2,779 matches
-
șarlatanie, am spus-o și altădată.” „Omul acesta e mai inteligent decât credem... Pitpalacul... Ani de-a rândul nici nu l-am băgat în seamă... Un ceasornicar, acolo... Așa cum avem un fierar, un croitor, un cârnățar... Habar nu avem de semeni... Pe urmă ne mirăm că prietenul nostru cel mai bun ne-a trădat - și ce fidel ne era! -, că vardistul fură - și doar îl vedeam cu toții cum ne păzea avutul! -, că propriii copii ne mint - și cât i-am învățat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
din viziunea Povestitorului din Craii de Curtea-Veche pare să-i conteste lui Pirgu orice urmă de apartenență la filozofia dandy. Să ne reamintim. Știm că apariția lui Pirgu la masa crailor îi repugnă Povestitorului, care-l consideră "o lichea fără seamăn și fără pereche", cu "suflet de hengher și de cioclu. De mic stricat până la măduvă, giolar, rișcar, slujnicar, înhăitat cu toți codoșii și măsluitorii", cu "o atragere bolnavă numai pentru ce e murdar și putred". Povestitorul este nevoit să-l
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
trimis la redacție cu buna intenție de a mă convinge că e păcat de ce ni se-ntâmplă și cât de umiliți am fost, suntem și vom mai fi noi, oamenii simpli. Nu suntem destul de isteți ca să răzbim în lume,/ între semeni, aici pe pământ. Sarcasmul nostru de cumpănă nu ne mângâie și nici nădejdea că vom răzbi cumva în fața lui Dumnezeu îndreptându-ne ochii la cerul care le știe și le vede pe toate. Transcriu în final Este ora 19. Urmează
Poemul si scriitoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7878_a_9203]
-
hormonii sexuali feminini, nu numai că este un veritabil opiu pentru organismul femeii, dar și principalul modelator al psihicului acesteia. Cartea descrie etapele cronologice în care creierul femeii este „puternic drogat" cu estrogen în scopuri altruiste și programat pentru iubirea seamănului, de unde și comportamentul elegant, sociabil și altruist al sexului frumos. Autoarea vorbește de succesivele băi cu estrogen care scaldă organismul femeii de-a lungul vieții. Toate particularitățile sexului țin de efectul scăldării creierului în baia acestui mirabil hormon. Neurologic nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6879_a_8204]
-
două accente, cu ictusul pe prima silabă, fiind ca o repetiție - iar în a doua formă, maioresciană, accentul exploziv pe inițială ține tot enuințul. Este evident că Eminescu rostește tradițional: Ștefane, ca în poezia populareă: „Ștefan, Ștefan, Domn cel mare, / Seamăn pe lume nu are...". Dacă își recita versul (invocația, cel puțin) în sinea sa interioară în dialog cu limba și numai cu limba, dl Gheorghe Doca ajungea să-și dea seama că trebuie să opteze și că opțiunea schimbă accentele
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
lei, oameni, însă niciunul din această listă nu ocupă primul loc. Țânțarul este considerat cel mai mortal animal din lume. Omoară aproximativ 750.000 de oameni anual. Pe locul doi se află omul, care provoacă moartea a 450.000 de semeni, anual. Imaginea de mai jos a fost postată de Bill gates pe blogul său, dând startul ”săptămânii țânțarilor”. Desigur, răspunsul la întrebarea care este cel mai mortal animal din lume? diferă în funcție de cum definim termenul periculos. Dacă ar fi să
Nu bănuiești care este cel mai periculos animal din lume by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/79233_a_80558]
-
ogoiește neaplecarea către faptă, hrănind-o cu cenușa, amestecată în hîrtie, a altor dureri. Dureri străine? Niciodată... Similia similibus curant. Acea "oboseală neîncrezătoare", una din formulele bine găsite ale lui Raicu, în care intră mult din neputincioasele neliniști ale unor semeni pe care viața îi descumpănește, se destramă prin citirea a scrie. Un loisir disperat care-ți întărîtă cheful de a te supune, la rîndu-ți, meseriei, în fond. Glose cochetînd cu inutilitatea - departe de ele... - despre demnitate, despre adevărul vieții (cu
Însoțiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7923_a_9248]
-
își descoperă talentul de a învăța repede și la un înalt nivel performativ o diversitate de limbi străine. Plăcerile vieții nu reușesc să vindece însă rana "limbii interzise". Nici femeile, nici măcar nașterea unui fiu nu-l smulg din durerea fără seamăn care i-a marcat copilăria și apoi i-a brăzdat întreaga existență. Incapabil să-și asume destinul, el își alege o meserie care mediază între oameni, lumi și limbaje: cea de traducător. Ce nu reușește viața, reușește întâmplarea mascată în
Pariem că normalitatea există? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7421_a_8746]
-
mai lungă, scoase de Al. O. Teodoreanu la Naționala Ciornei, în 1934-1935. Zeflemitorul Păstorel are, în această publicistică legată între scoarțe, gravitatea oamenilor veseli. A celor care, glumind cu aproape orice, dibuiesc puținele lucruri, și pe încă și mai puținii semeni, de luat în serios. Așa încît primul volum e făcut, în parte, crustă peste smîrcuri, din exerciții baritonale de admirație, simpatizînd cu cei care-i pozează pentru portret, însă avînd mîngîierea grea a mîinii de pietrar care alunecă peste marmură
Deconturi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7964_a_9289]
-
Ranna!/ Trupul tău curge pe lîngă mine ca o apă,/ Vocea ta e o ventuză/ Care se aprinde în fiecare floare/ Cînd îți atinge mîinile./ Părul tău miroase a bună-dimineața,/ Buzele a scoici/ Cu apele închise înăuntru.// Te iubesc pentru că semeni cu o stea de mare,/ Pentru că porți ciorapi de fum." Presiunea și imponderabilitatea, distanța și voluptatea stau, dificil, împreună, în spatele unei transparențe vag împăienjenite, ca privirea unui om obosit. Greu să rezumi, sau să vezi unde duce o poezie care
Vise rele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7816_a_9141]
-
uităm însă că toate lucrurile se pot învăța în viață, si ca obișnuință nu este a doua natură a ființei umane, ci poate chiar prima. Sentimentul opus fricii este curajul, iar cel opus maniei este calmul binevoitor și empatic față de semeni. Atât curajul cât și calmul sunt calități binecuvântate, sădite în sufletul nostru de către însuși Creatorul divin al acestei lumi. Cultivarea lor ne duce câte o viața plăcută, plină de liniște sufletească, în care evenimentele neplăcute reprezintă în principal lecții de
Emoții care ne pot vindeca - Optimismul () [Corola-journal/Journalistic/68167_a_69492]
-
presupune o asociație de idei cel puțin ciudată: "Mulți regi ai animalelor îi vor fi înfiorat în veacurile apuse, cu răgetele lor cutremurătoare, pe sîngeroșii consumatori de pîine și circ îmbulziți în încăpătoarele amfiteatre romane, spre a-și vedea nefericiții semeni uciși și devorați de neîmblînzitele fiare ale pustiei. Însă nici unul mai suveran, solar și leonin decît regele operei din zilele noastre, venit la 24 iulie 2009, să-i încînte, să-i cutremure și să-i înduioșeze ș...ț". Cronicarul nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6834_a_8159]
-
Sorin Lavric Cînd ți se apleacă de urîtul lumii și simți nevoia unei spălări lăuntrice, ai la îndemînă două posibilități: ori fugi în natură, ori deschizi o carte. Ambele te duc spre aceeași lepădare de semeni. Dar dacă natura te primenește supunîndu-te unei cure de tip necuvîntător, o carte te vindecă printr-o terapie contrară. Te cufundă într-o lume în care cuvintele, ținînd loc de oameni, te ajută să nu le mai simți lipsa. Aceasta
O călăuză de încredere by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7562_a_8887]
-
știa să întruchipeze grația atunci cînd surîdea, dar și dezgustul neîndurător atunci cînd disprețuia. Se vorbea de pielea fină și catifelată a reginei: mîinile și brațele-i erau de o frumusețe uimitoare și toți poeții vremii le cîntau ca fără seamăn pe lume. În sfîrșit, părul, din blond cum fusese în fragedă tinerețe, era acum castaniu; îl purta foarte pudrat, în bucle ce-i încadrau fața, pe care cel mai strașnic critic ar fi dorit-o poate cu ceva mai puține
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
internat la Socola doar pentru ... a semăna cu Mihai Eminescu, spitalizat, la rându-i, din cauza unor tulburări asemănătoare. Cât adevăr există într-o asemenea legendă? - Mă mir că nu s-a zvonit că mi-am lipit și mustăți pleoștite, ca să seamăn și mai și cu Eminescu! Tristă insinuare, amară legendă... Stam într-o rezervă cu gratii, de două persoane... Un timp a fost cu mine un fost primar din Pașcani, pentru dezalcoolizare. Era beat permanent! Aducea și mîncarea, în două găleți
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
de nelecuit. Căci atunci cînd privești omul ca avînd din naștere toate predipozițiile pomenite mai sus - pe cea metafizică, estetică, tehnică, ludică și pe cea religioasă - nu poți fi decît un gînditor optimist și deopotrivă meliorist, a cărui părere despre semeni mustește de iubire. Numai că o omenire alcătuită exclusiv din făpturi mirabile, înzestrate congenital cu daruri pe care nu ar trebui decît să le scoată din latență pentru a le exersa spre binele colectiv, o astfel de omenire aduce cu
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
prestigiu? A lăsat el, vorba poetului, o amintire frumoasă? E un exemplu. O zicală ne îndeamnă: Despre morți numai de bine. Nu cred că putem vorbi de bine despre tirani care au decis lichidarea fizică a sute, mii, milioane de semeni, care au mințit și tîlhărit conștiințe, care au ucis cu mîna lor ființe omenești, nu cred, nici măcar în spirit creștin, că putem pomeni de sine pe cei care au pactizat cu niște tirani, dîndu-le girul pentru ticăloșiile lor, nu cred
Cumințenia prestigiului și guraliva notorietate by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7355_a_8680]
-
reformă împotriva profesorilor. O astfel de reformă nu a reușit nicăieri, iar un om câtuși de puțin cultivat sau măcar cu scaun la cap nici nu o mai încearcă. Ne consolăm deocamdată cu observația unui cititor: escrocheria este însușirea unor semeni, dar Traian Băsescu abuzează de ea“, susține Andrei Marga. Citește și:
Andrei Marga: Băsescu şi-a trimis odrasla agramată în Parlamentul European şi acum vorbeşte despre nepotism () [Corola-journal/Journalistic/49308_a_50633]
-
de pretutindeni, regăsirea sensului profund al solidarității''. Cu prilejul Nașterii Domnului, doresc să vă adresez urările cele mai calde de sănătate, înțelegere și bucurie alături de cei dragi. Într-o perioadă care ne pune la încercare simțul responsabilității și generozitatea față de semeni, fie ca această mare sărbătoare să prilejuiască tuturor cetățenilor români, din țară și de pretutindeni, regăsirea sensului profund al solidarității, puterea de a spera și de a împlini împreună binele de care societatea noastră are atâta nevoie. Crăciun fericit!'', se
Traian Băsescu face apel la solidaritate în mesajul adresat românilor cu ocazia Crăciunului () [Corola-journal/Journalistic/49344_a_50669]
-
ani și de la unsprezece la treisprezece ani. Soacră-mea își educase fetele în spiritul echilibrului și al dragostei și le-a lăsat să-și ia zborul în lume înzestrate cu un amestec de tărie, simț moral și iubire cumpănită față de semeni. Claudia făcea la fel cu Alicia și Lucía. Pe de altă parte, principiile solide ale acestei educații se întemeiau pe siguranța noastră economică. Activitatea mea mergea destul de bine grație bunelor mele relații cu clienții (e un fel de-a spune
Alonso Cueto - Ora albastră by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/5993_a_7318]
-
au fost cam 50-60 de asemenea inși), ce s-o fi întâmplat în conștiința lor nu știu, totul s-a petrecut în câteva minute, cert este, important este că ei au simțit, deci și-au creat conștiința vinovăției față de niște semeni de-ai lor și au simțit nevoia să-și ceară iertare printr-un exponent al acestora, care s-a întâmplat să fiu eu. Putea să fie altul. Am fost eu, pentru că eram arhiepiscop, pentru că făcusem o slujbă, pentru că vizita mea
ÎPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului: „Va trebui să ne reîntoarcem neapărat la principiile moralei creștine” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6016_a_7341]
-
mai multe cuvinte dintr-acelea numite de americani „de patru litere”? Discursul lor nu are tangență cu erotismul și nici măcar cu sudalma - domenii în care-și găsesc de obicei locul respectivele vorbe. El este expresia unui sistem de raportare la semeni, la lumea exterioară în ansamblul ei și, în ultimă instanță, chiar la propria persoană care se vădește a fi devenit socialmente acceptabil în mediul convorbitorilor. Li se pare firesc ca, atunci când se vorbește despre o femeie, despre orice femeie, să
Din guugu yimithirr cetire by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5966_a_7291]
-
dat publicității de Palatul Elysee. La rândul său, ministrul britanic al afacerilor externe, William Hague, a deplâns atentatele din Nigeria, îndreptate 'împotriva unor familii reunite în pace și rugăciune pentru a celebra o zi care simbolizează armonia și bunăvoința față de semeni'.
Bilanţul exploziilor din Nigeria a ajuns la 32 de morţi () [Corola-journal/Journalistic/58956_a_60281]
-
plauzibilă. În schimb, unei naturi hiperactive atrase de repere pragmatice, apetența filosofului pentru abstracțiuni îi pare o aberație simandicoasă și un semn de degenerare. De cealaltă parte, filosofii nu urmăresc defel binele omenirii și nu sînt însuflețiți de dragoste de semeni. Mizantropi și retractili, scopul meditației lor sînt ei înșiși și numai ei, de aceea e nefiresc a privi filosofia ca pe o terapie menită a face binele în mod echitabil. Filosofia nu e echitabilă. Ea nu e pentru vulg și
Terapia filosofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5900_a_7225]
-
ideologic sau militar) este să-și extindă cît mai mult raza de influență, atunci cîmpul său de distorsiune are efect totalitar, caz în care spălarea creierului presupune intenția unui control total. Căci a vrea să-ți influențezi cît mai mulți semeni (și la limită pe toți) este trăsătura de bază a imboldului totalitar. Pe urmele lui Robert Lifton, Kathleen Taylor distinge opt trăsături totalitare ale fenomenului de manipulare: 1) controlul contactului cu lumea: cine controlează comunicarea unui individ cu mediul înconjurător
Lustrația mentală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5931_a_7256]