975 matches
-
pe salteaua mea în grădină. Mă întrebam când trecuseră opt ani. La nouă ani, Re-mose era deja la vârsta când băieții își pun cea dintâi centură, terminând cu perioada de goliciune. Era timpul pentru el să meargă la școala de scribi. Nakht-re a hotărât că profesorii locali nu erau destul de instruiți pentru nepotul lui, așa că avea să meargă la marea academie din Memfis, unde fiii celor mai puternci scribi își primeau educația și diploma și unde Nakht-re însuși învățase. El mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
perioada de goliciune. Era timpul pentru el să meargă la școala de scribi. Nakht-re a hotărât că profesorii locali nu erau destul de instruiți pentru nepotul lui, așa că avea să meargă la marea academie din Memfis, unde fiii celor mai puternci scribi își primeau educația și diploma și unde Nakht-re însuși învățase. El mi-a explicat toate astea în grădină, într-o dimineață. Mi-a vorbit delicat și cu compasiune, pentru că știa cât mă îndurera gândul de a-l vedea pe Re-mose
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
aproape mă înecam. El făcea tot ce putea ca să mă liniștească. - Mamă, nu mor, îmi spunea el cu o dulceață care mă întrista și mai mult. O să mă întorc și o să-ți aduc daruri și când o să fiu un mare scrib ca Ba, o să-ți fac casa cu cea mai mare grădină din ținuturile de la sud. M-a îmbrățișat și m-a ținut de mână de multe ori în zilele de dinainte de plecare. Își purta bărbia ridicată ca nu cumva să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și de frumusețea imaginilor. Eram plină de venerație pentru că fiul meu putea înțelege ceva din acele desene zgâriate pe bucăți de ceramică și mă bucura gândul că într-o zi avea să fie un om mare. Ar fi putut deveni scrib la preoții zeului Amon sau chiar vizir al unui guvernator. Nu spusese Nakht-re însuși că Re-mose ar fi putut spera să fie chiar în serviciul regelui? Dar, totuși, nici unul dintre aceste vise nu-mi umplea brațele și nici ochii. Știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
tras chiar și o gură de aer. Curând, la poarta grădinii lui Nakht-re au apărut mesageri de la cele mai mari case din Teba cu ordin să nu să întoarcă fără Den-ne moașa. Erau servitori ai unor mari preoți sau scribi care n-ar fi putut fi refuzați. Mă duceam doar dacă venea și Meryt cu mine, dar cum ea era tot timpul de acord, am devenit moașele locului, ceea ce însemna multe case mari unde doamnele și servitoarele se bucurau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
dând o operă de artă pe un fleac - eu îi devin îndatorată cu o parte a corpului meu. Dar când Meryt m-a înghiontit să răspund, am văzut doar blândețe pe chipul tâmplarului. - Adu cutia la poarta grădinii lui Nakht-re, scrib la preoții lui Amon-Ra, a zis Meryt. Adu-o mâine. Și i-a înmânat scarabeul. - Mâine dimineață, a zis ea. Și am plecat. - Asta a fost ceea ce se numește o bună afacere, fetițo, a zis Meryt. Și acel scarabeu pesemne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
O dată cu moartea lui, am știut că legătura mea cu Re-mose s-a slăbit. După ce Nakht-re s-a stins, soția lui s-a dus să locuiască cu fratele ei, undeva în nord, în Deltă. Casa urma să fie dată unui alt scrib. Dacă Re-mose ar fi fost un pic mai bătrân și mai obișnuit cu politica templului, i s-ar fi dat acest post. Dar în loc de asta, a fost ales unul dintre rivalii lui Nakht-re. Cea mai mare parte a personalului rămânea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
întâlnesc atâția oameni drăguți în viața mea? Care era sensul unui asemenea noroc? Munca îl chema pe Menna înapoi acasă, așa că a trebuit să fim gata în câteva zile. Mai întâi, m-am dus în piață și am angajat un scrib care scria în numele oamenilor care nu știau să scrie și prin el i-am trimis vorbă lui Re-mose, asistentul scribului Kar, cu reședința în Kush. I-am spus că mama lui Den-ne s-a mutat în Valea Regilor, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
așa că a trebuit să fim gata în câteva zile. Mai întâi, m-am dus în piață și am angajat un scrib care scria în numele oamenilor care nu știau să scrie și prin el i-am trimis vorbă lui Re-mose, asistentul scribului Kar, cu reședința în Kush. I-am spus că mama lui Den-ne s-a mutat în Valea Regilor, în casa brutarului pe nume Menna. I-am trimis binecuvântări în numele lui Isis și al fiului ei Horus. Și l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
reședința în Kush. I-am spus că mama lui Den-ne s-a mutat în Valea Regilor, în casa brutarului pe nume Menna. I-am trimis binecuvântări în numele lui Isis și al fiului ei Horus. Și l-am plătit pe scrib dublu, ca să mă asigur că mesajul va ajunge la fiul meu. Am adunat plante din grădina mea, bucăți de rădăcini și plante uscate. În timp ce făceam asta, mi-am amintit cum strângeau mamele mele tot din grădinile lor atunci când plecau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
vas. A plâns în brațele lui Meryt mult timp, dar a rămas singura care plângea când am început să ne îndepărtăm de țărm. Eu i-am făcut cu mâna o dată, apoi mi-am îndreptat ochii către vest. Drumul de la casa scribului la casa brutarului a durat doar o zi, dar trecerea a fost cea dintre două lumi. Vasul era plin cu locuitori ai văii care se întorceau de la oraș cu un aer de sărbătoare. Mulți dintre bărbați plătiseră pentru serviciile bărbierilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mult timp. Se simțeau bine în pielea lor și unii cu alții, așa cum nu mai văzusem prin alte locuri și mă întrebam ce-i făcea să fie așa. Poate pentru că pe acel vas nu erau stăpâni sau supraveghetori și nici măcar scribi. Doar meșteșugari și familiile lor, în drum spre casă. După ce am coborât de pe vas, am urcat un drum pieptiș, nu foarte lung, până la oraș, care se desfăcea la intrarea în vale ca pieptul unei viespi gigantice. Mi-a stat inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
copiilor ei. Acolo, femeile sunt deseori la fel de înalte ca bărbații egipteni. Iar Den-ne a noastră e pe cât de înaltă, pe atât de deșteaptă, pentru că vorbește deopotrivă limba din est și limba noastră. Și ea l-a născut pe Re-mose, scrib, moștenitorul lui Nakht-re, care va fi la un moment dat un om foarte puternic. Suntem norocoși s-o avem printre noi pe mama lui, iar casa lui Menna va fi atinsă de noroc pentru că ea o să doarmă în ea. Eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
pământul marelui fluviu, am învățat și eu frumoasele nume ale sezoanelor sale. Akhit - inundarea; perit - ieșirea; shemou - recolta. Fiecare sezon avea vacanța lui și ritualul lunar, mâncărurile specifice și cântecele. Chiar înainte de prima mea sărbătoare a recoltei în vale, un scrib a venit la poarta lui Menna cu o scrisoare de la fiul meu. Re-mose scria ca să-mi spună că locuiește din nou la Teba, desemnat fiind scrib la un vizir pe nume Zafenat Paneh-ah, alesul regelui. Trimitea urări în numele lui Amon-Ra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mâncărurile specifice și cântecele. Chiar înainte de prima mea sărbătoare a recoltei în vale, un scrib a venit la poarta lui Menna cu o scrisoare de la fiul meu. Re-mose scria ca să-mi spună că locuiește din nou la Teba, desemnat fiind scrib la un vizir pe nume Zafenat Paneh-ah, alesul regelui. Trimitea urări în numele lui Amon-Ra și a lui Isis și o rugăciune pentru sănătatea mea. Era o scrisoare formală, dar eu am fost fericită că se gândise la mine suficient cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
alt bărbat a apărut la poartă căutând o femeie pe nume Den-ne. Shif-re l-a întrebat dacă soția sau fiica lui aveau nevoie de cărămizile unei moașe, dar el a răspuns că „Nici una”. Apoi l-a întrebat dacă era scrib și avea vreo altă scrisoare de la Teba, dar el a zis nu. - Sunt tâmplar. Shif-re a venit în grădină cu vești ciudate despre un tâmplar neînsurat care căuta o moașă. Meryt a ridicat repede ochii de la fusul cu care torcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
râdea în bucătărie, o casă numai a mea. Era mai mult decât suficient. CAPITOLUL PATRU Am știut de mesajul lui Re-mose înainte ca mesagerul să ajungă la casa noastră. Kiya a alergat la ușă cu vestea că a venit un scrib la casa lui Menna care o căuta pe Den-ne moașa și că acum era pe drum spre casa lui Benia. Eram încântată că urma să primesc încă o scrisoare de la fiul meu. Trecuse mai bine de un an de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
eu blând. - Zafenat Paneh-al este vizir în Teba la dorința regelui, a zis fiul meu, pe un ton oficial, dar acuzator. Se spune că e un mare clarvăzător, că vede viitorul și tălmăcește visele la fel de ușor cum citește un maestru scrib hieroglifele unui școlar. Dar el e analfabet, a zis Re-mose cu amărăciune. Nu știe să socotească, să scrie sau să citească și de aceea regele m-a trimis pe mine, cel mai bun dintre elevii lui Kar, să fiu mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
cinste, a strigat și râsul ei m-a urmărit în jos pe stradă. Benia nu m-a petrecut cu râsete. El și fiul meu s-au uitat unul la altul cu răceală; Benia și-a lăsat capul în jos în fața scribului, iar Re-mose a dat din cap în fața autorității unui maestru tâmplar care conducea un atelier așa de important. Nu aveam cum să ne luăm la revedere așa cum ar fi trebuit, eu și soțul meu. Ne-am spus vorbele de despărțire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
provocare. Și cel care era strigat Zafenat Paneh-ah s-a cutremurat. - Cunoști o femeie pe nume Den-ne? a întrebat el imperativ. O clipă Zafenat Paneh-ah n-a zis nimic, apoi a întrebat: - Dina? Stăpânul s-a uitat în ochii scribului. - Am avut o soră pe nume Dina, dar a murit cu mult timp în urmă. Cum ai dat peste numele ei? Ce știi tu despre Iosif? a întrebat el imperativ de data asta. - O să-ți spun ce e de spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
întrebat. - O, doamnă, a zis ea în mare grabă să-mi spună ce știa, am vești proaste. Fiul tău și vizirul s-au certat și Re-mose e sub pază în camerele lui. Stăpânul se zice că e furios, iar tânărul scrib se pare că e în pericol de moarte. Nu știu de ce s-au certat, cel puțin deocamdată. Dar cum aflu, vin și-ți spun. M-am ridicat în picioare, clătinându-mă, dar foarte hotărâtă. - Shery, am strigat, ascultă-mă acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
al călătoriei lui Zafenat Paneh-ah era de a face un recensământ al turmelor și de a alege cele mai bune animale pentru masa regelui. De fapt, asta ar fi fost o misiune sub demnitatea lui, ceva ce făceau de obicei scribii de nivel mediu. Dar era o scuză pentru ca fratele meu să-și viziteze rudele pe care nu le văzuse de zece ani, de când le oferise adăpost împotriva foametei din Canaan. Călătoria cu Zafenat Paneh-ah nu semăna deloc cu cea făcută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
14. Scrisul de mână este grăbit, ceea ce probabil reflectă urgență cu care Cei Opt au proclamat sentința în toiul nopții. Sentința este suplimentata de o înregistrare oficială a îndeplinirii execuției lui Rinaldeschi, care este interesantă în principal prin aceea că scribul s-a îndepărtat de modalitatea obișnuită de înregistrare a punerii în executare a unei sentințe. Îndeplinirea termenilor unei sentințe de către un condamnat este de obicei indicată prin apariția cuvântului pagho sau "a plătit" pe marginea registrului. În dreptul numelui lui Rinaldeschi
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
s-a îndepărtat de modalitatea obișnuită de înregistrare a punerii în executare a unei sentințe. Îndeplinirea termenilor unei sentințe de către un condamnat este de obicei indicată prin apariția cuvântului pagho sau "a plătit" pe marginea registrului. În dreptul numelui lui Rinaldeschi, scribul a scris "pagho contanti"a plătit în numerar ceea ce era o modalitate succinta pentru a-și exprima opinia că Rinaldeschi a primit ce a meritat 15. O mențiune a infracțiunii și a execuției este inclusă în așa-numitul Codice Sân
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
pentru a face loc oratoriului 39, si pentru că registrele de la Madonna de' Ricci menționează un monument funerar purtând numele de Dolciati (datat 1533).40 Probele care încă mai există ale delictului ne spun în mare aceeași poveste. Se poate ca scribul care a înregistrat sentința oficială, ce a fost contemporană cu evenimentul, să fi auzit mărturia preotului paroh sau a altor enoriași, întrucât cele două versiuni, sentința în latină a Celor Opt și povestirea vernaculara din registru sunt foarte similare. Cel
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]