1,755 matches
-
de schimb poate fi: a) gravimetrică, exprimată în mechiv/g și b) volumetrică, exprimată în mechiv/ml /90/. Ecuația (49) prezintă relația dintre capacitatea de schimb gravimetrică (Qg) și cea volumetrică (Qvol): (49) unde: β fracția de volum liber a schimbătorului de ioni; ρ densitatea schimbătorului de ioni aflat în stare umflată (g/cm3); w conținutul de apă al schimbătorului de ioni ( % volumetrice). Capacitatea volumică depinde de conținutul de apă al schimbătorului de ioni. Un factor care influențează Qg și Qvol
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
gravimetrică, exprimată în mechiv/g și b) volumetrică, exprimată în mechiv/ml /90/. Ecuația (49) prezintă relația dintre capacitatea de schimb gravimetrică (Qg) și cea volumetrică (Qvol): (49) unde: β fracția de volum liber a schimbătorului de ioni; ρ densitatea schimbătorului de ioni aflat în stare umflată (g/cm3); w conținutul de apă al schimbătorului de ioni ( % volumetrice). Capacitatea volumică depinde de conținutul de apă al schimbătorului de ioni. Un factor care influențează Qg și Qvol este concentrația de grupe ionice
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
49) prezintă relația dintre capacitatea de schimb gravimetrică (Qg) și cea volumetrică (Qvol): (49) unde: β fracția de volum liber a schimbătorului de ioni; ρ densitatea schimbătorului de ioni aflat în stare umflată (g/cm3); w conținutul de apă al schimbătorului de ioni ( % volumetrice). Capacitatea volumică depinde de conținutul de apă al schimbătorului de ioni. Un factor care influențează Qg și Qvol este concentrația de grupe ionice fixe (mechiv/gschimbător). Relația care definește concentrația grupelor ionice este: g grefi (50) unde
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
Qvol): (49) unde: β fracția de volum liber a schimbătorului de ioni; ρ densitatea schimbătorului de ioni aflat în stare umflată (g/cm3); w conținutul de apă al schimbătorului de ioni ( % volumetrice). Capacitatea volumică depinde de conținutul de apă al schimbătorului de ioni. Un factor care influențează Qg și Qvol este concentrația de grupe ionice fixe (mechiv/gschimbător). Relația care definește concentrația grupelor ionice este: g grefi (50) unde: mR molaritatea grupelor ionice (mechiv/g); w conținut de solvent (% gravimetrice); Qi
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
este concentrația de grupe ionice fixe (mechiv/gschimbător). Relația care definește concentrația grupelor ionice este: g grefi (50) unde: mR molaritatea grupelor ionice (mechiv/g); w conținut de solvent (% gravimetrice); Qi cantitatea de specii i într-o unitate structurală a schimbătorului de ioni (g); Mref masa atomică a ionului de referință (1 pentru schimbătorii de cationi în formă H+; 35.5 pentru schimbători de anioni în formă Cl-). O altă caracteristică a schimbătorului de ioni este capacitatea de sorbție (Qs). Ea
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
de specii i într-o unitate structurală a schimbătorului de ioni (g); Mref masa atomică a ionului de referință (1 pentru schimbătorii de cationi în formă H+; 35.5 pentru schimbători de anioni în formă Cl-). O altă caracteristică a schimbătorului de ioni este capacitatea de sorbție (Qs). Ea depinde foarte mult de natura solventului și de condițiile experimentale (concentrația soluției, tipul de solvent) și reprezintă cantitatea de solut considerată ca fiind adsorbită de o cantitate de schimbător de ioni. Fiecărui
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
altă caracteristică a schimbătorului de ioni este capacitatea de sorbție (Qs). Ea depinde foarte mult de natura solventului și de condițiile experimentale (concentrația soluției, tipul de solvent) și reprezintă cantitatea de solut considerată ca fiind adsorbită de o cantitate de schimbător de ioni. Fiecărui tip de schimbător de ion îi corespunde o metodă de determinarea a capacității de schimb ionic. Determinarea capacității totale de schimb a schimbătorilor de anioni se bazează pe scindarea de către grupele puternic bazice a unor săruri neutre
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
este capacitatea de sorbție (Qs). Ea depinde foarte mult de natura solventului și de condițiile experimentale (concentrația soluției, tipul de solvent) și reprezintă cantitatea de solut considerată ca fiind adsorbită de o cantitate de schimbător de ioni. Fiecărui tip de schimbător de ion îi corespunde o metodă de determinarea a capacității de schimb ionic. Determinarea capacității totale de schimb a schimbătorilor de anioni se bazează pe scindarea de către grupele puternic bazice a unor săruri neutre și respectiv neutralizarea grupelor slab bazice
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
capacităților de schimb a grupelor puternic acide și a grupelor active slab acide. Determinarea capacității de schimb pentru schimbătorii de ioni noi sintetizați este adaptată de fiecare cercetător ținând cont de structura și funcționalitate. Selectivitatea schimbătorilor de ioni Selectivitatea unui schimbător de ioni, reprezintă preferința lui pentru o anumită specie ionică față de altele. Selectivitatea schimbătorului de ioni este determinată de o serie de cauze cum ar fi: valența contraionului, solvatarea ionică și presiunea de umflare, dimensiunea porilor rețelei macromoleculare; interacțiunile specifice
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
capacității de schimb pentru schimbătorii de ioni noi sintetizați este adaptată de fiecare cercetător ținând cont de structura și funcționalitate. Selectivitatea schimbătorilor de ioni Selectivitatea unui schimbător de ioni, reprezintă preferința lui pentru o anumită specie ionică față de altele. Selectivitatea schimbătorului de ioni este determinată de o serie de cauze cum ar fi: valența contraionului, solvatarea ionică și presiunea de umflare, dimensiunea porilor rețelei macromoleculare; interacțiunile specifice în schimbătorul de ioni (formarea perechilor ionice, atracțiile electrostatice, interacțiunile de tip London, interacțiunile
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
ioni, reprezintă preferința lui pentru o anumită specie ionică față de altele. Selectivitatea schimbătorului de ioni este determinată de o serie de cauze cum ar fi: valența contraionului, solvatarea ionică și presiunea de umflare, dimensiunea porilor rețelei macromoleculare; interacțiunile specifice în schimbătorul de ioni (formarea perechilor ionice, atracțiile electrostatice, interacțiunile de tip London, interacțiunile specifice în soluție), temperatură și presiune. În general, un scimbător de ioni preferă un contraion: de valență mai mare, cu volum de solvatare mai mic, cu polarizabilitate mai
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
de ioni preferă un contraion: de valență mai mare, cu volum de solvatare mai mic, cu polarizabilitate mai mare, ce interacționează mai puternic cu rețeaua macromoleculară, ce participă mai puțin la procesul de formare a complexului cu coionii. Selectivitatea unui schimbător de ioni crește cu gradul de reticulare și cu scăderea concentrației soluției și respectiv a temperaturii. Pentru schimbătorii de cationi, selectivitatea pentru cei mai cunoscuți cationi este următoarea: Ba2+> Pb2+> Sr2+> Ca2+> Ni2+> Cd2+> Co2+> Zn2+> Mg2+> UO2 2+> Ti2
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
puternice față de forțele de atracție electrostatice prezente în cazul schimbătorilor de ioni obisnuiți. Din această cauză, procesele de chelatizare prezintă un grad de selectivitate crescut cât și stabilitate a legării /36,76,94,95101/. Echilibrul de schimb ionic Pentru un schimbător de ioni, echilibrul de schimb ionic este un factor deosebit de important atât din punct de vedere practic cât și teoretic, el probând afinitatea schimbătorului de ioni față de un contraion. Echilibrul de schimb ionic este atins atunci când schimbătorul de ioni este
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
crescut cât și stabilitate a legării /36,76,94,95101/. Echilibrul de schimb ionic Pentru un schimbător de ioni, echilibrul de schimb ionic este un factor deosebit de important atât din punct de vedere practic cât și teoretic, el probând afinitatea schimbătorului de ioni față de un contraion. Echilibrul de schimb ionic este atins atunci când schimbătorul de ioni este pus în contact cu o soluție de electrolit care conține contraioni diferiți de cel din schimbător. Presupunând ca schimbătorul de ioni este inițial în
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
ionic Pentru un schimbător de ioni, echilibrul de schimb ionic este un factor deosebit de important atât din punct de vedere practic cât și teoretic, el probând afinitatea schimbătorului de ioni față de un contraion. Echilibrul de schimb ionic este atins atunci când schimbătorul de ioni este pus în contact cu o soluție de electrolit care conține contraioni diferiți de cel din schimbător. Presupunând ca schimbătorul de ioni este inițial în forma A, iar contraionul din 70 soluție este B, atunci, la echilibru, atât
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
vedere practic cât și teoretic, el probând afinitatea schimbătorului de ioni față de un contraion. Echilibrul de schimb ionic este atins atunci când schimbătorul de ioni este pus în contact cu o soluție de electrolit care conține contraioni diferiți de cel din schimbător. Presupunând ca schimbătorul de ioni este inițial în forma A, iar contraionul din 70 soluție este B, atunci, la echilibru, atât schimbătorul de ioni cât și soluția vor conține ambele specii de ioni competitivi, schimbul fiind cu foarte puține excepții
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
și teoretic, el probând afinitatea schimbătorului de ioni față de un contraion. Echilibrul de schimb ionic este atins atunci când schimbătorul de ioni este pus în contact cu o soluție de electrolit care conține contraioni diferiți de cel din schimbător. Presupunând ca schimbătorul de ioni este inițial în forma A, iar contraionul din 70 soluție este B, atunci, la echilibru, atât schimbătorul de ioni cât și soluția vor conține ambele specii de ioni competitivi, schimbul fiind cu foarte puține excepții, ireversibil /90/. Echilibrul
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
de ioni este pus în contact cu o soluție de electrolit care conține contraioni diferiți de cel din schimbător. Presupunând ca schimbătorul de ioni este inițial în forma A, iar contraionul din 70 soluție este B, atunci, la echilibru, atât schimbătorul de ioni cât și soluția vor conține ambele specii de ioni competitivi, schimbul fiind cu foarte puține excepții, ireversibil /90/. Echilibrul are loc conform ecuației: se referă la contraionul din rășină. Raportul concentrațiilor speciilor active de contraioni în schimbătorul de
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
atât schimbătorul de ioni cât și soluția vor conține ambele specii de ioni competitivi, schimbul fiind cu foarte puține excepții, ireversibil /90/. Echilibrul are loc conform ecuației: se referă la contraionul din rășină. Raportul concentrațiilor speciilor active de contraioni în schimbătorul de ioni este diferit de cel din soluție; de cele mai multe ori, schimbătorul de ioni selectează o anumită specie ionică. Echilibrul de schimb ionic poate fi caracterizat din punct de vedere calitativ prin izoterme de schimb ionic, iar din punct de
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
ioni competitivi, schimbul fiind cu foarte puține excepții, ireversibil /90/. Echilibrul are loc conform ecuației: se referă la contraionul din rășină. Raportul concentrațiilor speciilor active de contraioni în schimbătorul de ioni este diferit de cel din soluție; de cele mai multe ori, schimbătorul de ioni selectează o anumită specie ionică. Echilibrul de schimb ionic poate fi caracterizat din punct de vedere calitativ prin izoterme de schimb ionic, iar din punct de vedere cantitativ prin intermediul factorului de separare, a coeficientului de selectivitate și a
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
microsfere ale fazei gel. Se pot calcula astfel porozitatea și dimensiunea medie a porilor. Într-un studiu detaliat Krska și Pelzbauer / 122/ au urmărit influența conținutului de reticulant și a naturii mediului inert asupra morfologiei cationiților macroporoși prin microscopie electronică. schimbător umflat și d0 diametrul perlei în stare uscată. Ambele mărimi s-au determinat prin microscopie optică. Din compararea microfotografiilor electronice ale cationiților în stare uscată și umflată se remarcă faptul că prin umflare are loc o distrugere parțială Horak și
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
la temperaturi între maxim 150 0 Celsius în timpul zilei și pînă la -150 0 Celsius pe timpul nopții. 2. Nu există un agent termic pentru răcire să funcționeze la aceste diferențe de temperatură, de acea necesitatea utilizării a cel puțin două schimbătoare de căldură, s-au două sisteme de răcire și încălzire. 3. Nu există atmosferă pe lună și de aici nu există curenți de convecție, făcînd imposibilă răcirea capsulei și a oricărui radiator. 4. Din punctul 3 este necesară pentru răcirea
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
căi de stabilizare a enzimelor este imobilizarea pe suporturi sintetice de tipul schimbătorilor de ioni. Avantajele tehnologice ale suporturilor sintetice de tipul schimbătorilor de ioni deschid noi posibilități aplicării lor eficiente în procesul de stabilizare a biocatalizatorilor [7-14]. Pentru ca un schimbător de ioni să fie bun pentru aplicații în biotehnologie, trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: să aibă o structură tridimensională hidrofilă flexibilă; să aibă grupări funcționale capabile să realizeze legături ionice sau de altă natură cu enzima ce urmează a fi
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
o structură tridimensională hidrofilă flexibilă; să aibă grupări funcționale capabile să realizeze legături ionice sau de altă natură cu enzima ce urmează a fi imobilizată; să aibă o structură expandată care să permită difuzia enzimei la centrul de imobilizare al schimbătorului de ioni și difuzia substratului supus reacției biochimice în conjugatul schimbător de ion-enzimă. Reușita procesului de imobilizare a enzimelor pe schimbătorul de ioni depinde, in principal de următoarele caracteristici ale suportului [15]: porozitatea (permanentă sau de umflare); existența grupărilor ionice
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
realizeze legături ionice sau de altă natură cu enzima ce urmează a fi imobilizată; să aibă o structură expandată care să permită difuzia enzimei la centrul de imobilizare al schimbătorului de ioni și difuzia substratului supus reacției biochimice în conjugatul schimbător de ion-enzimă. Reușita procesului de imobilizare a enzimelor pe schimbătorul de ioni depinde, in principal de următoarele caracteristici ale suportului [15]: porozitatea (permanentă sau de umflare); existența grupărilor ionice sau ionogene capabile de interacțiuni electrostatice cu moleculele enzimelor; numărul de
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]