl scandau lozinci de genul „Papa trebuie spânzurat”. Șeful comunităților musulmane din Germania a fost pe bună dreptate indignat de faptul că Papa făcea deose birea dintre creștinism și islam pe criteriul violenței; creștinismul însuși a avut propriile violențe și convertiri forțate
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
că era vorba despre un protest colectiv și nu despre unul individual, precum și solidaritatea populației orașului cu manifestanții au dat curaj și susținere morală. După protestele din interiorul întreprinderii, muncitorii au format o coloană și au pornit spre centrul orașului, scandând: „Hoții!”, „Vrem banii înapoi!”, „Ajunge, nu mai vrem să fim mințiți!”, „Vrem duminica înapoi!”, „Vrem mâncare la copii!”, „Vrem lumină și căldură!”, „Vrem pâine fără cartelă!”. Coloanei inițiale de protestatari i s-au alăturat locuitori ai orașului și, treptat, cererile
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
reformați, ci și de români care se solidarizaseră politic cu ceea ce se întâmpla la fața locului. Foarte importantă a fost, deci, această solidarizare a unor oameni de diferite naționalități și cu diferite opțiuni religioase, astfel încât primul lucru care s-a scandat în fața casei parohiale a fost „Libertate!”. Nici un moment pastorul reformat nu a intuit că protestul său și solidarizarea locuitorilor Timișoarei vor constitui scânteia care va duce la căderea dictaturii ceaușiste; dimpotrivă, în tot timpul aparițiilor sale la fereastră, când vorbea
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
frumusețe” a protestului, care conținea curaj, impetuozitate, obstinație. Interpretările privind autodizolvarea mitingului din 21 decembrie din Piața Palatului sunt, desigur, variate. Unii analiști consideră că a fost vorba de câteva grupuri de muncitori tineri cu steaguri care au început să scandeze „Timișoara” și „Jos Ceaușescu!”, huiduindu-l pe dictator în timpul discursului său și provocând spaima celorlalți participanți la miting care, temându-se de represiune și de supravegherea Securității, au fugit producând învălmășeală și dezordine (aruncând portretele, drapelele și pancartele cu lozinci
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fie de ziariști care transmiteau astfel de informații, puse în circulație tocmai de Securitate, spre a fi speculate de mass-media din Occident. Securitatea i-a ascuns lui Ceaușescu natura revoltei de la Timișoara, dictatorul aflând abia în 20 decembrie că timișorenii scandează lozinci anticeaușiste și anticomuniste - ceea ce înseamnă, concluzionează Loupan, că Securitatea se folosea de revolta de la Timișoara pentru a răsturna regimul Ceaușescu. În 20 decembrie, seara, când Ceaușescu ordonă generalilor să se tragă în mulțimea din capitala bănățeană, acest ordin nu
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
că oratorul vrea uneori să meargă pînă la capătul enunțului fără să fie întrerupt (de exemplu la § 3, la § 7 sau la sfîrșitul lui § 11). În rest, cu mici excepții, aceste pauze subliniază faptul că dimpotrivă, el poate încetini și scanda discursul subliniind cuvinte (despărțind, de exemplu, un substantiv de adjectivul său) sau sintagme. • Pauzele lungi [///] delimitează, împreună cu aplauzele, ceea ce eu propun să se considere drept paragrafe (§ ) construite interactiv de orator și auditor (notate de la 1 la 16). Aceste pauze punctează
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
singură frază în spaniolă în două fraze tipografice franțuzești. Este îndeosebi spectaculos în P10 și P11 unde se pare că, pentru a evita diferitele "y"-uri ("et"/și) din textul sapniol, Caillois, cu un punct, distruge ritmul ternar al perioadei, scandat de conectori. 3. Structura compozițională a textului Textul nostru se prezintă ca o suită de 36 de propoziții [e] segmentate în 12 fraze tipografice [P] împărțite în două paragrafe. Regruparea acestor propoziții creează două tipuri de împachetări: regrupări periodice și
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
peste propriul plan, ceea ce, după părerea sa, nu este cazul povestirii. Spre deosebire de această sentință fără drept de apel și de această anarhie, mișcare, acțiune și ordine existente aproape prin definiție, povestirea corespunde în mod aproape firesc idealului atât de mult scandat de către estetica clasică. Ceea ce J. Ricardou va numi mai târziu (1978) "beligeranță textuală" este la fel percepută și de către Wey, la mijlocul secolului trecut " În descrierile lungi, măsura măiestriei este dată atunci când faci să fie atât de captivante, încât să poți
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]