88,469 matches
-
Dumitru Cărăbulea poartă o conversație cu un personaj al lui Dostoievski. Ambele povestiri ar putea fi citite și ca niște foarte interesante eseuri despre relația dintre lumea literaturii și lumea reală, dintre viața scriitorului/cititorului și viața personajului. Cel puțin scrisoarea lăsată de personajul de roman Virgil Codrună după moartea autorului care i-a dat viață este plină de sugestii în acest sens: „Am venit să-mi iau ce-i al meu, înțelegi, să-mi dobîndesc libertatea, dreptul la o existență
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
rațiune de a fi. Îți trimit deci cuvinte în deplină libertate, lirism absolut, eliberat de orice prozodie și de orice sintaxă. Țin foarte mult ca futurismul să fie reprezentat în interesanta dumneavoastră antologie lirică de opere cu adevărat futuriste.» 15) Scrisoarea e semnată de Marinetti. Trebuie să-l fi agasat rău pe tînărul Tzara. Dar el a fost acela care a căutat să ia legătura cu adepții avangardei italiene. Luni de-a rîndul s-a străduit să iasă din izolare. Abia
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
o dimensiune internațională. În euforia de la Zürich, unde se vorbeau toate limbile, Tzara se și vedea în fruntea unei adevărate avangarde europene. La asta visa, așezat la terasele cafenelelor și de aceea își petrecea o bună parte din timp scriind scrisori. Într-un document redactat în 1922 pentru colecționarul Jacques Doucet, Tzara scrie: «Corespondam cu A. Savinio, care locuia pe atunci împreună cu fratele lui, F. de Chirico, la Ferrara. Prin el, adresa mea s-a răspîndit în Italia ca o boală
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
1922 pentru colecționarul Jacques Doucet, Tzara scrie: «Corespondam cu A. Savinio, care locuia pe atunci împreună cu fratele lui, F. de Chirico, la Ferrara. Prin el, adresa mea s-a răspîndit în Italia ca o boală contagioasă. Am fost bombardat cu scrisori din toate colțurile Italiei. Aproape toate începeau cu „caro amico”, dar cei mai mulți dintre corespondenții mei mă numeau „carissimo e illustrissimo poeta”. Asta m-a făcut să rup relațiile cu acest popor prea entuziast.» 16) Într-adevăr, proiectul unui volum de
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
cei mai mulți dintre corespondenții mei mă numeau „carissimo e illustrissimo poeta”. Asta m-a făcut să rup relațiile cu acest popor prea entuziast.» 16) Într-adevăr, proiectul unui volum de literatură neagră elaborat împreună cu futuristul Mériano avea să eșueze. Într-o scrisoare către Mériano, Tzara i-a împărtășit decepția sa în fața unei poezii care nu a reușit niciodată să depășească «momentul sentimental, sau etalarea romantică și aferată în diverse conjuncturi.» 17) Pe Tzara îl oboseau lirismul facil și spiritul dogmatic specifice lui
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
12) Tristan Tzara, Œuvres complètes, vol. I. 13) Tristan Tzara, «Chroniques zurichoises» op. cit. 14) Philippe Sers, Sur Dada: essai sur l’expérience dadaïste de l’image. Entretiens avec Hans Richter, Ed. Jacqueline Chambon, Paris, 1997. 15) Corespondența Tzara, Biblioteca «Jacques-Doucet», scrisoarea lui Marinetti, iulie 1915. 16) Corespondența Tzara, scrisoare către Jacques Doucet, Biblioteca «Jacques-Doucet». 17) Citat de Marc Dachy. Journal du mouvement Dada, op. cit. 18) Coprespondența Hugnet, Dictionnaire du Dadaïsme, op. cit. 19) Citat de Marc Dachy, Journal du mouvement Dada, op. cit
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
Tristan Tzara, «Chroniques zurichoises» op. cit. 14) Philippe Sers, Sur Dada: essai sur l’expérience dadaïste de l’image. Entretiens avec Hans Richter, Ed. Jacqueline Chambon, Paris, 1997. 15) Corespondența Tzara, Biblioteca «Jacques-Doucet», scrisoarea lui Marinetti, iulie 1915. 16) Corespondența Tzara, scrisoare către Jacques Doucet, Biblioteca «Jacques-Doucet». 17) Citat de Marc Dachy. Journal du mouvement Dada, op. cit. 18) Coprespondența Hugnet, Dictionnaire du Dadaïsme, op. cit. 19) Citat de Marc Dachy, Journal du mouvement Dada, op. cit. (Fragment din volumul Tristan Tzara. Omul care a
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
cu Romulus Cordescu (unica persoană în viață dintre cele semnatare, în noaptea de 12 spre 13 septembrie 1944, a Convenției de Armistițiu), stenograma discuțiilor din 3 martie 1945 de la Comisia Aliată de Control, unde românii urmăresc impunerea interpretării Danielopol, câteva scrisori etc. Sângeroasa dictatură a cuvintelor Tot o raritate este și cartea lui Andi Mihalache, Istorie și practici discursive în România “democrat-populară”. Rară este maniera analitică la care se ambiționează autorul. Iar premisa centrală a acestei cărți “despre cuvinte și dictatura
Conjuncția salvatoare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13505_a_14830]
-
bacalaureat 2003, „simulez... un incipit” epistolar, remarcând: cu Mircea Martin și cu Mihai Zamfir, formați un triumvirat universitar exemplar, reprezentând promoțiile șaizeciste de „filologi” bucureșteni. Se pare că Mihai Zamfir vă depășește, în ipostaza de... prozator postdecembrist, cultivând romanul și scrisoarea... exotică, lusitană. Vi-i alătur pe Eugen Simion, care a traversat, fără tribut ideologic, „obsedantul deceniu”, ca student, preferând opacitatea la proletcultism și la realism socialist, și pe C. Stănescu, care, acum, în tranziție, susține profesoral, „Revista revistelor culturale” în
Scrisori catre editorialist () [Corola-journal/Journalistic/13539_a_14864]
-
valorii. Profesionalismul axiomaticilor se vede atît în selecția materialelor, cît și în îngrijirea lor redacțională. În cel mai recent număr, 8 (41) din august se poate, de pildă, citi, sub semnătura redactorului șef, o remarcabilă contribuție de istorie literară, intitulată Scrisori pentru Caragiale. Fiindcă o parte însemnată din corespondența primită de I. L. Caragiale se află în fondul de documente al Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, Ieronim Tătaru a cercetat-o și transcris-o după manuscrisele originale, cele mai multe inedite, a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
Axioma” e probabil un fragment din prefața la această carte ce aduce noi amănunte la biografia și geneza operei caragialene, la receptarea ei în epocă. Cele mai importante prin număr (36) și conținut - ni se spune și demonstrează convingător - sînt scrisorile adresate lui nenea Iancu de bunul lui prieten Petre Missir. În două etape: între 1883-1889 și, după o perioadă de răcire a relațiilor (din pricină că Missir rămăsese junimist convins, în timp ce Caragiale rupsese cu Junimea), între 1906-1911. Ieronim Tătaru pune mereu în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
bunul lui prieten Petre Missir. În două etape: între 1883-1889 și, după o perioadă de răcire a relațiilor (din pricină că Missir rămăsese junimist convins, în timp ce Caragiale rupsese cu Junimea), între 1906-1911. Ieronim Tătaru pune mereu în legătură epistolele lui Missir cu scrisorile adresate de destinatar acestuia, publicate în vol. VII al ediției Cioculescu, relevînd devotamentul total al juristului și profesorului universitar ieșean care îi mărturisea cu admirabilă umilitudine prietenului său cu un temperament atît de dificil: „Sînt atît de legat de tine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
mă desminte cu totul”. În virtutea acestei afecțiuni, Missir îi corecta în șpalt textele încredințate „Convorbirilor”, media relațiile lui cu Iacob Negruzzi, îi era sprijin moral, confident (chiar și în chestiuni amoroase), sfătuitor juridic și reprezentant. Foarte interesantă e, de pildă, scrisoarea în care ieșeanul îi relatează autorului din București cum a decurs lectura cu glas tare, de către Titu Maiorescu, a manuscrisului Scrisorii pierdute, în salonul literar din casa lui Iacob Negruzzi: „Seara erau de față Nicu Gane și soția cea rătundă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
îi era sprijin moral, confident (chiar și în chestiuni amoroase), sfătuitor juridic și reprezentant. Foarte interesantă e, de pildă, scrisoarea în care ieșeanul îi relatează autorului din București cum a decurs lectura cu glas tare, de către Titu Maiorescu, a manuscrisului Scrisorii pierdute, în salonul literar din casa lui Iacob Negruzzi: „Seara erau de față Nicu Gane și soția cea rătundă, Raletti cu nevasta, D-na Heege - bătrână și fiica ei D-na Greceanu și fiicele acesteia din urmă. D-na Miclescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
avocățesc, cu care pronunți tu pe urmă cuvântul «fraților». În totul însă a fost minunat și s-a râs foarte mult. Numai Nicu Gane a găsit că prea multe ticuri au persoanele tale: fix, curat, aveți puțintică răbdare”. Pe lîngă scrisorile de la Missir, Ieronim Tătaru a găsit în arhiva Muzeului prahovean și misive cu alți expeditori, între care Delavrancea și Vlahuță cu familiile lor, Paul Zarifopol, Panait Cerna (care laudă debutul lui Mateiu cu poeme în „Viața Românească”), Alceu Urechia, Al.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
complex al protagonistului, cu o viață interioară pusă în valoare și prin forța de sugestie a unor „fantasme” (chipul cerșetorului și atelajul fantomatic), se află, cu al treilea roman al ciclului, la jumătatea configurării sale: epilogul (un fragment dintr-o scrisoare unde Ghica scrie lui Dimitrie Sturdza, la 1868, că „Intriga, minciuna, calomnia și toate celelalte proaste obiceiuri n-au fost niciodată mai active ca astăzi”, fixînd contextul unei epoci și specificul unor mentalități) funcționează ca o prolepsă pentru că, iată, fapte
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
oarecum animată) în mijlocul unui popor implacabil de statui. În aceste condiții, Comisia pentru Artă Monumentală a Ministerului Culturii e un fel de școală de retorică unde se țin discursuri, se emit păreri și se contabilizează tot felul de supărări și scrisori, pline de indicații și de sfaturi dojenitoare, venite din partea reprezentanților acelorași organizații civice care nu omit să-și treacă în clar, înaintea numelui, și cinstitul grad de colonel ori de general. Despre monumente și eroi (II) În cei treisprezece ani
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
a respinge imixtiuni străine, ele se îmbogățesc mereu cu împrumuturi, iar valurile de cuvinte englezești împinse de Internet nu pot fi deturnate.” De altfel, după cum indică Oxford English Dictionary, cuvîntul englezesc mail provine din francezul malle care desemnează sacul cu scrisori al poștașului! Arta călătoriei Alain de Botton (din opera căruia a apărut de curînd la Humanitas, în colecția „Cartea de pe noptieră”, volumul de debut Eseuri de îndrăgostit, în traducerea Oanei Cristescu) are 34 de ani, este romancier, eseist și jurnalist
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
Coetzee J. M. Coetzee (n. 1940), unul din cei mai mari scriitori contemporani de limbă engleză (atît ca romancier cît și ca lingvist și autor de studii critice), refuză să dea interviuri și să participe la întruniri literare, nu răspunde scrisorilor de la cititori. Fiindcă e o persoană atît de rezervată, interesul pentru memoriile pe care a început să le publice e cu atît mai mare. Primul volum, Scene din viața unui băiat, apărut în urmă cu cinci ani, retrasa primii zece
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
Nicolae Manolescu Domnule Marian Stanciu, Fiind plecat din țară, am citit cu oarecare întîrziere scrisoarea dv. din nr. 30. De aceea și a mea va apărea cu oarecare întîrziere, probabil mai spre începutul toamnei. Încerc să vă răspund pe rînd la întrebări.Facultatea de Litere are tot atîta viitor cît au studenții ei. Nu de
SCRISORI CATRE EDITORIALIST by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13585_a_14910]
-
spuneți dv., încurcîndu-i. Căci de descurcat, autorii se descurcă totdeauna singuri. Și mie mi se pare ciudat să nu-mi găsesc semnătura pe prima pagină a României literare. Ce pot face pentru moment este s-o aștern sub răspunsul la scrisoarea dv. Vă doresc tot binele, iar fiului dv. un viitor de cititor de literatură.
SCRISORI CATRE EDITORIALIST by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13585_a_14910]
-
Constanța Buzea Iertată fie-mi greșeala, poate, de a nu crede că sunteți atât de tânăr precum declarați în scrisoare. Un tânăr care își scrie, astăzi, textele în ortografie cu apostrof, poate fi o raritate ce se explică prin aceea că își trăiește viața simplu și curat citindu-și rugăciunile zilnice după o cărticică străveche. Un tânăr mult întârziat căruia
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13603_a_14928]
-
în suspiciunea mea de a nu lua în seamă micul truc, justificat și iertat, al omului în vârstă ce scrie poezii a căror șansă crede că e nulă... Poate că greșesc, și vreau să atenuez șocul printr-o reparație, tonul scrisorii fiind plăcut și sincer iar poeziile nu chiar proaste, cum înclină să le eticheteze autorul lor: ,, Nu țin să le publicați (neapărat) - spuneți, către redactor, la un moment dat - dar, vorba lui Creangă, după ce veți fi citit atâtea năzbâtii, îngăduiți
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13603_a_14928]
-
sigur se certifică o personalitate, cadrul, lumea în care trăim, fiecare pe meridianele noastre. Cele trei cărți compartimentând ceea ce banal se numește acțiunea, trama, compun o saga, în care prima carte se numește Cvartet, cea de a doua Ars amandi, scrisori, scrisori, scrisori, cea de a treia Nisipurile mișcătoare. Natalia, eroina, la vremea unor necesare reevalări existențiale, a dus, de-a lungul deceniilor o fără de odihnă luptă întru ocrotirea carierei artistice a fiului, geniu muzical în formație, și, cu vorbele ei
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
se certifică o personalitate, cadrul, lumea în care trăim, fiecare pe meridianele noastre. Cele trei cărți compartimentând ceea ce banal se numește acțiunea, trama, compun o saga, în care prima carte se numește Cvartet, cea de a doua Ars amandi, scrisori, scrisori, scrisori, cea de a treia Nisipurile mișcătoare. Natalia, eroina, la vremea unor necesare reevalări existențiale, a dus, de-a lungul deceniilor o fără de odihnă luptă întru ocrotirea carierei artistice a fiului, geniu muzical în formație, și, cu vorbele ei, o
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]