733 matches
-
a Îngreuna munca celor de la conducere. Dușmanii de clasă caută să Înăbușe și să Întârzie creșterea și dezvoltarea literaturii noastre. (Ă). Printre cei care discută creațiile Începătorilor În cenacluri, unii se Îndeletnicesc cu «vânătoarea de greșeli». În loc de a privi poezia, sceneta sau nuvela citită În ansamblul ei, de a discuta modul În care autorul a reușit sau nu să trateze tema propusă și numai după aceea să treacă la analiza fiecărui element În parte, astfel ca autorul să aibe cât mai
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prin Dumitru Gheorghieș directiva de la „comitetul” lui Țurcanu de a pregăti „sărbătorirea” zilelor de Paști „cu înjurături, povești triviale, invective, pentru a ne «bate joc de cei ce mai cred» în astfel de lucruri”, motiv pentru care s-au compus scenetele triviale și cântecele batjocoritoare 1. Spre sfârșitul lui 1951, Neculai Popa l-a întâlnit pe Cornel Pop în Zarca Gherlei, deși nu îi cunoștea traseul în demascări. Bănuia după îmbrăcăminte că face parte dintre oamenii lui Țurcanu, dar îl descrie
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
C. de l. un roman „original”, în maniera lui Al. Dumas, intitulat Trandafir, și mai multe nuvele, dintre care Noaptea Sfântului Andrei pare o reminescență de lectură din Gogol. Revista publică și piese de teatru, de fapt un fel de scenete comice și cu cântece, interesante prin tendința de critică a demagogiei și politicianismului. În Oratorul nefericit, scenă comică într-un act, sunt ironizate, puțin cam apăsat, Junimea și revista „Convorbiri literare”. Câteva articole despre Teatrul Național din Iași, care reiau
CABINETUL DE LECTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285982_a_287311]
-
1956 și 1961 cursurile Facultății de Istorie-Filosofie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. Debutează publicistic în 1953, în ziarul „Steagul roșu” din Bacău. Începând cu 1967, este urmărit de Securitate, în urma încercării de a publica în „Cronica” din Iași sceneta Nastratin Adivaratu. În 1973 este îndepărtat din activitatea editorială. Din 1990, colaborează cu editoriale, eseuri și articole, la „România liberă”, „Alianța civică”, „Baricada”, „Dreptatea” „Cuvântul”, „Contrast”, „Luceafărul” ș.a. Prima lui carte de proză, Secvențe dintr-o margine de lume, apare
BUZINSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285975_a_287304]
-
Donar Munteanu, Al. T. Stamatiad, Radu D. Rosetti, G. Tutoveanu, iar proză, I. A. Bassarabescu (schița Noi și vechi). Ilarie Chendi scrie articolul Doi dispăruți: Iuliu Cezar Săvescu și Ștefan Petică, Ion Dragoslav publică un fragment autobiografic, iar E. Lovinescu, sceneta Doi prieteni. Calendarul mai include note biografice, precum și texte aparținând scriitorilor Corneliu Moldovanu, G. Orleanu, H. Frollo, A. de Herz, N. Dunăreanu, A. Mândru, Octavian Goga, Al. Cazaban, Alice Călugăru, Ioan Adam, Mihai Codreanu, Virgil Caraivan. Apar și însemnări despre
CALENDAR LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286015_a_287344]
-
și de „întâmplările locale, din toate părțile locuite de români”. Rubrici mai importante: „Urzică Scandalgrafescu”, „Cocoana Gurădulce”, „Sus, Marcule”, „Stan Pățitul”, „Din filosofia lui Amnariu”, „Știri telegrafice”, „Baba Hârca”, „Umblând printre oameni”, „Vuța și Chiva”, „Poșta Calicului”. Sunt publicate versuri, proză, scenete de profil, dar și sentințe morale sau articole politice pe ton grav, precum și lirică sentimentală. Se reproduc pagini din G. Ranetti, G. Topîrceanu (Romanță autumnală, Balada unui greier mic), Otilia Cazimir. Se republică din scrierile lui I. L. Caragiale (satira Mic
CALICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286033_a_287362]
-
de acuzare al exploatării chiaburești. Autorul folosește forma compozițională a monologului, care era mai propice pentru dezvăluirea sentimentelor de ură și mânie ale țăranului sărac Ilie Resteu (...). Nuvela O adunare liniștită, cuprinzând dialoguri între povestitor și ascultător, este o adevărată scenetă, întreruptă doar de către autor prin scurte notații de regie, atunci când în scenă apar personaje noi. Datorită acestei măiestrii, țăranul închiaburit, deși nu apare deloc în nuvelă, rămâne pentru cititor un personaj viu, bine individualizat. Nici dragostea nu este înfățișată de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și s-a spânzurat. Autorul introduce În scenă un personaj inedit, soția lui Iuda, care trimite, pe de o parte, la obrăznicia soției lui Iov, iar pe de altă parte, la incredulitatea Sarei lui Avraam. Dar actorul principal din mica scenetă este cocoșul fiert. O fi același care a cântat de trei ori, fatal, În urechea lui Petru? Coincidența nu pare deloc Întâmplătoare. Foarte interesant e alt text inclus În Acta Pilati, și anume „Declarația (hyphegesis) lui Iosif din Arimateea”, savurată
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
îi apar cele mai multe scrieri: versuri, aforisme, articole literare, culturale și politice, semnate și cu pseudonimele Glaucon, Mefisto și, uneori, Al. Șerban, Const. Paul, Cronicarul Dâmboviței (ultimele, folosite și de P. Locusteanu). Unele texte pe teme sociale, concepute ca schițe sau scenete, denunță parazitismul, lipsa de patriotism, aroganța, prostia agresivă. Simpatia, simțul datoriei față de clasele active constituie principalul sens al ideologiei sale. Obiectivitatea politică, sinceritatea caracterizează întreaga sa publicistică, inserată și în „Viitorul”, „Semnalul”, „Adevărul”, „Convorbiri literare”, „Cele trei Crișuri” ș.a. Volumul
BANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285609_a_286938]
-
elemente de localizare a subiectelor, se afirmă, apoi, în prefețe, prologuri, „cântecele” (pe muzica unor arii celebre) și în comentarii publicistice despre rolul acestor spectacole în impunerea limbii române, în „declamație”. A. debutează în literatura dramatică originală în 1834, cu scenete ocazionale, festiviste: Serbarea păstorilor moldoveni și Dragoș, întâiul domn suveran al Moldovii. Valorifică filonul teatrului istoric într-o serie de piese, scrise cu o imaginație dramatică precară, dar cu mesaj patriotic: Petru Rareș, Voichița de Românie (1863) - un simbol „unionist
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
de oștean în luptă. O reușită tipologică este Malaspina, intrigantul de speță romantică. Turnul Butului (1863) este o dramă hibridă, ce amestecă medievalități (lupta lui But la Marienburg, dispute cavalerești) și „tradiții poporane”, departe însă de valoarea artistică a baladei. Scenetele comice ocazionale, Înturnarea plăieșului din Anglia (1851), ce absoarbe textul idilei Piatra Teiului (în care jucase și Matei Millo), și Țiganii (1856, la momentul dezrobirii lor), ce aduce un personaj insolit de țigan bucătar, trecut prin civilizația Parisului, sunt menite
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
a fost unul dintre momentele cele mai interesante din călătoria lor, un moment plin de emoție. Walter spera ca și acestui grup să-iplacă. Cum așteptau pe ponton, prietenii mei habar n-aveau că surpriza de Crăciun consta Într-o modestă scenetă, așa că erau foarte nerăbdători să o ia din loc și să vadă ce surpriză amuzantă sau impresionantă li se pregătise. Dar, ca de obicei, erau În Întârziere, de data asta așteptându-l pe Rupert. Ar trebui să-i cumperi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
eu și Sheba, există un afiș de șase pe patru picioare cu un apus în port și cu legenda: „Veniți, urmați-mă, a zis Iisus, și am să vă fac pescari de oameni!“. În cinstea Paștelui, sora mea improvizase o scenetă a patimilor pe televizor: un crucifix poleit, înconjurat de zece iepurași pascali chinezești cu bonete tam o’shanter pe cap. Cred că aici e de găsit adevărata devoțiune față de Dumnezeu a surorii mele: în accesorii. Cu ani în urmă, înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
adorm, numai sufletul rămâne agățat într-un cotlon, ca să-ți mângâie chipul... Mamă! În ochii tăi, mamă, viața își joacă rolul pe o scenă ștearsă cu buretele murdar, găsit aruncat într-o clasă fără elevi. Ei au plecat să urmărească sceneta în care tu, erou principal te bâlbâi pentru că nu ți-ai pregătit temele. Dar elevii sunt iertători, aplaudă plângându-le din ochi boabe de piper, rămase printre gene. De atâta plâns, somnul vieții se apropie de ziua eternității. Mamă! În
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Jacqui spunea „Țâr, țâr, țâr“. — Alo, spuneam pe un ton ciufut, răspunzând la telefonul imaginar. —Joey! chițăia Jacqui. Eu sunt. Am primit mesajul de la tine. Știam că o să te răzgândești. În cât timp ne căsătorrhim? Nu știu de ce în aceste scenete pronunța întotdeauna „căsătorrhim“ în loc de „căsătorim“, de parcă am fi fost într-un film de epocă. Eu aruncam cât colo telefonul imaginar, o luam la fugă și strigam: —Vreau să intru în programul de protecție a martorilor. Apoi izbucneam amândouă în râs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Fumero În persoană, zise Barceló. Văd acum că vă mișcați prin sferele Înalte. — La partea asta a poveștii Încă nu ajunsesem, am zis eu. Fermín Îmi aruncă o privire alarmată. — Liniștește-te, Fermín. Daniel tocmai mă punea la curent cu sceneta pe care o jucați domniile voastre. Trebuie să recunosc, chestiunea e cît se poate de interesantă. Dar dumneata, Fermín, cum stai cu spovedaniile? Te previn că am doi ani de seminar. — Eu vă dădeam cel puțin trei, don Gustavo. — Totul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
se stinge lumina lui Christ În lumi părăsite de miros și culoare ; Mi-amintesc că exiști, am uitat că exist, În suflete oarbe întuneric răsare. Pe scena întinsă un singur solist Își joacă cupletul, ce cruntă eroare ; Și-n lunga scenetă, ’ntr-un vis de artist, Când publicul plânge și replica doare Mi-amintesc că exiști, am uitat că exist.
Sonet final. In: Gânduri şi doruri by Bogdan NEDELCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/509_a_842]
-
Spectatori mari și mici Care-ați fost prezenți aici Fiți atenți cum circulați Legea să o respectați! Iar acum în încheiere Vă spunem, la revedere Si-n programul care vine S-auzim numai de bine! TODERIȚĂ ȘI SEMNELE DE PUNTCUAȚIE scenetă Semnul întrebării: Cum se poate una ca asta? Liniuța: Își râde de noi. Semnul exclamării: E nemaipomenit! Sfetnicul : Dar ce s-a întâmplat? Toți: Toderiță!El e pricina! Virgula: Da. Toderiță. Sfetnicul: Toderiță dintr-a doua? Ce a mai făcut
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
19. FLORENTINA Copiii sunt așezați pe scenă în formă de semicerc larg deschis în jurul pomului de iarnă. II. Recuzita de scenei: Trebuie ca Moș CRĂCIUN să aibă în sacul sau coșul său, toate obiectele de care se amintește în textul scenetei. III. Decorul reprezintă o sală mare în mijlocul căreia se află pomul împodobit cu daruri, diferite ornamente și lumini. IV. La. ridicarea cortinei copiii sunt așezați în semicerc. MIRCEA ;Dragi capii, stați liniștiți Sa puteți să m-auziți: Eu vă rog
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
De când nu ne-am întâlnit... Și acum când am sosit M-am mirat de ce-am zărit: Sate electrificate, Noi orașe ridicate, Blocuri pân la cer de-nalte, Cu străzi largi și spațioase Cu școli mari și luminoase.... Legenda crăciunului (SCENETĂ) Prezentator 1: Știți, dragii mei, cine e Moș Crăciun? ...Să vă spunem noi! Prezentator 2: Ehei, povestea lui își are începuturi străvechi, însemnate în texte biblice. Pentru români, Crăciun este numele păstorului în al cărui staul s-a născut Hristos
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
vedeți! Se aud colindătorii.) Iată, au venit colindătorii! Haideți să-i primim cum se cuvine! F: Da! Și-apoi îl vom aștepta și pe Moș Crăciun. Sunt sigură că va veni și pe la noi! Fundal muzical de încheiere Nașterea domnului (SCENETĂ) Scena I - Camera copilului Un pat improvizat, Un copil pregătindu-se de culcare, Bunica. Copilul (fetiță sau băiat): Bunicuțo, spune-mi și-n seara asta o poveste! Bunica: Bine, dragul bunicii. C: Albă-ca-Zăpada sau, poate, Fetița cu chibriturile... B: Nu
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
poveștii! Bunica: Da? Care este? Copilul: Mâine este Crăciunul, ziua nașterii lui Hristos! Bunica: Iar azi e ziua Ajunului și vor veni colindători. Copilul: Hai bunică să aranjăm casa, ca să-i primim cum se cuvine! Fundal muzical de final CRĂCIUNUL Scenetă în șapte acte. Personajele (în ordinea intrării în scenă)sunt: Fecioara Maria, Îngerul Gavril, Iosif, cei trei păstori, femeia din Betleem, împăratul Irod alături de cei doi sfătuitori, Magii. Povestitorul va apărea în toate actele. Actul I Îngerul Gavril si Fecioara
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Un cap subțirel de sergent-plutonier frumușel, cu mustață mijită neagră; părul ondulat, pomădat, cu cărare în lături și freză stufoasă în față. Haine de plutonier îmbrăcat civil, cu o cravată roșie, posttakistă, nu comunistă. Părea mai firesc să-1 întîlnești în scenete de mahala decât în viața modernă sau în intimitatea familială a profesorului Rim. Foarte puțin universitar, Lică! Desigur, patru clase primare la Tecuci. Mini se întreba acum cit timp să fi trecut de când societatea prenumăra în chip obicinuit exemplare de
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
într-o zi vor muri? Ce înțelegeau să facă din viața lor? Cum credeau ei că poate fi învinsă această fatalitate? Prin jocuri de cuvinte care îi făceau tot pe ei să râdă de idioțenia propriei lor gîndiri? Jucau mici scenete, improvizau sau cântau acompaniați de pian, reclame (eram uluit de memoria colosală pe care o aveau în acest sens), și, pentru ca nimic să nu le turbure câtuși de puțin seninătatea sufletească, inventau, inspirîndu-se din Urmuz, jocuri numite, de pildă, Ismailuri
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
în ʺaiʺ) Cecilia, ce nume ai! Parcă‐ i parfumul unui ceai... Cu sporul dragostei cum stai? Mai dai tribut, încă mai dai sau ai ajuns să zici: ʺBYE‐BYE! ʺ? Fumezi țigară de Hawaii, porți pălăria cea de pai. visezi scenete din serai... Nu vrei să mergi cu mine? Hai cât încă‐ n lume‐i luna Mai! Ce bine‐ ar fi de noi! Ce trai... Fără ʺcodițăʺ la mălai, tu suplă‐ n vaporosul strai, am tot urca semețul plai până pe muntele
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]