3,225 matches
-
armelor împotriva nemților. Ce curvă mai este și politica asta! Luna își făcuse apariția pe cerul senin și plin de stele. Se vedea ca în palmă pe tot podișul străjuit de ambele părți de fălnicia munților. Sus, sub un fag secular se afla coliba de la stâna lui Miron. Câinii, cum au simțit miros de om străin, au și început să latre și s-o ia la vale în întâmpinarea intrusului. Miron nu se mai aștepta ca prietenul lui să ajungă la
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
negre sărind din piatră în piatră, căutând printre stânci smocuri de iarbă hrănitoare. Camera noastră din hotel avea vederea spre un peisaj de poveste. O poiană plină cu flori montane, sprijinită de un pâlc de pădure din mesteceni și brazi seculari se întindea în fața ochilor. Seara, când se liniștea forfota turiștilor prin zonă, apărea la păscut o familie de ciute cu puii lor pestriți, ca ouăle de prepeliță. Cred că erau obișnuite, totuși, cu prezența turiștilor, de își serveau liniștite cina
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
care s-a scris istorie, o istorie a unui neam plin de glorie și de dârzenie. De aceea sunt mândră de țară, o țară cum nu e alta pe lume. Din negura timpului, aceste plaiuri sunt izvorâte din rai. Codrii seculari, dealurile line și râurile cu ape curate precum cristalul sunt tot atâtea motive de mândrie și bucurie pentru acest neam care a cunoscut în vatră străbună supunere doar în fața lui Dumnezeu, în rest au știut să plece capul ca paloșul
UMBRITĂ DE VEACURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367265_a_368594]
-
Acasă > Orizont > Gânduri > SERGIU GĂBUREAC - TABLETĂ DE WEEKEND (179): HABEMUS PARLAMENT Autor: Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Avertisment! Tabletă poate crea un disconfort accentuat! După lupte seculare, care au durat 3 zile, 15 ore și ceva minute, BEC a reușit ceea ce putea să facă în mai puțin de 24 de ore. Cu Fan Curier. La noi, însă, poștă specială funcționează că pe vremea răposatului. Țara are un
TABLETA DE WEEKEND (179): HABEMUS PARLAMENT de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368700_a_370029]
-
fiori, De parcă am fii de veacuri prostănaci! Mai bine iar să dăm mână cu mână, Cum am făcut de- atâtea multe ori... Iar nația de daci, acum română Să ne- o cinstim pe veci în trei culori! Roșu- i jertfa seculară sub pământ, Spicul galben, este dincolo de Prut... Albastru- i cerul nostru drag și sfânt, Sub care ne- am trezit și ne- a durut! Cum poți să- mi spui să mă deștept!? În somn au murit străbunii mei? Ei n- au
STRĂBUNII N-AU DORMIT...! de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368748_a_370077]
-
apelor și-a pădurilor, în special. În anii copilăriei mele s-au exploatat excesiv bogatele păduri din zona de munte, mai ales cele din comuna noastră. Toate povârnișurile din întortocheatele râuri de munte, pe unde crescură din vremuri străvechi păduri seculare, au ajuns mari exploatări forestiere, lemnul era tăiat și dus să fie folosit pentru construirea de saivane mari în atâtea CAP-uri de la șes, sau lemn de construcție pentru industrializarea la scară largă a țării. Dar, cu siguranță, cea mai
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
de om era cutremurat de trăiri, greu de exprimat în cuvinte, care se produc la nivelul scoarței cerebrale. Pe față i se citea profunda adorație către Dumnezeu. Fiind într-n dialog cu o lume fantastică, asculta cum îi răspund codrii seculari, îl ascultă pietrile bătrânilor munți, îl mângâie undele răcoroase și tămăduitoare ale dorului și iubirii de pământul patriei. Între timp doina își făcuse aparițaia pe scena diamantină, asemenea unei vestale pentru a întreține focul sacru al nemuririi neamului. Era îmbrăcată
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
de om era cutremurat de trăiri, greu de exprimat în cuvinte, care se produc la nivelul scoarței cerebrale. Pe față i se citea profunda adorație către Dumnezeu. Fiind într-n dialog cu o lume fantastică, asculta cum îi răspund codrii seculari, îl ascultă pietrile bătrânilor munți, îl mângâie undele răcoroase și tămăduitoare ale dorului și iubirii de pământul patriei. Între timp doina își făcuse aparițaia pe scena diamantină, asemenea unei vestale pentru a întreține focul sacru al nemuririi neamului. Era îmbrăcată
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
ce trimiteau apa spre Castelul de apă de pe Zamca, clădire în care se afla și locuința administratorului. Utilizată acum ca atelier al ACET Suceava, clădirea nu este deocamdată circumscrisă proiectului Centrul de Cultură Urbană și Arhitectură Suceava. Dacă ansamblul arhitectural secular a rezistat timpului, utilajele nu s-au păstrat Dacă ansamblul arhitectural secular al Uzinei de apă Suceava a rezistat timpului, utilajele nu s-au păstrat. Așa cum consemnează arheologul Florin Hău, „vechea instalație de deferuginare a apelor cu zbaturi de lemn
CENTRUL DE CULTURĂ URBANĂ ŞI ARHITECTURĂ SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349571_a_350900]
-
se afla și locuința administratorului. Utilizată acum ca atelier al ACET Suceava, clădirea nu este deocamdată circumscrisă proiectului Centrul de Cultură Urbană și Arhitectură Suceava. Dacă ansamblul arhitectural secular a rezistat timpului, utilajele nu s-au păstrat Dacă ansamblul arhitectural secular al Uzinei de apă Suceava a rezistat timpului, utilajele nu s-au păstrat. Așa cum consemnează arheologul Florin Hău, „vechea instalație de deferuginare a apelor cu zbaturi de lemn a fost distrusă, păstrându-se doar în arhive schița constructivă și funcțională
CENTRUL DE CULTURĂ URBANĂ ŞI ARHITECTURĂ SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349571_a_350900]
-
de om era cutremurat de trăiri, greu de exprimat în cuvinte, care se produc la nivelul scoarței cerebrale. Pe față i se citea profunda adorație către Dumnezeu. Fiind într-n dialog cu o lume fantastică, asculta cum îi răspund codrii seculari, îl ascultă pietrile bătrânilor munți, îl mângâie undele răcoroase și tămăduitoare ale dorului și iubirii de pământul patriei. Între timp doina își făcuse aparițaia pe scena diamantină, asemenea unei vestale pentru a întreține focul sacru al nemuririi neamului. Era îmbrăcată
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
mine și ruine, vezi nebunia ce a fost și încă vine. Sunt prea multe arme în arsenale și prea puține voci care să stea în cale. • Când iubirea se va revărsa din noi, nu vom auzi de război. • După lupte seculare și pierderi colosale, omul mai râvnește după carne de tun. • Ciocnirile între soți... se potrivesc unor netoți. • Nicio victorie nu poate compensa eșecurile unui război. • Ne amăgim cu o feliuță de pace și ne lăsăm duși de furtuna unui război
GÂNDURI REBELE (5) – DESPRE PACE ŞI RĂZBOI de HARRY ROSS în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349693_a_351022]
-
cu produse nostalgice, vă recomand ceapa de Pericei, împletită în cunună. Nici usturoiul, cățel mic, prins tot în cunună, nu este cu nimic mai prejos. Dar cu siguranță când te gândești la Allium Cepa, gândul îți zboară spre periceenii cultivatori seculari de ceapă. Măcar ceapa de Pericei să își găsească liniștea pe rafturile celor care respectă legea... dacă nu de dragul de a o respecta, măcar de frica prim-țeparului, pardon ceparului, ce se trage din această localitate. De multă vreme nu am
MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349684_a_351013]
-
există „ceva”care a rezistat capriciilor nemilosului „pictor”, ceva care apare în toate zările din toate vremurile. Este vorba de acele fântâni denumite odinioară de Odobescu „puț cu furcă”, adică fântâni cu cumpănă, semne neschimbate în schimbătoarele peisaje. Aceiași furcă seculară, aceiași cumpănă înălțată spre cer, de la care cere îndurare și...apă pentru izvoare, ca să umple ciuturile goale. Nu cerșesc apă pentru ele, ci pentru însetații Bărăganului. Dar, mai întâi, pentru pământul său veșnic pârjolit de arșiță. Așa le vezi în
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
cum bine spune Nicolae Iorga. Omul Eminescu aducea cu el din adâncul generațiilor care se succedă ceva foarte vast și foarte adânc. Iar locul unde se născuse îi dădea din cetățile și bisericile sale un sentiment istoric, de lungi înfățișări seculare. Un om că el îl vom avea din nou numai când peste o epocă limpede va domina o minte înaltă, având curajul de a rămâne sus pe pisc orice ape învălmășite s-ar abate la picioarele muntelui. De dincolo de calendar
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]
-
pe sub palmieri, căldura și dromaderul doboară. E apa prea rară, în picături se împarte; veniți să facem fântâni Îs rocile acestea minune sfințită, depozit de apă sau, poate, plămâni Ți-e dor de verdeață; ai vrea să-ntâlnești smochini, măslini seculari, Dar apa-i puțină și nu-i mai adapă, minune că mai există stejari. Anotimp secetos, aici, tu cât mai rămâi ? În tine-s toate pe dos Primăvara-i pe drum... Încărcat cu izvoare se reîntoarce Hristos Înfrăgezită mlădiță, eucalipți
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
și profesor. El a pus bazele unui învățământ vestit, inspirat din școlile europene. Castelul din Măgurele, așa cum era pe vremea când am urmat acolo cursurile școlare era înconjurat de un teren foarte spațios. Într-o parte era parcul cu pomi seculari și în cealaltă parte era grădină, pe care Ioan Oteteleșanu le încredințase în 1847 pentru amenajare renumitului arhitect peisagist Karl Frederich Wilhem Mayer, fostul director al grădinilor imperiale din Viena, cunoscut la noi pentru amenajarea Grădinii Cișmigiu și a Parcului
POFTA DE VIAŢĂ DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349135_a_350464]
-
cât și celei a Cezarului. Însă Biserica, în pofida apartenenței sale la o altă lume, la un alt univers, nu și-a pierdut simțul istoric încercând să se situeze permanent într-un raport de conciliaritate, de armonie și deschidere față de structura seculară. Ceea ce este foarte important de subliniat aici, este faptul că acest raport se desfășoară între anumite limite și se funfamentează pe baza unor condiții invocate în mod reciproc. Așa cum spuneam, Biserica este un fenomen social și o instituție socială, strâns
RELATIA DINTRE STAT SI BISERICA IN CONTEXT EUROPEAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349152_a_350481]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > PĂDUREA Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1533 din 13 martie 2015 Toate Articolele Autorului Măsură armonie și frumuseții fabulos dar Învecinându’se cu cerul, pămantului hotar Pădurea magnifică,neliniștită, îngândurată Sacerdoțiu secular de taină binecuvântată Tulburătoare, grandioasă, sacră frenezie Soarele îmbrățișează murmurul din feerie Adierile calde mă-nfioară, muguri și păsări Cântă întâlnirea cu verdele -n eresuri. Corolele florilor roz-albe maiestuos se-nclină Legănate grațios sub fulgerele de lumină Un imn sfânt de
PĂDUREA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348690_a_350019]
-
evit? - Și ce ți-a plăcut cel mai mult de la excursie? Sărutările mele? - Nicidecum. Acea liniște a pădurii atât de profundă,încât îmi venea să plâng de bucurie. Mă copleșea cu tăcerea ei. Îmi venea să îngenunchiez în fața măreției stejarilor seculari, să le ascult înțelepciunea sfaturilor, să le sărut umbra și frunza ce foșnea neliniștită la adierea molcomă a vântului primăvăratic. Știi ce-i lipsea? - Nu, te ascult cu plăcere. Parcă ai cita din Sadoveanu.Te simțeai în Livada Minunată? - De ce
PARTEA I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349352_a_350681]
-
și elanul tineresc pentru a trăi din plin viața. Cu rucsacurile în spate se afundară în desișul pădurii pe un drumeag care după înfățișare nu mai fusese umblat de secole. Totul era acoperit de ierburi și mușchi, iar printre trunchiurile seculare crescuseră tufișuri. Pe alocuri înaintarea le este blocată de arborii smulși de urgia vijeliilor. Ocolesc, sar, se strecoară pe sub ei și-și continuă drumul mai departe. Uneori urlete sinistre ale animalelor sălbatice răzbat din dosul copacilor și se pierd în
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
temeți, acest foc nu arde! Veniți cu încredere după mine! Și cei patru porniră spre focul cel mare călcând fără teamă peste flăcările mai mici care se întind de la cei doi stejari îngemănați peste iaz până la alt pâlc de arbori seculari. Întreaga pădure este invadată de lumină. Aventurierii orbiți de strălucirea aurului nu realizează că pătrund în iaz, la început până la genunchi, apoi până la brâu și abia când apa stătută și urât mirositoare le ajunge la piept simt că picioarele li
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
țărână din tine se alege/Căci asta e a lumii nestrămutată lege/ Nimicul te aduce, Nimicul te reia/Nimic din tine-n urmă/ Nu va mai rămânea”. Biserica Mânăstii Agapia, albă, impunătoare, se distinge, din depărtare, în pădurea de brazi seculari, mândri și sobri.Admir peisajul de vis. Vizitatorul este întâmpinat de un cătun cu mici gospodării ale măicuțelor, îngrijite și înnobilate de varietatea florilor. Căsuțele vechi, curate, proaspăt zugrăvite, parcă sunt desprinse din cărțile cu povești. Bat la una din
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
acatiste și aprind lumânări, apoi mă pierd în mulțimea de mireni ce pășesc tăcuți pe dalele de piatră. Îmi continui drumul la Vechiul Schit, parcă într-un urcuș inițiatic, pe cărarea din mijlocul nesfârșitului codru. Răsare în cale un arbore secular, la umbra căruia a a făcut popas cândva geniala Iulia Hașdeu, cea fără de norocul vieții... Urmează mânăstirea Voroneț, a cărei biserică denumită Capela Sixtină a picturii murale ortodoxe, ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare, este ridicată în secolul XV, pictată
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
Începutul imensului domeniu al Mariei-Antoneta. Undeva, sus, se zărește Micul Trianon. Norii se destramă și soarele ne mângâie cu razele sale aurii. Răscolesc primele frunze ruginii și gândul îmi zboară la Chițocul de odinioară. La biserica singuratecă de la marginea pădurii seculare, cu un tablou și policandru asemănătoare cu cele văzute cu numai o oră în urmă ! Și de aceeași vârstă !?! Chițocul era în Europa. Atunci. Mă trezesc în fața porților din fier forjat. Clădirea, de mici dimensiuni, cu încăperi ca niște celule
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]