985 matches
-
cu siguranță, o armă cu tăiș. Ceea ce Însemna că Umbra era un om. Un om zburător, fără chip. Un om care Îl apăra așa cum nimeni nu l-ar fi putut apăra. Nici chiar oștenii scutului și spadei. Umbra Își aruncă secera cu lanț la picioarele cailor, iar caii se prăbușiră, cu un nechezat dureros. Apoi scoase o armă lungă, poate o suliță sau o halebardă, se aruncă la pământ și se roti cu tot cu arma aceea ciudată, secerând picioarele cailor care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
la Băbeni, județul Vâlcea. În 1964 se înscrie la Facultatea de Filosofie a Universității din București, pe care nu o va termina. Redactor la periodicul „Orizont” din Râmnicu Vâlcea, se va angaja apoi la Televiziunea Română. Își face debutul la cotidianul „Secera și ciocanul” din Pitești, în 1961. Colaborează cu versuri, reportaje, interviuri, articole pe teme sociale la „Scânteia tineretului”, „Luceafărul”, „Flacăra”, „Viața românească”, „Ramuri”, „Magazin istoric”, „Contemporanul”, „România pitorească”, „Informația zilei”, „Curierul de Vâlcea”, „Viața Vâlcii” ș.a. I s-au decernat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
pentru vite. Și eu știam să tai de la vârsta de șapte-opt ani, că Învățasem de la cei pe care Îi angaja tata. Și au adus un maistru civil să ne arate cum se taie... Aveam niște tarpane care erau ca o seceră, cu diferența că aveau coada de câteva ori mai lungă, cam de 60-70 de centimetri. Mie mi-a fost ușor să mă acomodez și mi-am dat seama că 20 de snopi Îi fac cu ușurință. La fel stăteau lucrurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Într-un accident de automobil pus la cale, din cîte se pare, tot de agenții lui Ceaușescu. Un argument suplimentar: cîteva luni mai tîrziu, se acorda prin Decret Prezidențial tovarășului Roland Cârlan titlul de Erou al Muncii Socialiste, Împreună cu medalia Secera și Ciocanul, „pentru merite deosebite În activitatea de apărare a cuceririlor revoluționare“. CÎt despre Hughes, vom vedea că Maggie Hughes, care a moștenit o cotă importantă din averea lui, este una și aceeași persoană cu mătușa lui Bill Waks; la
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
rog. Fugăriții prin porumbiște nu s-au Înspăimântat iremediabil: au dat un mic ocol, și-au chemat la rândul lor rubedeniile și au pornit o bătălie cum nici În filmele lui Ghiță n-ați mai văzut vreuna. Ciomege, furci, coase, seceri, topoare, bărzi, sape - fiecare ce-a apucat - și să te ții omor. Rumânii au fost goniți la Început, dar și-au Îngroșat rândurile oastei și s-au Întors, viteji, la prăpăd. A doua zi, când au intrat În sat camioanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se încredințau câțiva boboci, pe care trebuia să-i păzească (avea, de acum, o sarcină, o răspundere, după puterile lui). Pe măsură ce copilul creștea, lua în primire păscutul mieilor, apoi al oilor sau vitelor, până când se dovedea vrednic să mânuiască sapa, secera, coasa sau plugul. În felul acesta, copilul era integrat treptat în munca și preocupările familiei, fiind pregătit pentru timpul când va ajunge „gospodar la casa lui", munca devenind, prin exemplu și exercițiu, un mijloc educativ de maximă importanță. Îmi amintesc
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de mult fericit, că l-ai uns mereu cu untură donată de propriul tău trup, mamă. Nimic nu ajută mai cu putere decât untura de carne, că când trebuie să fie dată de-a gata oamenilor, arsura soarelui vieții o seceră în mijlocul soarelui înapoi în casă. Mama e bună. Mama e o bucată de carne caldă mai bună decât poate fi tata. TATĂL LUI MARIEDL (O aruncă pe Mariedl de pe bancă. Către Mariedl): Ești ca munca omenească la negru. M-ai
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
imită fazele Cynthiei (Lunii)”. “Mater Amorum” constituie o aluzie la faptul că planeta era asociată zeiței feminine Venus, de către astrologia antică. Unii dintre astronomii antici, caldeenii, erau poate conștienți de existența fazelor lui Venus, cu alte cuvinte, vedeau chipul de seceră al planetei cu ochiul liber, datorită marii clarități a cerului nocturn într-o epocă neatinsă de poluare. * Suprafața planetei A fost descoperită cu ocazia coborârii unor automate a sondei spațiale Venera 9 și 10 (Venera 8 a avut impact cu
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Lunii față de Soare. Ținând seama că strălucirea Lunii este, de fapt, lumina solară reflectată de satelitul nostru natural, toate aceste faze depind de poziția pe care o ocupă în raport cu Terra și Soarele. În momentul în care Luna apare ca o seceră subțire, înseamnă că ea se găsește la stânga Soarelui, fiind vizibilă la începutul serii (1). Urmează ca suprafața ei vizibilă să devină din ce în ce mai luminată de la o noapte, semiluna crescând. După o săptămână, ea atinge forma unui semicerc (2). În continuare, Luna
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
invers, când astrul se apropie de Soare și umbra Pământului se întinde pe discul său (5). Noapte după noapte, porțiunea luminată se îngustează, redevenind semilună (6). Puțin după aceea, Luna ajunge la dreapta Soarelui, apărând pe cerul dimineții ca o seceră subțire (7). Urmează să dispară complet, și spunem că este faza de Lună nouă. Cu toate că ea este prezentă pe cer, este invizibilă, pentru ca Soarele strălucește prea puternic. Mișcările Lunii Mișcările astrului nopții sunt: revoluția siderală durata în care face o
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Avem cratere cu diametre de sute de kilometri, munți înalți de 9 Km și prăpăstii adânci de 6 Km? • Omului i-ar trebui mai mult de nouă ani pentru a ajunge pe jos până pe Lună? • Dacă forma Lunii este de seceră (în forma literei C) Luna este în descreștere, iar când este în forma convexă (în forma literei D) este în creștere? Litera descrie exact invers faza lunii D în creștere, C în descreștere; • Vorba că "Soarele si Luna nu se
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
nouă exemplare). Etapa preliminară a culturii Dridu se diferențiază de perioada secolelor VI-VII prin abundența obiectelor, executate din materiale diverse (pl. XXXVI-XXXVIII), precum străpungătoare din os (20), fusaiole (16), cuțite (10), cute (9), vârfuri de săgeți (8), catarame (6), seceri (4), cosoare (4), iar printre cele mai puține (câte unul-două exemplare) se numără obiectele de podoabă sau anumite unelte, din afara celor menționate. Totalul pieselor poate fi împărțit pe categorii de obiecte și materiale componente: ceramica, lucrată atât la mână cât
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
reprezentată printr-un număr de aproximativ 1300-1500 de vase-borcan și de tipsii fragmentare (ultimele în număr de 9). Dintre acestea, circa 30-35% sunt făcute la mână; unelte de os și metal: străpungătoare os (20), cuțite (10), vârfuri de săgeți (8), seceri (4), cosoare (4) și câte un exemplar de săpăligă, otic, topor, foarfec, ac, cui, verigă, lacăt (fragmentar) și un cârlig de undiță; obiecte de port din os, lut, piatră, fier, bronz și argint: catarame (6), mărgele din os și lut
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de săgeți și un topor), specifice secolelor VIII-IX (pl. XXXIX), s-au perpetuat și modificat în perioada următoare, iar pentru o mai bună comparație au fost analizate împreună cu cele din veacurile X-XI. Uneltele (pl. XL-XLI), majoritatea agricole (cuțite, cosoare, săpăligi, seceri, un otic) aduc cu exemplarele găsite la Curcani - Ilfov, Dragosloveni - Vrancea, Bârlogu - Argeș, Floreni, Bârlălești, Fedești, Codreni, Giurcani -Vaslui, Fundu Herții - Botoșani, Sinoasa - Iași ș.a. La piesele de port (catarame, aplice, verigi, brățări, mărgele, cercei și inele, ultimele două categorii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și a cărui groapă a fost utilizată, după abandonare, pentru depozitarea deșeurilor. În așezarea distrusă de alunecările de teren, de la Gârbovăț-Ghidigeni (Galați), s-a descoperit, pe lângă ceramica specifică culturii Dridu (pl. LVIII/1-5 ) și un lot numeros de unelte (cuțite, seceri, cosoare, dornuri, dăltițe, un topor, un ciocan ș.a.), posibil un depozit al populației autohtone (pl. LXVIII). Totodată, un pericol iminent putea determina populația să părăsească în grabă așezarea și în consecință să renunțe la obiectele amintite (produse local sau importate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
doar sporadică. Alături de ceramică s-au găsit foarte multe unelte indispensabile unei comunități, de tip Dridu, cum ar fi străpungătoare din os (36), fusaiole (26), cuțite (11), cute (8), cuțitașe (5), mânere os (4), vârfuri de săgeți (3), topoare (3), seceri (3), dornuri (3), unelte de lemnărit (3), cosoare (2), dălți (2), piese de harnașament (2), greutăți din lut (2), clopote (2), precum și piese de port, pandantive (3), mărgele (2), brățări (2), inele (2), nasturi (2), iar cele mai puține (câte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
000 de vase-borcan (oale), majoritatea fragmentare. Dintre acestea, doar 20-25% au fost lucrate la mână (vase-borcan și tipsii); b) unelte de os și metal: străpungătoare os (36), cuțite (11), cuțitașe (5), mânere os (4), vârfuri de săgeți (3), topoare (3), seceri (3), dornuri (3), unelte de lemnărit (3), cosoare (2), dălți (2), și câte un exemplar de cui, ciocan, pilă, pensetă, ac, otic, pinten, cârlig de undiță, vârf de lance, tub și spatulă din os; c) obiecte de port din os
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bălteni și Găiceana; au corpul ușor curbat, prevăzut cu aripioare laterale la gaura de înmănușare și dotate cu câte un tăiș dreptunghiular. Analogii la Bârlălești, Fedești - Vaslui, Siliștea Nouă - Suceava, Dragosloveni, Jariștea și Răstoaca - Vrancea. Celelalte unelte din metal (cuțitele, secerile, cosoarele) prezintă similarități cu obiectele găsite la Epureni, Șuletea, Bârlălești-Epureni, Murgeni - Vaslui, Coșna - Suceava, Jariștea, Dragosloveni și Câmpineanca - Vrancea. Prezența armelor (vârfuri de săgeți și unul de lance) este dublată și de câteva obiecte de harnașament (o zăbală dintr-o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din fier). Gama de obiecte de tip Dridu mai cuprinde piese vestimentare (catarame, aplice, verigi, nasturi), unelte meșteșugărești din fier (cuțite, cuțitașe, dornuri, dălți, unelte de lemnărit, câte un ciocan, cui, ac, pilă, pensetă și un cârlig de pescuit), agricole (seceri, cosoare, un otic), unelte de os (străpungătoare, o fusaiolă, plăsele și o spatulă) și obiecte casnice din lut și piatră (fusaiole, greutăți și cute) - pl. LXII-LXX. Materialul din componența obiectelor de podoabă este bronzul și argintul, iar pentru arme-unelte, piese
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
345 de semințe. Deși gropile medievale timpurii erau frecvente în secolele IX-XI și aveau o capacitate de înmagazinare ce varia între 60 și 150 kg, puține dovezi s-au păstrat. Printre uneltele agricole semnalăm o săpăligă (Cociu-Motoșeni), otice (Dodești, Gara-Banca), seceri (Dodești, Gura Idrici, Negrești, Gârbovăț-Ghidigeni, Drăgești) și un brăzdar de plug (Pogonești). Cuptoarele de copt pâine sau de uscat/prăjit semințe, de la Chircești-Miclești, Gura Idrici, Dodești, Dănești sunt tot argumente în sprijinul acestei vechi activități. Măcinarea semințelor se făcea cu ajutorul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fibule), împreună cu piese creștine (cruci) au fost preluate de către membrii comunităților vechi românești. Alături de piesele menționate, au pătruns în arealul amintit și obiecte uzuale, de regulă unelte din fier, necesare activităților casnice, agricole și meșteșugărești (săpăligă, brăzdar de plug, oticuri, seceri, cosoare și topoare). Dependența de produsele bizantine a fost resimțită în condițiile crizei economice din Imperiul Bizantin (secolele VIII-IX), perioadă în care se constată absența lor din inventarele siturilor. Situația a revenit la normal, începând cu secolul X, când s-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Dodești, Gura Idrici, Vutcani, Bălteni, Budești-Crețești, Vinderei (Vaslui) și Negulești-Dealu Morii (Bacău). Unelte și arme din fier: unelte de prelucrat lemnul la Gara-Banca, Dodești și Negrești - Vaslui; unelte agricole: un brăzdar de plug (Pogonești, Vaslui), un otic (Dodești - Vaslui), o seceră, săpăligă, cosoare (Cociu-Motoșeni, Bacău și Gârbovăț-Ghidigeni, Galați); arme: vârfuri de săgeți, cu tub de înmănușare sau peduncul (Cociu-Motoșeni, Bacău; Dodești, Banca - Vaslui; Gârbovăț-Ghidigeni, Galați) și topoare (Bălteni - Vaslui; Gârbovăț-Ghidigeni, Țepu - Galați; Tăvădărești și Găiceana - Bacău); Însemne pecuniare: tezaure bizantine, din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Inventarul stațiunii se compunea din vase întregi și fragmentare modelate la mână ori la roată, ultimele decorate cu linii orizontale și vălurite, obiecte din piatră (cute, tipare), os (străpungătoare), lut (fusaiole, creuzete) și din fier (cuțite, dălți, un topor, o seceră, un cosor). Dintre obiectele de port semnalăm două brățări, o cruciuliță, o aplică și un nasture. Întreg materialul este datat în secolele VIII-IX. Cercetare în 1935, sondaj V. I. Popa și Gh. Coman; săpături sistematice, 1967-1975, D. Gh. Teodor, Gh.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
alunecări. Din inventar s-a recuperat un mic depozit de unelte, care a servit membrilor comunității respective: unelte meșteșugărești (un ciocan, două dornuri, o pensetă, două dălți, un ac, o pilă, un cuțit de pielărie), unelte agricole (un cuțit, două seceri, două cosoare), arme (un vârf de săgeată și altul de lance) și obiecte diverse (două clopote). Materialul se încadrează aceluiași interval de timp amintit. Cercetare A. C. Florescu, Șt. Rugină, C. Gheorghiu, M. Florescu, D. Vicoveanu, 1960. Depozitul de unelte se
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
e de ajuns o vizită oarecare sau un incident neînsemnat pentru a rămâne la colibă și a lăsa ziua de lucru... pe mâine! Ce spectacol curios în primele ore ale dimineții! Câte plecări eșuate: țăranul curajos pornind spre plantație cu secera în mână și oprindu-se în sat pentru că un prieten obosit l-a chemat să deguste un pahar de vin de palmier... Această incoerență, această discontinuitate în orare este însoțită de un amestec paradoxal de activități: un individ oarecare se
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]