2,176 matches
-
e de reținut pentru că anunță somnia eminesciană, un concept filozofic și o stare erotică (starea de extaz). Heliade folosește de regulă epitetul general-apreciativ și comparația abstractă*, rareori intervine și cîte un element mai concret („ca lemnele În foc oasele-mi’ secară pe piept”, „ca pelecanul mi-am sfîșiat pieptul”) care dă oarecare substanță versului, prea subțire Însă, prea ușoară pentru a putea determina În poemul heliadesc o clară imaginație materială. Însă, din moment ce există poezia, trebuie să existe În inima acestui retorism
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
200 250șC), dar în aer se oxidează foarte ușor. Hidrochinona, în mod deosebit, exercită o acțiune de protecție a organismului uman, față de agenții oxidanți. Vitamina E se găsește în germenii de grâu (2,55mg/g), în alte cereale (orz, ovăz, secară) și în legume (fasole, soia, mazăre, spanac etc.). Lipsa vitaminei E produce leziuni ale aparatului genital masculin și feminin, simptome de distrofie musculară și necroza ficatului, care par a nu avea legătură cu starea lipidelor din organism. Carența vitaminelor E
III. Principalele (pro)vitamine și (info)energetica naturii. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
o serie de proiecte de lecție care să vizeze aspecte ale cercetării cu aplicabilitate în proesul instructiveducativ. Importanța ciupercilor: descompunători de substanță organică (ciupercile saprofite); produc antibiotice : penicilina produsă de mucegaiul verde - albăstrui; produc substanțe vasoconstrictoare : ergotina produsă de cornul secarei și pigmenți carotenoidici (unele drojdii); produc fermentația sucurilor de fructe obținându-se alcoolul (vinuri, rachiuri); unele sunt comestibile, altele sunt otrăvitoare. Succesiunea activităților de învățare (desfășurarea lecției) Momentele lecției Activitatea profesorului Activitatea elevilor I. Captarea atenției prezintă materialul didactic aflat
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
de cereale mai sus arătate, după criteriul valorii unităților de măsură pentru această parte a Moldovei, am obține următoarele cantități de dijmă strânsă: 1.075 kg mălai; 2.580 kg grâu de vară; 1.075 kg orz și 430 kg secară pe anul 1799. Iar pe anul următor s-au strâns: 4.300 kg grâu; 1.570 kg orz și 430 kg secară, mălaiul lipsește din evidență. Aceasta era dijma. Multiplicând cu 10, avem pentru întreaga moșie (samă): 10.750 kg
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
strânsă: 1.075 kg mălai; 2.580 kg grâu de vară; 1.075 kg orz și 430 kg secară pe anul 1799. Iar pe anul următor s-au strâns: 4.300 kg grâu; 1.570 kg orz și 430 kg secară, mălaiul lipsește din evidență. Aceasta era dijma. Multiplicând cu 10, avem pentru întreaga moșie (samă): 10.750 kg = 10 tone și 750 kg mălai pe anul 1799 și tot atâta orz; 25.800 kg = 25 tone și 800 kg grâu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
avem pentru întreaga moșie (samă): 10.750 kg = 10 tone și 750 kg mălai pe anul 1799 și tot atâta orz; 25.800 kg = 25 tone și 800 kg grâu de primăvară; 4.300 kg = 4 tone și 300 kg secară tot pentru anul 1799; iar pe 1800 obținem: 43.000kg = 43 tone de grâu; 15.700 kg = 15 tone și 700 kg orz și ca în precedentul an producția de secară. Este ușor de observat discrepanța dintre cantitățile de cereale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
primăvară; 4.300 kg = 4 tone și 300 kg secară tot pentru anul 1799; iar pe 1800 obținem: 43.000kg = 43 tone de grâu; 15.700 kg = 15 tone și 700 kg orz și ca în precedentul an producția de secară. Este ușor de observat discrepanța dintre cantitățile de cereale obținute în părțile noastre și cele din nord. E de admis că nici înregistrările nu vor fi fost riguros de exacte, nici moșiile și numărul de locuitori dijmași nu erau de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
coșăriu; 2 (două) clăi, una mohor și una di fânu din cari să hrănescu vitili; -4 (patru) știubei, două di lemn și două di mlajă; 1 (un) coșar di mlajă cu șasă banițe făină păpușoi; 4 (patru) baniță făină de secară; -1 (una) păreche vătale; 1 (un) sul; 2 (două) scule tort di cânipă; (un) sulu cu o foaie de scoarță nițăsută; 8 (opt) perine de capu, fețăle de Hăsa cusute la gherghefu; 5 (cinci) perine de pereti umplute cu lână
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
față de salvarea noastră, pentru că nu mai există nimic de unde cei ca noi să mai poată fi salvați. Norii de deasupra noastră sunt niște cai prețioși, care nu strivesc nimic. Schimbăm în permanență ceea ce suntem. Odată Fotzi e un lan de secară fără nici o folosință peisagistică, o tufă de alun înflorită. Odată domnu' Schweindi și doamna Hasi sunt un roi de muște de bălegar, altă dată o tufă de mătrăgună la maturitate într-o pădure mixtă care respiră cu regularitate. Odată este
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și conferă friabilitate aluaturilor nedospite. Din grâul farro se obține o făină folosită în panificație. Făina de mei are o aromă asemănătoare cu cea a mămăligii și se folosește, împreună cu alte tipuri de făină, la prepararea diverselor copturi. Făina de secară este utilizată, alături de alte făinuri mai bogate în gluten, la prepararea pâinii și a biscuiților crocanți. În sfârșit, făina de orz se utilizează la îngroșarea și la îmbogățirea diverselor aluaturi dospite. Din făina de castane se prepară turtele cu același
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
de apă de pe pârâul Berheci situată la podul peste Berheci, în apropierea locuințelor Căpraru și Vinerică) sau moara de apă ce funcționa pe vadul râpei Slobozia-Valea Pârlei, prin spatele actualei locuințe I. Chirilă. Pe mari suprafețe se cultivau meiul, grâul, secara, iar pentru furaje se însămânțau trifoiul și dughia, inul și cânepa, care se cultivau pentru obținerea fibrei în țesături. Se mai cultivau leguminoase precum mazărea, lintea și bobul și, de asemenea, vița de vie și pomii fructiferi. Dimitrie Cantemir, domn
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Se mai cultivau leguminoase precum mazărea, lintea și bobul și, de asemenea, vița de vie și pomii fructiferi. Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei în anul 1711, consemna în lucrarea sa „Descrierea Moldovei”: „grâul dă de 24 de ori sămânța însămânțată, secara de 30 de ori, orzul de 60 de ori, meiul de 300 de ori”. În secolele XVII-lea și XVIII-lea, are loc înlocuirea grâului de primăvară cu cel de toamnă și se introduc în cultură porumbul și tutunul. În
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a animalelor, cultura grâului a cedat locul porumbului și culturilor furajere (o cauză fiind și lipsa combinelor pentru recoltat), folosindu-se soiuri de toamnă „PONCA” sau „MOLDOVA”, cu producții medii de 2.500 kg/ha. Cultura orzului, orzoaicei și a secarei s-a redus în mod nejustificat, deși din punct de vedere economic se pledează pentru extinderea și repunerea în drepturile tradiționale a acestor culturi (mizându-se pe folosirea acestor plante în industria amidonului, spirtului, berii, glucozei, în hrana animalelor și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vedere economic se pledează pentru extinderea și repunerea în drepturile tradiționale a acestor culturi (mizându-se pe folosirea acestor plante în industria amidonului, spirtului, berii, glucozei, în hrana animalelor și în fabricarea pâinii în amestec făină de grâu și de secară). Se cultivă în zonă soiuri precum „PETKUS” și „DANAE”, rezistente la ger, secetă și scuturare. Având o perioadă de vegetație relativ scurtă (280 de zile orzul de toamnă și 112 zile orzoaica), terenul se eliberează destul de repede, fiind posibilă o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a animalelor, cultura grâului a cedat locul porumbului și culturilor furajere (o cauză fiind și lipsa combinelor pentru recoltat), folosindu-se soiuri de toamnă „PONCA” sau „MOLDOVA”, cu producții medii de 2.500 kg/ha. Cultura orzului, orzoaicei și a secarei s-a redus în mod nejustificat, deși din punct de vedere economic se pledează pentru extinderea și repunerea în drepturile tradiționale a acestor culturi (mizându-se pe folosirea acestor plante în industria amidonului, spirtului, berii, glucozei, în hrana animalelor și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vedere economic se pledează pentru extinderea și repunerea în drepturile tradiționale a acestor culturi (mizându-se pe folosirea acestor plante în industria amidonului, spirtului, berii, glucozei, în hrana animalelor și în fabricarea pâinii în amestec făină de grâu și de secară). Se cultivă în zonă soiuri precum „PETKUS” și „DANAE”, rezistente la ger, secetă și scuturare. Având o perioadă de vegetație relativ scurtă (280 de zile orzul de toamnă și 112 zile orzoaica), terenul se eliberează destul de repede, fiind posibilă o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nutreț se mai practica pentru sfecla furajeră, folosinduse soiurile „Record”, „Ursus” și „Polifurajer 26”, doar pe 0,4% din suprafața furajeră. Pe suprafețe foarte reduse se mai cultivă, în satele Tarnița și Bărboasa, „Iarba de Sudan”, sorgul furajer, iar despre secară și dughină nu se mai pomenește. În urma activității de producție agricolă rezultă cantități mari de produse secundare, dintre acestea cocenii și ciucălăii de porumb cu o pondere de 25% din consumul de furaje, urmând paiele de cereale care se dau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
zone colinare, până la începutul secolului al XX-lea, în satele din aria comunei Oncești s-a practicat o agricultură rudimentară, bazată pe folosirea inventarului agricol din lemn pentru toate muncile câmpului. Din cele mai vechi timpuri, s-au cultivat grâul, secara, orzul, ovăzul și meiul. Introducerea culturii porumbului în secolul al XVII-lea a fost urmată de cultivarea noilor plante în veacurile următoare: floarea-soarelui, cartoful, sfecla de zahăr și alte legume ce își au originea în India sau America de Sud. Odinioară, teritoriul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
metru, se puneau prăștini legate cu răchită și trecute peste coamă. Pentru ca paiele să nu cadă de pe acoperiș se înfigeau țăruși cam de jumătate de metru într-un drug fixat pe lungimea streșinii. Când se foloseau la acoperiș paiele de secară, acestea erau făcute snopi și se coseau cu andreaua. Snopii de la coamă se puneau cu rădăcina în sus, depășind nivelul acesteia. Casele cu o singură încăpere, ridicate pe furci, având pereții din gard sau din păruială (rețea de pari), lipiți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
culoare, oboseală, mărirea ficatului. Boala este produsă de virusul hepatic epidemic și poate fi tratată corect numai la spital. Ca adjuvanți, În afara tratamentului medicamentos și a unui regim alimentar corespunzător prescrise de către medicul specialist, sunt recomandate: Decoct din făină de secară, o lingură la o cană. Se beau 2 căni pe zi. Din făină se prepară și pâine, care trebuie consumată zilnic, până la Însănătoșire și chiar 1-2 luni după aceea. Infuzie sau decoct din mlădițe tinere de ienupăr, 2 lingurițe la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
nervoasă, alcoolosmul, fumatul). Tratamente populare Evitarea și chiar eliminarea consumului de grăsimi de origine animală și trecerea la o hrană cât mai naturală (legume și fructe verzi) și "ușoară": lactate, supe și borșuri de zarzavaturi etc, precum și de pâine de secară și/sau făină de grâu integrală. Adeseori se făceau turte și chiar pâine din făină de grâu, cu tot cu tărâțe, pentru că așa "se simțeau oamenii bine la stomac", fără să știe că, de fapt "leacul" consta și În tărâțe, În coaja
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de pătlăgele se pun la trânji. Se leagă la șezut un tampon Îmbibat În mujdei de usturoi cu sare. Spălături și oblojeli cu fiertură din frunze de stejar. Se bea ceai de otrățel, urzică moartă albă și pelin sau de secară prăjită și râșnită. Aburiri la șezut cu fiertură din rădăcină și frunze de hrean, cu usturoi și sare, de hrean și curpeni de castraveți. Băi la șezut cu puzderie de cânepă, rezultată de la melițat. Fumigații la șezut cu coajă de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
provocată de bacilul dizenteriei sau de un protozoar. Ceaiuri din buruieni de baghiță, rădăcină de căpșuni, de coarne, cu sunătoare, de spini albi, floare și rădăcină de ștevie, cârcei de viță de vie, răchitan, tătăneasă, urzică, din planta colțuni, de secară arsă, de orz sau ovăz, de sânge de nouă frați, pisați, cu rășină de plopi sau de duzi. Consum de țuică cu mentă. Cataplasme pe burtă cu mentă, cu pâine arsă și rachiu de drojdie, cu oțet sau rachiu. Legători
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
frunze de coacăze, flori de gălbenele, cu volbură, tătăneasă, iarbă mare, iederă, lămâie, lemnul Domnului, flori de liliac, de mac, cu mătcuță, frunze de nuc, cu pelin, sunătoare, Poala Sfintei Marii, rădăcini de porumbel, roșcovele pămîntului, cu scorțișoară, flori de secară, de secărică, sfeclă roșie, șovârf, coajă de stejar, cu stânjenei albaștri, traista ciobanului, trandafir roșu, troscot gras, vâsc (de măr sau de păr), unghia găii, rădăcini de urzică moartă. ARSURI GASTRICE Senzația de arsură (pirozis, piroză, acreală, jeg), ce urcă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
lapte dulce sau semințe de chimion negru, pisate, cu moare de varză, pe stomacul gol, Înainte de mesele principale, zilnic. Ceai din frunze de corn și de măslin, câte o linguriță, pe nemâncate, zilnic, până la eliminarea totală a ascarizilor. Ceai de secară, amestecată cu scuturătură de la melițatul cânepii, care se bea dimineața, câte o cană, pe nemâncate. Se pune pe buric usturoi pisat și i se dă bolnavului să mănânce dimineața, pe stomacul gol, pâine unsă cu usturoi. Se bea saramură (apă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]