1,344 matches
-
se numește așa pentru că s-a creat în locul unde altădată se aflau chiliile cu o singura odaie a călugărilor iar satul Tismana poartă chiar numele fostului epitrop. Sunt sate noi ca și Bistrețu create în perioada 1896-1897 ca urmare a secularizării averilor mânăstirești și a împroprietăririi țăranilor. Bistrețu s-a creat ca sat pe fosta mânăstire Crasna în 1896 din locuitorii numiți « Noi însurăței » deoarece aici erau aduși numai tineri căsătoriți împroprietăriți cu câte cinci ha de pământ. A fost numit
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
tradiții ale opoziției parlamentare față de monarhie. Magna Charta Libertatum (1215) stabilea un echilibru între rege și reprezentanții Stărilor din regat. Monarhii din dinastia Tudorilor, Henric al VIII-lea și Elisabeta I, introduseseră anglicanismul și cultivaseră protestantismul, obținând beneficii enorme din secularizarea averilor bisericești. După stingerea dinastiei Tudorilor (1603), tronul Angliei a fost ocupat de Iacob I (1603-1625), care inaugura dinastia Stuarților. Iacob I a cultivat anglicanismul și s-a arătat deosebit de intransigent față de catolici și puritani, unii dintre ei emigrând în
Revoluția engleză () [Corola-website/Science/298388_a_299717]
-
al Bisericii Ortodoxe Române. În perioada administrării mănăstirii de către călugării greci s-a refăcut pictura murală originală în tehnica „a secco” (tempera), a fost adăugat un amvon baroc fixat în peretele nordic al naosului și un cafas în pronaos. Legea secularizării averilor mănăstirești din 1863 a dus la deposedarea mănăstirii de moșiile deținute, iar Mănăstirea Popăuți a devenit biserică de mir. Pe rând, proprietățile fostei mănăstiri sunt cedate de Primăria orașului Botoșani către diverse instituții: casele egumenești sunt date armatei în
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
de obiceiu numită Clocociov”, care seamănă cu Mănăstirea Stănești de peste Olt și este „stăpânită de egumeni și de călugări greci, de la Mănăstirea Cutlumuș din Sfântul Munte” . Începând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, dar mai ales după secularizarea averilor mănăstirești, complexul a pierdut mai multe avarii, ca urmare a jafurilor, a primului război mondial, precum și a cutremurelor din secolele XIX și XX, care au dus la totala sa degradare. În primăvara anului 1976, stabilindu-se aici Ieromonahul Visarion
Mănăstirea Clocociov () [Corola-website/Science/308524_a_309853]
-
în fruntea comitatelor, episcopiilor și abațiilor oameni loiali politicii sale pentru a menține controlul. Carol a trebuit să se folosească și de legătură de fidelitate ce se impunea la baza societății feudale timpurii. Carol a impus și o politică se secularizare a domeniilor bisericești. Pentru a-și recompensa fidelii, confisca domeniile bisericii, eliminând simultan abați și episcopi mult prea influenți și numea în rândurile ierarhiei ecleziastice mulți nobili cu comportamente războinice decât religioase. A urmărit reudecerea independenței abaților și episcopilor militari
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
să obțină râvnitul "Reichsunmittelbarkeit" (independența față de toți seniorii, cu excepția celei față de împărat), ea a avut o influență decisivă ca un centru al vieții economice și culturale și al credinței în Füssen și în întreaga regiune. La 11 decembrie 1802, în timpul secularizării ce a urmat Războaielor Napoleoniene și Păcii de la Lunéville, prinții de Oettingen-Wallerstein au intrat în posesia Mănăstirii Sf. Mang. La 15 ianuarie 1803 Prințesa Wilhelmine i-a comandat abatelui Aemilian Hafner să desființeze abația și să părăsească clădirile până la data
Mănăstirea Sfântul Mang din Füssen () [Corola-website/Science/328189_a_329518]
-
Revoluției. Începând cu secolul al XIX-lea, mănăstirea traversează o lungă perioadă de decădere. Cutremurul din 1802 afectează grav mănăstirea și clopotnița. Acestea sunt reparate ulterior de egumenul Dionisie din Ianina, fost egumen al Mănăstirii Xiropotamu de la Muntele Athos. Odată cu secularizarea averilor mănăstirești, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, toate averile mănăstirii trec în proprietatea statului. Mănăstirea este părăsită, fiind transformată în biserică de mir. Plumbuita decade și ajunge în ruină pentru o lungă perioadă de timp. Biserica este avariată grav
Mănăstirea Plumbuita () [Corola-website/Science/307520_a_308849]
-
găsim până la 1810-1830 în actele vechi sub denumirea de Strâmba, iar după 1830-1842 sub numele de Burdea-Căldăraru. Din anul 1864 s-a dat drept loturi sătenilor din cătunele Betegi și Ciuculești din satul Bucov de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, odată cu secularizarea averilor mânăstirești. Satul Bucov (fără Purcărești) este așezat pe Moșia medelnicerului Tudorache Serdarul, cel ce a dat-o prin testament la 1830 Sfintei Mânăstiri de maici Pasărea din județul Ilfov. De la acestă mânăstire a fost trecută în patrimoniul statului și
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
destinat, pentru a oferi speranțe de mântuire negustorilor și bancherilor contaminați de utilizarea "incorectă" a banilor, mergând pe principiul ""banii nu fac pui"", ceea ce intră în contradicție cu nevoile fundamentale ale clasei de mijloc. Bogăția bisericii a suscitat dorințe de secularizare ale averilor bisericești de către aristocrație. Reforma a avut succes și de pe urma incompatibilității dintre statul modern, care evolua spre o direcție națională, și universalismul bisericii catolice, ce se prezenta ca un organism supranațional. Statele s-au modernizat sub forma unui absolutism
Reforma Protestantă () [Corola-website/Science/297535_a_298864]
-
monopolizarea autorității pe întregul lor teritoriu, eliminând un centru concurent de putere - Roma. Privilegiile și imunitățile bisericii nu mai puteau fi tolerate. Se dorea transformarea bisericii într-un instrument pe care să-l folosească în interesul propriu, deschizând calea spre secularizare și laicizare, odată cu Concordatul de la Bologna din 1516 încheiat de regele Franței, Francisc I și papa, regii nemaifiind interesați să sprijine reforma. Regii aveau nevoie permanent de fonduri, datorită creșterii aparatului birocratic și a necesităților militare cauzate de războaie. Motivația
Reforma Protestantă () [Corola-website/Science/297535_a_298864]
-
împotriva iudaismului și islamului a fost un obstacol în față reformei. Au fost întemeiate state noi ca Suedia, ce a ieșit din uniunea de la Kalmar, și care s-a folosit de luteranism ca armă ideologică. Prusia s-a realizat prin secularizarea în 1525 de către Albert de Branderburg, fost mare maestru teuton. Provinciile Unite s-au folosit de argumentul calvinismului împotriva dominației spaniole. În Anglia, secularizările averilor bisericești au avut efecte economice, dezvoltând capitalismul. Reforma a dus la apariția unor falii religioase
Reforma Protestantă () [Corola-website/Science/297535_a_298864]
-
Kalmar, și care s-a folosit de luteranism ca armă ideologică. Prusia s-a realizat prin secularizarea în 1525 de către Albert de Branderburg, fost mare maestru teuton. Provinciile Unite s-au folosit de argumentul calvinismului împotriva dominației spaniole. În Anglia, secularizările averilor bisericești au avut efecte economice, dezvoltând capitalismul. Reforma a dus la apariția unor falii religioase în interiorul unor state, ajungându-se la persecuții și discriminări durabile, precum și la războaie religioase: Războiul dintre Carol Quintul și principii protestanți din imperiu (1546-1547
Reforma Protestantă () [Corola-website/Science/297535_a_298864]
-
conțin și elemente socio-politice. În lucrări ca "De domenio divina", "Ad parlamentum regi", solicită clerului din Anglia să renunțe la bogăția lumească și la puterea politică și să se întoarcă la viața modestă și morală. De asemenea a susținut ideea secularizării averilor ecleziastice, desființarea excepțiilor fiscale pentru cler, neamestecul clerului în problemele civile și supunerea clerului față de monarhie. Ca urmare a activității sale, se constituie mișcarea "lollarzilor", care urmărea modificarea stării sociale existente și care a devenit o adevărată forță revoluționară
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
revista unionista "Steaua Dunării", a jucat un rol important în timpul alegerilor pentru Divanurile ad-hoc, și l-a promovat cu succes pe Cuza, prietenul său pe tot parcursul vieții, la tron. Kogălniceanu a sustinut prin propuneri legislative eliminarea rangurilor boierești și secularizarea averilor mânăstirești. Eforturile sale pentru reforma agrara au dus la o moțiune de cenzură, care a declanșat o criză politică care a culminat cu lovitura de stat din mai 1864, provocată de Alexandru Ioan Cuza pentru implementarea reformei. Cu toate
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
arhivelor cancelariilor de la Iași către București, spunând printre altele: Din 1859 până în 1865, Kogălniceanu a fost numit de mai multe ori liderul cabinetului Principatelor Unite, fiind responsabil pentru multe din reformele asociate cu domnia lui Cuza. Cele mai importante sunt secularizarea averilor mânăstirești din 1863, un pas spre reforma agrara din 1864 (care a venit în același timp cu abolirea "corvezilor"). Deși opoziția politică a împiedicat la început implementarea reformei agrare propuse de el, Mihail Kogălniceanu este văzut ca persoana responsabilă
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
Curtea de Casație din București. Papiu-Ilarian a fost primul român transilvănean care a intrat într-un guvern de la București: între octombrie 1863 și ianuarie 1864 a fost ministru de justiție în guvernul Kogălniceanu, legându-și numele de o reformă importantă (secularizarea averilor mănăstirești). Papiu-Ilarian a fost primul președinte al societății "Transilvania" pe care a condus-o între 1867 și 1874. În anul 1868 (alături de Mihail Kogălniceanu și George Sion) Papiu a devenit membru al Academiei Române, fiind primul academician care a rostit
Alexandru Papiu-Ilarian () [Corola-website/Science/303096_a_304425]
-
preot călugăr) și călugării, numiți și părinți. Schitul era sub supravegherea discretă a ctitorului(Safta Bogdan ), sau a urmașilor acesteia . Ca instituție religioasă schitul a fost desființat în 1861, iar biserica a primit numele de Biserica Sfantul Neculai din Căpușneni. Secularizarea averilor mânăstirești a fost hotărâta prin Legea din 13 dec 1863. Ea a fost precedată de unele măsuri pregătitoare: în 1859 Ministerul Cultelor a preluat administrarea bunurilor mânăstirești pământene. Așa se explică faptul că în anul 1861 schitul a fost
Biserica de lemn din Căpușneni () [Corola-website/Science/310576_a_311905]
-
Legea din 13 dec 1863. Ea a fost precedată de unele măsuri pregătitoare: în 1859 Ministerul Cultelor a preluat administrarea bunurilor mânăstirești pământene. Așa se explică faptul că în anul 1861 schitul a fost desființat cu 2 ani înainte de legea secularizării. În ianuarie 1865 Cuza declară autocefalia Bisericii Române -separarea de Patriarhia grecească de la Constantinopol. Căsătoriile urmau a se încheia la primării, de către ofițeri ai stării civile, nu de către preoți ca până atunci, iar divorțurile treceau și ele din puterea acestora
Biserica de lemn din Căpușneni () [Corola-website/Science/310576_a_311905]
-
Germaniei și din Scandinavia au schimbat complet peisajul religios din țară și doar zona Latgale a rămas catolică în cele din urmă, datorită influenței polono-lituaniene. Din cauza politicii ateiste de stat din timpul perioadei sovietice și a tendinței europene generale de secularizare un procent tot mai mare de letoni pretinde că nu practică nici o religie. Biserica Evanghelică Luterană din Letonia are 708.773 membri. Biserica Romano-Catolică are 430.000 de membri în Letonia. Din punct de vedere istoric, părțile centrale și de
Religia în Letonia () [Corola-website/Science/336020_a_337349]
-
și străini, ca o formă liberală și non fundamentalistă a Islamului este prezentă în dezbateri” Dupa reformele din 1929, Mehdi Frashëri, care promova un radicalism și mai accentuat decât cel hotărât de guvern, era de părere că era nevoie de secularizarea instituțiilor islamice, de îmbunătățirea statutului femeii și de promovarea unui islam mistic reformat de influență Bektashiyya. Este poate, imposibil de determinat dacă Frashëri a avut un impact atât de mare asupra sferei politice sau interesele pur și simplu au coincis
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
Unii wiccani contemporani descurajează însă aceste dihotomii; un exemplu de argument adus este că negrul ca și culoare nu ar trebui să fie asociat cu răul. Cercetătorii Rodney Stark și William Bainbridge au susținut în 1985 că wicca "a răspuns secularizării cu o întoarcere hotărâtă înspre magie" și că este o religie reacționară ce va dispărea în curând. Istoricul Ronald Hutton a criticat această opinie în 1999 spunând că dovezile arată contrariul și că "un mare număr [de wiccani] lucrează în
Wicca () [Corola-website/Science/297234_a_298563]
-
1844 în luna Ianuarie. S'a zidit prin arhitectul Andrei și tovarășii săi, Atanasie și Gheorghie, greci din eparhia Sisanion"". În decursul timpului, unii boieri au făcut mai multe donații mănăstirii. În decembrie 1863, când s-a elaborat Legea privind secularizarea averilor mănăstirești, Mănăstirea Bărboi avea moșii întinse (printre care Coropceni și Rediu), vii, case și dugheni, care aduceau un venit anual de 145.000 lei. După secularizare, mănăstirea a fost desființată, iar Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" a devenit
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
mai multe donații mănăstirii. În decembrie 1863, când s-a elaborat Legea privind secularizarea averilor mănăstirești, Mănăstirea Bărboi avea moșii întinse (printre care Coropceni și Rediu), vii, case și dugheni, care aduceau un venit anual de 145.000 lei. După secularizare, mănăstirea a fost desființată, iar Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" a devenit biserică parohială, având ca filiale alte două biserici: Biserica Albă și Biserica "Sf. Pantelimon". În perioada 1863-1865 a slujit ca diacon la această biserică scriitorul Ion Creangă
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
pe fiica sa, Irmengard, ca stareță. Mănăstirea a fost distrusă în perioada invaziei maghiare, traversând între secolele XI-XV o perioadă de glorie. Construcția noii clădiri a mănăstirii a avut loc între 1728 și 1732. Mănăstirea a fost desființată oficial în timpul secularizării din perioada 1803 - 1835, dar cu toate acestea ea și-a continuat activitatea sub formă de convent. Neexistând niciun cumpărător pentru clădirile mănăstirii, maicilor li s-a permis să rămână. Regele Ludovic I al Bavariei a dispus reînființarea în 1836
Mănăstirea Frauenchiemsee () [Corola-website/Science/327443_a_328772]
-
creat cetățenia otomană fără a ține seama de deosebirile religioase sau etnice ale cetățenilor imperiului. Modificarea hatișerifului „Camerei Trandafirului” a fost prima reformă majoră a ului în timpul domniei sultanului Abdulmecid, putând fi considerată drept un eveniment crucial în procesul de secularizare. Modificarea a vizat desființarea privilegiilor privind dreptul persoanelor fizice de colectare a impozitelor din agricultură și crearea un grup de colectori de taxe plătiți de stat, încadrați în cadrul birocrației guvernamentale. O asemenea reformă a vizat creșterea centralizării statului. O altă
Tanzimat () [Corola-website/Science/323662_a_324991]