1,566 matches
-
fi un excelent cunoscător al vieții artistice, culturale și politice din Transilvania antebelică. Lectura acestor epistole, așa de bine concepute și scrise acum o sută și ceva de ani, demonstrează inteligență, maturitate și o extraordinară capacitate de a uni forțele scriitoricești din cele mai îndepărtate toposuri ale României. Referirile la scriitori precum George Topîrceanu și Dimitrie Anghel ne îndreptățesc să credem că poeziile și prozele acestora erau citite și apreciate în Ardealul abuziv ocupat. În paginile acestei prețioase gazete întâlnim numele
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“. Noi contribuții by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3420_a_4745]
-
liceale la Galați și Iași, după cum lipsește Panait Istrati, autodidact. Faptul nu l-a împiedicat totuși să devină, și să fie și azi, scriitorul român cel mai cunoscut în lume. E. Lovinescu numea ținutul Fălticenilor, producător de atâtea mari valori scriitoricești, placenta literaturii române. În termeni asemănători cred că se poate vorbi și despre ținutul Brăilei.
Vești culturale brăilene by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3003_a_4328]
-
Correspondances. Dincolo de cadrul instituțional - politic și cultural - în care își desfășoară activitatea literară românii din exil, schițat pe scurt în acest capitol, interesul autoarei se îndreaptă apoi, în capitolul Identitate culturală și reprezentarea de sine - problema de bază a exilului scriitoricesc, către reliefarea unor teme care colorează specific acest exil și îi domină nu numai operele, ci și conștiința, ideologia, reprezentările. Ar fi vorba, în linii mari, de �întîlnirea cu celălalt" și formarea canonului (literar, moral etc.), de reprezentări și concepte
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
ale literaturii din exil trebuiau să-și găsească o exemplificare, dacă nu chiar o rezolvare, în cap. IV al cărții, rezervat discuției analitice a operei unor scriitori români din exil, considerați a oferi �pregnanța exemplară a marilor probleme ale exilului scriitoricesc" (p. 97); acești scriitori sînt Mircea Eliade, Ion Caraion, Paul Goma, Norman Manea și D. Țepeneag, cinci nume într-adevăr reprezentative și de primă mărime ale exilului literar, care - prin diferite aspecte ale operei și activității lor publice - au stat
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
Odobescu: peisagist pasionat, spirit cultivat umanistic, frecventele aluzii mitologice și greco-latine, umorul livresc, dar și ca efect al amestecului de naturism și erudiție. Putem să nu fim de acord cu Vladimir Streinu atunci când afirmă poate prea tranșant lipsa de vocație scriitoricească a lui Hogaș, care nu s-ar prea fi luat în serios (faptele contrazic, cel puțin în parte, o asemenea aserțiune), de unde și amatorismul ce l-ar caracteriza, după opinia mea, prea limitativ. Dar Vladimir Streinu a dat primul studiu
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
Gabriel Dimisianu Mi s-a întâmplat să cunosc de timpuriu mediul scriitoricesc, proiectat, la 22 de ani, în chiar inima acestuia, când am fost angajat de Paul Georgescu la "Gazeta literară", în toamna lui 1958, întâi corector și apoi redactor. Era acolo un spațiu de intense contacte, frecventat de mai toți scriitorii
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
ei înșiși pe drumul afirmării, cum se spunea în limba de lemn de atunci, căci publicaseră câte ceva prin "Tânărul scriitor", prin "Flacăra", prin "Gazeta literară". Prin acești colegi ai noștri ne apropiasem și noi, ceilalți, cât de cât, de lumea scriitoricească a momentului. Să mai spun că momentul era al unei oarecari liberalizări artistice, după anii de dogmatism integral, ecou timid al dezghețului pornit de la Moscova după moartea lui Stalin, un proces din nefericire curmat prea repede, în toamna lui 1956
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
1990, ultimul, Incontinentul româno-american (1998), cu personalități ale diasporei românești din Canada și Statele Unite. Nu este clar dacă în prezent scriitorul locuiește în țară sau este, la rândul său, un reprezentant al diasporei. Am făcut această scurtă incursiune în cariera scriitoricească a lui Florin Toma cu scopul de a găsi o cale de acces spre foarte originalul său roman Moștenirea Familiei Bildungsroman, una dintre primele cărți publicate după primenirea bătrânei edituri Cartea Românească. Mărurisesc că nimic din foarte scurta bibliografie a
Un alt fel de roman by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11065_a_12390]
-
al cărților, la fel de în largul său în lumea lui Eminescu ca și în universul spasmodic al noii generații a ,copiilor fierți în mămăligă", mai degrabă conservator în gusturi, fără a-și pierde însă ceva din locvacitate atunci când discută despre performanțele scriitoricești ale experimentaliștilor de ultimă oră, fascinat de ,Generația '27", dar și de Beatles, mustos în stil și precis în argumentație, mereu jovial și plin de farmec, Dan C. Mihăilescu este, probabil, criticul literar al perioadei de tranziție. Dacă s-ar
Aproape politice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11155_a_12480]
-
periculoasă. Și astfel, ocolit de autoritățile occidentale și urmărit mereu de KGB, Soljenițîn va întruchipa tot mai mult figura unui transfug inadaptat, ale cărui rafale de revoltă în fața indolenței politicienilor vor fi întrerupte de perioade de acalmie și de recluziune scriitoricească. Probabil că Soljenițîn, în toți anii petrecuți în Occident pînă la recăpătarea cetățeniei ruse în 1990, nu s-a putut acomoda calapodului apusean de viață. A fost genul de luptător căruia hotărîrea de a nu face concesii a apăsat mai
Invulnerabilul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10646_a_11971]
-
Luciditate și nostalgie de Dan Ciachir are darul să descumpănescă. Ea este un anacronic exercițiu de admirație, o reverență smerită făcută unor scriitori care, prin operele lor și prin miturile țesute în jurul personalității lor au marcat formarea intelectuală și devenirea scriitoricească ale autorului. Dan Ciachir se poate considera un om fericit. În anii '80, cînd cultul familiei Ceaușescu dobîndise accente grotești, tînărul scriitor a avut șansa de a se familiariza cu operele lui Mircea Eliade, Emil Cioran și Nae Ionescu. Impactul
Întîlniri esențiale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10716_a_12041]
-
a fost și Francisc Păcurariu, cu o nouă reeditare a românului „Labirintul”, cel care reconstituie cu mult dramatism zilele întunecate ale Dictatului de a Viena, dar și Melania Cuc, scriitoare și ziarista, pictorița, poeta, eseista și romanciera, cu o activitate scriitoriceasca dintre cele mai bogate. Micuța de statura, cu un zâmbet cald și cuceritor, Melania Cuc e o zvârluga de femeie care nu stă locului o clipă, dăruindu-se cu ardoare și vieții culturale a românilor din zonă, participând la expoziții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
substanță umană și de spirit critic. În fapt, micro-lumile românești din afara granițelor naționale nu au făcut decât să reia în mic modelul de acasă, constituindu-se în bună măsură ca duplicate ale unui climat extrem de familiar. Aceleași vanități și orgolii scriitoricești, partide, facțiuni și bisericuțe, gelozii și invidii, dificultăți de articulare a unor proiecte comune și de coagulare a unei minime solidarități intelectuale. Câțiva autori străluciți, înconjurați de un plancton de veleitari grafomani, publicând în reviste obscure (cât mai neaoșe cu
Viață rescrisă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10738_a_12063]
-
sau nu va avea șansa de a le consulta. Am descoperit lucrând la astfel de cărți (am mai scris și publicat și altele care, aparent, m-au scos din spațiul prozei care m-a consacrat) că, de fapt, datoria ta scriitoricească îți impune și acest fel de lectură a mărturiilor din trecut, atunci când te întâlnești cu ele. Nu poți trece nepăsător pe lângă amintirea celor de demult, peste sufletele și duhul vieților lor, atunci când ele ți se oferă, dezvăluindu-ți-se. Bibliotecile
Sfârșit de carte by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10917_a_12242]
-
și a-i citi după puterile tale curate mi se pare la fel de meritoriu efort pentru un scriitor ca și scrierea unei lumi de închipuiri. Poate mai grea încercarea, mai fără surle reușita, dar izbânda este adevărată. Iți împlinești destinul tău scriitoricesc, întregindu-1 cu împlinirea unei datorii. Am strâns în plicuri fișele. Am adunat în felurite dosare hârtiile cu ciorne, cu diverse însemnări, cu frânturi de gânduri rămase neduse până la capăt. Am trecut și folderul acestei cărți în fișierul sortit conservării. Arhiva
Sfârșit de carte by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10917_a_12242]
-
la Editura Almarom din Râmnicu-Vâlcea, purtând titlul Jurnal de tranziție. Se înțelege, cele două volume în cauză sunt dedicate vieții în societatea românească după căderea comunismului. Ele au ca temă pe canavaua unor întâmplări zilnice - întâlniri, călătorii, probleme ale creației scriitoricești, ale sănătății - în primul rând destinul scriitorului național în anii lungi, trudnici și doar în parte încheiați ai tranziției. Sunt note scurte, dar nu eliptice, riguros articulate ale unei conștiințe treze care nu se scaldă în apele compromisului, dar nici
Diaristul prin vârste by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10999_a_12324]
-
mai era nevoie) că studiile lui aprofundate despre istoria neamului românesc coroborate cu o lectură solidă și o informație adunată de el și pusă cap la cap cu mare grijă, așternute pe hârtie cu minuția istoricului dăruit și cu talent scriitoricesc pe deasupra, pot să facă lumină chiar și acolo unde, din motive obscure, istoria se dorește a rămâne distorsionată. 4) Ultimul vorbitor din acea seară a fost Constantin Groza din Kitchener, care în textul său Clima spiritului românesc din afara României a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
se afla în pragul disperării, cele două fiice mature se întrebau ce se petrece cu tatăl lor, iar mama lui trăia cu teama de a nu mai apuca ziua în care să vadă dus la capăt romanul promis. în mediul scriitoricesc, întîrzierile cu care Weyergans preda manuscrisele incluse în planuri editoriale deveniseră legendare. S-a întîmplat ca un cronicar literar să publice ,recenzia" unui roman anunțat, care nici nu a mai apărut. în bucătăria mamei a stat mult timp prins în
Premiul Goncourt 2005 - Weyergans-Houellebecq 6 - 4 by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11041_a_12366]
-
Ioan Lăcustă Multă vreme am crezut în singura putere a scrisului cu străvechile instrumente -creion, toc, stilou (pix). Ordonarea gândurilor în șire după ritmul lent al înaintării creionului pe coala de hârtie îmi părea a fi desăvârșită, truda scriitoricească însemnând și nesfârșite reveniri asupra a ceea ce încercai să-i dai un chip de cuvinte. Adăugiri, ștersături, nesfârșite completări, reveniri și permutări de pargrafe, toate celelalte multe ale muncii pe text făceau din scris o corvoadă amețitoare, cu irizări de
Mircea, computerul și dorul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10876_a_12201]
-
Turcu, securistul apostat! }ine minte că în anii 80, Varujan Vosganian a devenit informator la SIE. Adică pe cînd Varujan era economist la "Bere, Braga-diru". Liviu Turcu mai și scrie ce ține minte, ca alți foști securiști căzuți la patimi scriitoricești. Iar amintirile sale despre Vosganian sînt luate "pe încredere" de un jurnalist, Marius Tucă. Lui Liviu Turcu i s-a aprins ledul amintirilor, simplă coincidență, tocmai cînd Varujan a fost trimis de la București să dea oralul examenului de comisar european
Securistul in care avem incredere by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10147_a_11472]
-
că am călcat pe aceleași coridoare ale liceului Carol I din Craiova cu acest mare poet român) a fost condamnat la moarte pentru poezia Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Actualii epigoni ai comunismului au reușit să țină izolate forțele scriitoricești din diaspora. De ce oare? Abia acum, din presa internațională (nu cea românească) am aflat de mai multe despre minunații poeți și scriitori Herta Müller și Richard Wagner . Marea veste despre succesul Hertei Müller mi-a parvenit În premieră din Hong Kong
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
e faptul că decizia lui Gelu Ionescu de-a "alege libertatea" are loc în condițiile în care numeroși confrați socoteau că ar putea supraviețui onorabil prin ceea ce s-a numit "rezistența prin cultură". Care era în realitate peisajul vieții noastre scriitoricești după refluxul micii liberalizări cu care astuțiosul Ceaușescu și-a inaugurat domnia? Lumea oamenilor de litere era una închisă, căreia dictatorul i-a retras treptat toate privilegiile materiale ce le deținea inițial, conform paradigmei sovietice. Membrii săi se înfățișau măcinați
Tablou de epocă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10238_a_11563]
-
cele mai frumoase cărți de amintiri literare apărute vreodată la noi, Rotonda plopilor aprinși, recent reeditată (ediția a cincea), în superbe condiții grafice, de editura clujeană Limes. Publicată în anul 1983, Rotonda plopilor aprinși este cartea întîlnirilor fundamentale pentru cariera scriitoricească a lui Valeriu Anania. Ea dă măsura admirației autorului față de oameni pe care destinul i i-a scos în cale și care l-au onorat cu prietenia și sprijinul lor în momentele decisive ale începutului în ale literaturii. Chiar dacă astăzi
Exerciții de admirație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10777_a_12102]
-
os nedezvelit./ Carnea, cu suferințele ei, îl ascunde" (Zîmbetul ascuns). Ce legături pot fi între omul de hîrtie al cărților citite/ scrise și omul concret din viața politică? Laurențiu Ulici, în 1999, le intuia cu precizie și finețe: iată: "însușirile scriitoricești dau omului politic o puternică notă personalizantă în contextul vieții politice de la noi".
Omul de hîrtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10768_a_12093]
-
Tudorel Urian În urmă cu vreo doi-trei ani, Iolanda Malamen a început să publice în cotidianul ,Ziua" o serie de interviuri cu cei mai reprezentativi scriitori contemporani. Ceea ce părea să fie un simplu joc de societate (scriitoricească), minunat prilej de bîrfe, priviri invidioase, comentarii malițioase și remarci ironice printre clienții statornici ai ,gropii" de la Muzeul Literaturii Române, a devenit, în timp, o panoramă a vieții literare românești actuale, un breviar al neliniștilor și obsesiilor scriitorului autohton în
Scriitori în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10837_a_12162]