1,662 matches
-
dezvoltat și o prospețime copilărească în gândire. Persoana creativă este animată de curiozitate, indiscreție și are un mod copilăresc de a se mira. Ca și un copil, are nevoie organică de a descoperi și de a înțelege universul înconjurător. Creatorii scotocesc prin lăzile de vechituri, prin biblioteci, întreabă mult, își aruncă privirea peste tot, sunt impresionați de lucruri care scapă atenției celorlalți, se amuză frecvent, fac poante hazlii celor din jur. Spunea cineva că „adevăratul creativ este un copil perpetuu, nenorocirea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sale culturale. Căutarea lumii noi este în mod inconștient cea a unei mame-țărâne-hrănitoare protectoare, adesea idealizate. Dar această viziune este chiar de la început decepționantă: statuia Libertății este imaginea unei femei reci, justițiare aproape neliniștitoare, unheimlich. Ea este o privire care scotocește conștiința precum nenumăratele ferestre inchizitoare de zgârie-nori pe care Karl le zărește de pe vapor. Sabia statuii, zărită după o traversare trăită ca un doliu, trimite totuși la un întreg registru militar al ordinii și al Legii și bineînțeles la figurile
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să-i fi scăpat vreo vorbă, în orice caz nu-și mai amintea despre asta" (371) (referitor la rochia patroanei). 599 La fel stau lucrurile cu oboseala erotică: "...ei căutau adâncindu-și capul la pieptul celuilalt... ca niște câini care scotocesc disperați pe pământ, căutau trupurile lor...În cele din urmă oboseala îi lăsă nemișcați și recunoscători" (pp. 72-73). 600 OC, II, p. 141. 601 Titlul este dat de editori: Verlockung im Dorf. 602 Vezi Spada, fragment, OC, II, p. 354
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ieri, așadar, dacă aș fi fost lăsat liber să fiu ce vreau, aș fi ales să fiu un mărunt evreu din Est într-un colț al sălii, fără nici o umbră de îngrijorare; tatăl discută în mijloc cu bărbații, mama, înfofolită scotocește printre zdrențele de călătorie, sora sporovăiește cu fetele și se scarpină în părul frumos- și peste câteva săptămâni vor fi în America. Desigur nu este atât de simplu; a fost deja o dizenterie; oamenii de pe stradă îi înjură pe fereastră
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și generos cu cei ce își recunosc greșelile, neîndurător cu uneltitorii (îi dă „hrană sabiei”), arbitru ascultat al treburilor de prin prejur, cârmuitor înțelept, ctitor pios și părinte grijuliu. În zugrăvirea chipului „celui cu pieptul tare”, M. nu ostenește a scotoci în depozitele de ornamente pe care le frecventa în mod obișnuit. Eroul depășește obstacolele - construcțiile în cronică fiind fundamental antitetice, toate niște „încercări”, numeroase, dar lovite cumva de monotonie - și avansează spre cucerirea unei glorii irevocabile. Campaniile militare (cele „transilvănene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
violatorul din Rică, beat criță de prea multa știință a ceea ce-înseamnă să trăiești cu-adevărat. Dar de la bord nu descindea decât tăcerea de raclă funerară. Atunci el își relua frenetic explorările condamnabile penal, urcând clandestin pe punte și scotocind prin toate ungherele, ca un apucat, după urmele depărtării ce armase corabia. Abia pe punte propria-i insignifianță devenea strivitor de palpabilă. Ce s-ar fi întâmplat în sala tribunalului din Roma dacă, străluminat de-o inspirație rarisimă, avocatul italian
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de asemenea nedumeriri nimerise Marieta iarăși la Chira, ca s-o descoase în legătură cu sensul limbajului silențios purtat aluvionar de traficul ăsta derutant al obiectelor. Hărțuită să încropească o explicație la nefireasca afinitate cu metalele a lui Rică, Chira zăbovi îndelung, scotocind prin memoria ei ca un trunchi de copac mâncat de furnici. Afară de sângele lui venind de pe unde nici cărțile de ghicit nu răzbăteau, ar mai fi fost și-un traumatism suferit în primele ceasuri ale naturalizării, când din cauza lui se
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
diferențelor. Proximitatea e fântâna în care îți rupi gâtul dacă umbli cu capul în nori și ochii ațintiți la orizont, în căutare de breșe prin care să țâșnești. Când te simți străluminat de acest adevăr, nu mai armezi corăbii ca să scotocești lumea până dincolo de zare, ci începi să cultivi atent diferențele ce apar între repetări neidentice ale aceluiași gest. Marea diferență e "dumicată" cu răbdare de pașii ăștia mici, lăsându-se astfel ademenită în măsurile noastre omenești. Gata cu isteria romantică
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
urmărit procurarea de lichidități. Și foarte probabil că lipsa de zel a poliției române se explica prin aceeași neputință de a înțelege mobilul unui act pentru care categoria de furt propriu-zis nu convenea. O clipă se gândi la copiii ce scotocesc după darurile de Crăciun înainte de multașteptata seară festivă. Totuși, nu de graba de-a intra în posesia darului era aici vorba; dimpotrivă, un pic de răbdare le-ar fi adus mult mai mult, cel puțin ca valoare de piață a
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
continuă cu Flamingo (1984) și Orpheus (1986), unde poetul dezvoltă ceea ce s-a conturat în Magie, accentul fiind pus pe cercetarea calmă a unor lumi, cea interioară și cea din afară, invadate de mistere fascinante. Apare motivul „poetului orb”, care scotocește insistent în sine, în același timp meditația extinzându-se la scara timpului cosmic, a spiritului, a Marelui Sens ce preexistă lumii. Este reconstituită tradiția imnurilor orfice (sunt invocați Musaios și Oiagros), regresiunea spre vremurile arhaice ale inițiaților continuând în Zamolxis
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
instruit În această direcție, este deja o chestiune notorie și de temut pentru traficanți. Dresajul pentru depistarea acestor substanțe și produse se face asupra unor exemplare bine dotate din 75 punct de vedere al mirosului și al tenacității, capabile să scotocească și să insiste În căutarea infractorilor și În cele mai neașteptate locuri unde sunt ascunse. Capabilitatea acestora de a depista drogurile și pe deținătorii acestora este bazată pe un dresaj selectiv, atât sub aspectul metodelor didactice folosite, cât și al
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
a dus cu alți copii la scăldat, și după se s-au jucat în apa răcoritoare, au pornit să caute ouă de păsărele în cuiburile săpate în malul abrupt al râului. Se urcau pe ce puteau până la înălțimea cuibului, și scotoceau cu un băț, cu o nuelușă despicată la vârful pe care-l introduceau în cuib și apoi o răsuceau până când se agăța de despicătura nuielușei părți din cuibul pe care îl trăgeau afară, luau oule și aruncau cuibul pe apă
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
asfalta în centrul 271 municipiului iar în cele 4 puncte cardinale câte un oarecare să întindă pliante și să șoptească promițător: d-l de colo, adică încă liberalul Dan Marian, a adus banii pentru asta... ca și când ipochimenul s-ar fi scotocit prin buzunarele proprii și a garnisit trotuarul cu atâția bani. E drept că el a adunat arginți făcând trotuarul. Se poate spune că omul e ca o clepsidră: cât nisip (minte) are în cap atâta se scurge înspre picioare. |sta
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
a mulțumi colegilor mei, reporterii. Pentru o știre de patru rînduri, pe baza căreia editorialistul scrie un text la care și lipește și poza, reporterul se cațără în copaci, îngheață pe stadioane, stă ore întregi în picioare pe holuri, investighează, scotocește prin hîrțoage, se luptă cu îndărătnicia oficialilor. Aici, dilema cu oul și găina nu mai funcționează. E limpede că întîi a fost reporterul și abia apoi editorialistul. Autorul Partea I URNA SCAPĂ TURMA! „Sportul nu face politică.“ Auzim această propoziție
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
care am tras la mal, unde am dat de opt indivizi goi pușcă și Înarmați cu bâte, care, după ce au legat barca, au sărit În ea și ne-au prădat bagajele. În timp ce banda de hoți se afla la proră, unde scotoceau buzunarele Însoțitorului meu, slujitorul proprietarului bărcii, care se afla la pupa, Îmi șopti: „De loc sunt din Quoise (un oraș despre care am mai pomenit, situat În apropiere de Hit) și nu mă tem de ageli - ți-aș putea salva
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
prizonier, la postul de poliție, unde m-au reținut de la ora nouă dimineața până la trei după-amiaza192, fără a-mi oferi nici măcar un scaun pe care să mă pot așeza. Între timp, trimiseră un polițist la hotel. Intrară În cameră și scotociră printre lucruri, dar nu găsiră nimic suspect. În vreme ce ei erau ocupați cu percheziționarea echipamentului, sosi și calul meu, care a fost dus În grajd. De cum Îl văzu, polițistul veni la mine și insistă să i-l vând. I-am spus
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fost pentru mine ucigătoare.” (Mateiu I. Caragiale) $atrib. circ. condițional$$ Ca și infinitivul și gerunziul, participiul intră în construcții absolute (construcții absolute participiale), variantă de realizare a funcțiilor sintactice prin constituenți dezvoltați: „Abia plecat Mihai, au și început să-i scotocească prin sertare.” Complement semantic principal al verbului a trebui, participiul realizează, în relație sintactică cu acesta, funcția de predicat, ca predicat dezvoltat: „Îl întrebai dacă nu în nestatornicia domniilor și în teama de năvăliri trebuie căutată pricina că nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Niciodată un astfel de portret acuzator n-a fost schițat cu atâta sinceritate și cruzime. Plecând de la aceste versuri, Ieronim însăilează o poveste abracadabrantă, dar care pare să corespundă realității textului: pentru a scrie cu atâta perspicacitate și pentru a scotoci în acest fel abisurile umane, trebuie neapărat să fi fost îndrăgostit cândva, și nu doar un pic! Ce altceva poate genera o asemenea nebunie dacă nu niște vrăji? Așadar, filtre și parfumul de vrăjitoare asortat - căci spectrul femeii nu doarme
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ieșit din lumea stearpă să mă avânt în ierarhia cerească, dar lui Euridice, etern îi duc dorul. De-atunci am îmbrăcat roba de in, supunându-mă marii cunoașteri a vieții de ascet. Am pătruns magia, am cercetat spațiul divin, am scotocit moartea ca să caut viața și am văzut corect. Am văzut hotarele luminilor, sufletele, sferele transparente infinite, eterul zeilor, cerul, templele sale înflăcărate. Preoții lui Isis și Osiris mi-au încredințat mistere transcendente. Am discutat cu zeii cu gânduri de lumină
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
an preoții au tămâiat și stropit cu aghiasmă arătările fantomelor luptătoare dar acestea fără să se sinchisească își căutau de treabă. Singurul lucru care le alunga era primul cântat al cocoșilor, la ivirea zorilor de ziuă. Ostașii din gardă au scotocit prin toate cotloanele comitatului, prin împrejurimi și prin cimitire, negăsind nimic suspect. Acum fantomele ioaniților și templierilor au pătruns în castel făcându-le viața insuportabilă. Vacarm. Urlete. Zgomote de arme. Insomnii. Nervi intinși la maximum. Contele obosit și nervos repeta
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
pot să uit de atunci spaima mea, un copil de 9-10 ani, trezit din somn, în miez de noapte, zile la rând, amenințată cu pistolul de securiști și strigându-mi-se: -“Unde-i tat’tu, spune, că te omor!”. După ce scotoceau prin casă în țipetele mele, amenințându-mă și pentru că plâng, plecau trântind ușile. In urmă, mama mea mă liniștea spunându-mi că nu mă omoară pentru că sunt copil și poate într-o zi vor înceta. Totuși până la urmă tatăl meu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
jale ca într-un rit străbun. La un moment dat, unul din ei i s-a adresat mamei urlând: Fă-o să tacă ! Dacă nu, ți-o potolesc eu!” Apoi cele șase brute au continuat să mă suporte, distrugând și scotocind cu și mai multă furie...Au urmat apoi zile și nopți de neliniști... Mama era deseori luată de acasă (pentru cercetări) și reținută de fiecare dată câteva zile...Nu lucra...Mâncam rar și puțin..” Intr-un interviu luat regizorului Nicolae
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
consilier punându-mi întrebări despre începutul vieții mele. O secundă mai târziu, îmi spuneam că sunt idiot, înțelegând prea bine că știa deja totul... Mă aflam în fața unui om care, în ciuda situației noastre propice confidențelor, nu avea să încerce să scotocească prin trecutul meu. Atunci, propunerea lui de „a-mi schimba viața“ mi-a apărut ca o ofertă eliberatoare. De altfel, această eliberare exaltantă se împlinea deja cu repeziciunea unui vis fericit. Urcând pe vapor, eram deja eliberat de numele meu
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
cea care, înaintea plecării noastre, aveai să-mi anunți moartea omului pe care-l așteptam zadarnic în orașul împodobit ca-n basme. O cameră de hotel anonimă, trupul său pe care n-avea să-l revendice nimeni, lucrurile sale personale scotocite cu grijă. Erau, desigur, căutate cele două dischete pe care n-avusese vreme să le recupereze. Așteptasem așadar un mort... N-o să am niciodată curajul de a-ți mărturisi că, în timp ce-l așteptam, mă simțeam gelos pe un respectabil medic
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
minuscul, uitat de toți, având pe noptieră un talmeș-balmeș de hârtii: scrierile sale care nu mai interesau pe nimeni, facturi pe care nu le mai putea plăti, scrisori... — Ghicești despre cine e vorba? Mi-au trebuit câteva secunde pentru a scotoci prin amintiri, între Rusia și Occident. Grinberg... Nu, numele ăsta nu-mi spunea nimic. — Omul care a lansat titirezul, în galeria aceea de artă de la Berlin, îți amintești? Acum... aproape zece ani. Vezi, și el a pierdut bătălia lui. Am
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]