143,841 matches
-
se dezlipește poza: ajunge la parterul gazetei de stradă. În ziua în care americanii au intrat în Bagdad și cînd ambasadorul irakian la ONU a declarat că "Jocul s-a sfîrșit" au dispărut toate pozele de la gazeta pentru trecători. În schimb au apărut a doua zi niște soldați români echipați cu veste antiglonț și înarmați zdravăn, în jurul ambasadei. În Bagdad și în alte orașe irakiene erau date jos statuile lui Saddam Hussein, iar diverși cetățeni băteau cu papucul peste gura pozelor
Papucul anti Saddam by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14026_a_15351]
-
Amelia Pavel 120 de ani de la nașterea lui Franz Kafka La 30 decembrie 1911, Kafka nota în Jurnal: "Impulsul meu de a imita nu are în el nimic actoricesc, îi lipsește unitatea... Pentru imitarea unor detalii ale vulgarității am în schimb un impuls decisiv de a imita manipulările, gesturile unor oameni cu bastoanele, felul în care își țin mâinile, mișcările degetelor și pot s-o fac fără nici un efort. Toate acestea mă îndepărtează de vocația de actor... Mult dincolo de imitarea exterioară
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
la Victor Brauner, în compoziții apar de la un moment dat și elemente de sursă iudaică, hasidică și cabalistică, în versiuni care l-au preocupat intens și pe Kafka. În scrierile lui literare nu face referiri directe la aceste aspecte; în schimb în Jurnal notează frecvent întâlniri cu evrei practicanți, relatări referitoare la rabini hasidici unii din Bistrița, Maramureș, Rădăuți pe care i-a și vizitat, totul cu comentarii de rigoare atestând participarea lui la o viață tradițională religioasă în familie. Nici
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
de sine. Cel mai mult îi lipseau oamenii. Nu anumiți oameni, ci oamenii în general. Dacă își lipea urechea de perete putea să audă zgomote. Televizorul care mergea. Tusete. Uneori apa de la toaletă. Uneori de sus, tîrșîitul unui scaun. Un schimb de urlete de dedesubt. Fiecare în cutia lui, numărîndu-și avuțiile. În toți cei optsprezece ani ai ei, abia dacă putea să-și amintească de vreun moment în care fusese singură. Pînă cînd se măritase. și venise la Londra, ca să stea
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
perete, unde erau expuse diversele lui certificate înrămate. - Nicidecum. În plus..., își drese glasul, deși nu era răgușit. Doctorul Azad îi aruncă o privire lui Nazneen și, fără să vrea, ea răspunse privirii lui, încît se văzu prinsă într-un schimb complice de priviri care spunea ceva despre bărbatul ei pe care ea nu ar fi trebuit să-l spună. Chanu continua să vorbească. Doctorul Azad își termină mîncarea din farfurie, în timp ce mîncarea lui Chanu se răcea. Nazneen gustă din curry-ul
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
că stilul nu suferă mult. Și, poate, nici părerile: "Un critic de seamă e, în mod obișnuit, un om în vîrstă și plin de candoare, care simte plăcere în a descoperi frumosul, fiind totodată inapt de a minți." Apt, în schimb, să scrie povești, să facă, o știm prea bine, criticînd, literatură: "Biografia artistului începe, aș spune, nu cu anul nașterii, ci cu anul morții. Cine nu trăiește, post-mortem, crescînd după aceea mereu, nu-i obiect de biografie. - Cum? îmi va
De citit la cald by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10389_a_11714]
-
Horia Gârbea Personajele literaturii române se află adesea, între ele, în stări conflictuale care culminează cu schimburi de lovituri mai mult sau mai puțin vătămătoare. Pentru ele se utilizează mîinile goale, dar și arme albe sau de foc. Nu știm cum plănuiau ciobanii să-l ucidă pe stăpînul Mioriței, dar în remake-ul lui Sadoveanu e clar: cu
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
mai mult sau mai puțin vătămătoare. Pentru ele se utilizează mîinile goale, dar și arme albe sau de foc. Nu știm cum plănuiau ciobanii să-l ucidă pe stăpînul Mioriței, dar în remake-ul lui Sadoveanu e clar: cu baltagul. În schimb, unul dintre ucigași moare pe o cale neașteptată: sugrumat de cîinele victimei sale. Un roman de Radu Rosetti se intitulează explicit: Cu paloșul. Același autor are în alt roman, Pacatele slugeriului, un sluger bun țintaș, un fel de campion la
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
care îi vine de hac. Preda Buzescu și hanul tătar se bat cu spadele care se frîng. După Bolintineanu, tătarul scoate o secure mică, dar adversarul ripostează cu o măciucă mare și rămîne biruitor. La Coșbuc, Mihai Viteazul poartă în schimb o secure mare, pe măsura lui, fiind înalt se pare de peste doi metri. Nu e de mirare că Pașa Hassan îl vede ca pe un munte și evită să-l întîlnească. Personajele literaturii noastre sînt destul de agresive și folosesc un
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
dragii miei, zice el cu un aer de Iosif Boda & (nu-i așa? - d.h.) Cristian Pârvulescu (la emisiunea ,Săptămâna politică" de pe TVR1) că, pe căldurile astea, până și la firma ,Hades & comp.", la cazanul cu smoală drăcușteții lucrează în patru schimburi și de-aia nu mai auzim ,hi-hi-hi-ul" lui Aghiuță când privim la televiziune comčdia ,Fuga în Siria a lui Omar Hayssamul"... De data aceasta, prietenul are dreptate, cel puțin în ce ne privește: ne bucurăm în tăcere că, datorită ,sirianului
"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10401_a_11726]
-
Apollinaire.). Și sfatul autorului, cam de sus: "Exasperat, aș vrea să le spun acestor traducători-trădători o vorbă din Povestea poveștilor (de ce nu Povestea p..., domnule Bucurenci, dacă tot vrem cuvinte fruste și nu edulcorăm originalul? n.Cronicar)". Urmează citat un schimb de replici cucoană-țăran, în care cucoana evită cuvîntul, iar țăranul îl spune și apoi concluzia lui D.B.: "Așadar, p... vreți să ziceți, dragii mei traducători, nu fofoloancă sau ștromeleag și nici altă găselniță-moartea-pasiunii, și p... vă rog frumos să scrieți
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
Un informator de 11-12 ani poate produce confuzii, dintr-o afectivitate încă necuprinsă în armura rațiunii. Un pic de răbdare și îi vine și lui rândul! Doar oameni suntem! A îndoctrina, însă, generațiile de cum merg pe picioare a fost, în schimb, specialitatea fiecărui totalitarism, și mai departe va rămâne. Ca străjer, pe la 11-12 ani, purtam cu mândrie eghileții galbeni, bascul alb, fluierul cu șnur, nici un dubiu nu mă cutreiera când cântam în cor, "Regele coboară printre noi/ să ne-nsufle avânturi de
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
ce mă privește, important e, în acest caz, fenomenul, nu personajul. Or, citind transcrierea rapoartelor informative ale colonelului Ilie Merce, regăsim un scenariu identic celui despre care s-a vorbit în cazul Vadim: o perfectă colaborare și un reciproc avantajos schimb de idei - și nu numai de idei. Nu doar de dragul conversațiilor subtile aveau loc aceste întâlniri: Securitatea era capabilă de acte de mare generozitate - cuantificabile material - față de amicii fideli. În cazul A. B., un document al Securității conține următoare frază
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
ACNSAS, Dosar FI 97, vol. 4, f.105-107). Inedită ipostază a Securității: agenție specializată în găsirea de locuri de muncă pentru cetățeni! Conlucrarea dintre colonelul Merce și A. B. a decurs perfect, așa cum arată documentele. Partenerii se consiliază reciproc, fac schimb de impresii, își vând ponturi: Merce îi "recomandă" să nu ia cuvântul la o ședință a Consiliului de conducere a Uniunii Scriitorilor din aprilie 1983, ce se anunța furtunoasă și, într-adevăr, cel numit "Oșanu" ascultă sfatul amicului cu grade
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
pe Cage ca o mănușă. O mare dezamăgire a filmului este Ethan Hawke, care putea la fel de bine să nu fie acolo. Nu-și face treaba în calitate de cealaltă față a monedei Iuri Orlov, reușind să rămînă doar un crochiu spasmodic. În schimb, merită să vă citez cea mai acurată caracterizare a personajului lui Cage pe care am găsit-o: "se poartă ca-n western și vorbește ca Andrew Undershaft". Comportamentul se referă și la familie, pe care o domină cu o mînă
Familii în război by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10417_a_11742]
-
-o cu atâta impetuozitate: dom' Gavrilescu, las-o jos, că măcăne... Și dacă tot m-a târât în lumea precupeților, îi propun, în încheiere, un târg: să-mi prezinte de urgență, în mod public, scuze pentru afirmațiile fără acoperire; în schimb, voi renunța la intenția de a-l acționa în justiție pentru acuzațiile sale grosolan-calomnioase...
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
și cele umane: în timp ce voi ne osândiți, Dumnezeu ne mântuiește”. (Tertulian, Apologeticul, L, 16, în PSB, vol. 3, p. 109) „După legile evanghelice nu putem fi botezați de două ori cu apă și duh spre iertarea păcatelor, și că în schimb ni se îngăduie botezul martiriului<footnote Notă Pr. Bodogae: S-ar părea că Origen nu ar cunoaște Taina pocăinței din moment ce prezintă aici martiriul ca substitut al ei. În schimb, în alte opere ale sale el se exprimă mai clar. De
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ori cu apă și duh spre iertarea păcatelor, și că în schimb ni se îngăduie botezul martiriului<footnote Notă Pr. Bodogae: S-ar părea că Origen nu ar cunoaște Taina pocăinței din moment ce prezintă aici martiriul ca substitut al ei. În schimb, în alte opere ale sale el se exprimă mai clar. De pildă în tratatul Despre rugăciune, cap. 28 (în PSB, vol. 7), apoi în Despre principii, I, 3, 7; II, 10, 7 (în acest volum), precum și în alte opere. Desigur
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
noua, Introducere, în PSB, vol. 41, p. 828) Persecutorii „Dioclețian în ziua Patimilor mântuitoare a distrus bisericile în tot Imperiul Roman. Dar după trecere de nouă ani ele au înflorit din nou, devenind și mai mari și mai frumoase. În schimb el, după nebunia impietății sale, s-a stins pentru totdeauna. Căci și Domnul a prezis că vor fi astfel de războaie și a predicat biruința Bisericii. Pe noi totuși realitatea însăși ne învață că ne sunt mai folositoare războaiele decât
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Dumnezeul cel viu”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a cincea, I, 38-41, în PSB, vol. 13, p. 187) „Foarte mulți dintre conducătorii Bisericilor au îndurat cu mult curaj suferințe groaznice, oferind priveliștea unor lupte cu adevărat mărețe. Dar în schimb au fost cu miile și cei care, din pricina lașității, au amorțit sufletește încă înainte și de aceea s-au dovedit slabi chiar de la primul atac. În schimb, cei din ceata celor dintâi au suportat fiecare alte și alte chinuri: unul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mult curaj suferințe groaznice, oferind priveliștea unor lupte cu adevărat mărețe. Dar în schimb au fost cu miile și cei care, din pricina lașității, au amorțit sufletește încă înainte și de aceea s-au dovedit slabi chiar de la primul atac. În schimb, cei din ceata celor dintâi au suportat fiecare alte și alte chinuri: unul era bătut și biciuit fără milă, altuia i se jupuia ori i se despuia trupul în chinuri înspăimântătoare, cu căngi de fier, sub durerea cărora unii și-
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
fi vorba de Domnina, Bernice și Prosdecia, a căror pătimire s-a păstrat în limba siriacă după martirologiul siriac la 20 april, după cel ieronimian la 15 april. După al nostru, la 4 oct. (n.s. 48, p. 327) footnote>. În schimb s-a dat poruncă să ni se scoată ochii ori să ni se mutileze vreun picior. Căci pentru ei aceasta însemna filantropie și totodată cea mai blândă dintre pedepsele luate împotriva noastră. Începând de atunci, ca urmare a acestei filantropii
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
hrană fiarelor sălbatice, încât vreme de mai multe zile au putut fi văzuți mulți oameni împlinind această poruncă sălbatică și barbară, păzind de departe ca pe ceva vrednic de laudă faptul ca nu cumva vreun mort să fie răpit, în schimb fiarele sălbatice și câinii ori păsările răpitoare să poată ciopârți ici-colo din mădularele omenești. Întreg orașul, de jur împrejur, era presărat cu măruntaie și oase omenești, încât nici chiar celor care mai înainte nutriseră ură amarnică împotriva noastră, niciodată nu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și foarte slăbit cu trupul, încât din cauza slăbiciunii trupești abia mai sufla, întărindu-se prin râvna duhului de dorința pentru mucenicie, a fost târât și el la tribunal. Trupul lui era cu totul dărâmat de bătrânețe și de boală, în schimb sufletul îi era încă atât de vioi, încât și prin el Hristos s-a dovedit biruitor (II Cor. 2, 14). Când ostașii l-au adus la tribunal dregătorii orașului și toată mulțimea care îl însoțea intonau cele mai deosebite strigăte
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
puteai vedea și pe ceilalți, cinci de toți, cum au fost aruncați la un taur furios. Cu coarnele sale acesta arunca în aer pe ceilalți, care se apropiau de el și după ce-i sfâșia îi lăsa pe jumătate morți. În schimb, când se repezea furios și amenințător spre sfinții martiri, taurul nu mai era în stare nici măcar să se apropie de ei, ci dădea doar cu picioarele și cu coarnele în toate direcțiile. Și oricât a fost înțepat cu fierul înroșit
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]