2,558 matches
-
un număr mare al acestora. Fișierele secvențiale se utilizează și ca fișiere de salvare/arhivare. Avantajul lor constă în faptul că pot fi organizate pe orice tip de suport (adresabil sau nu, reutilizabil sau nu). O operație tipică pentru fișierele secvențiale este sortarea. Sortarea reprezintă rearanjarea unui fișier secvențial la nivel fizic într-un alt fișier secvențial, după un anumit criteriu aplicat unei părți a articolelor (de obicei, un câmp), parte numită cheie de sortare. Sortarea poate fi efectuată după mai
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
utilizează și ca fișiere de salvare/arhivare. Avantajul lor constă în faptul că pot fi organizate pe orice tip de suport (adresabil sau nu, reutilizabil sau nu). O operație tipică pentru fișierele secvențiale este sortarea. Sortarea reprezintă rearanjarea unui fișier secvențial la nivel fizic într-un alt fișier secvențial, după un anumit criteriu aplicat unei părți a articolelor (de obicei, un câmp), parte numită cheie de sortare. Sortarea poate fi efectuată după mai multe chei. În acest caz, prima cheie este
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
lor constă în faptul că pot fi organizate pe orice tip de suport (adresabil sau nu, reutilizabil sau nu). O operație tipică pentru fișierele secvențiale este sortarea. Sortarea reprezintă rearanjarea unui fișier secvențial la nivel fizic într-un alt fișier secvențial, după un anumit criteriu aplicat unei părți a articolelor (de obicei, un câmp), parte numită cheie de sortare. Sortarea poate fi efectuată după mai multe chei. În acest caz, prima cheie este cea care hotărăște ordinea și numai dacă două
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
este cea care hotărăște ordinea și numai dacă două articole au aceeași valoare pentru aceasta, se ia în considerare a doua cheie, pe urmă a treia cheie etc. Din această cauză, cheile se numesc chei primare, secundare, terțiare etc. Fișierele secvențiale se pot concatena, adică din două fișiere se poate obține un al treilea fișier, sortat în aceeași ordine. Organizarea directă (selectivă) stochează și gestionează înregistrările pe suport pe baza unor procedee de repartizare (randomizare). Plecând de la un element al înregistrării
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
fixe și numerotate crescător, de la 0 la n. Fiecare zonă (casetă) poate conține sau nu un articol. Orice articol poate fi identificat prin numărul de ordine al casetei corespunzătoare, număr ce se numește cheie relativă; accesarea articolelor se poate face secvențial, direct (aleator) sau dinamic. Spre deosebire de fișierele secvențiale, care au articolele aranjate compact, cele relative pot avea zone neutilizate între articole. Corespondența dintre articole și numerele de casetă se realizează prin formule matematice, numite formule de randomizare sau repartizare. Organizarea secvențial-indexată
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
n. Fiecare zonă (casetă) poate conține sau nu un articol. Orice articol poate fi identificat prin numărul de ordine al casetei corespunzătoare, număr ce se numește cheie relativă; accesarea articolelor se poate face secvențial, direct (aleator) sau dinamic. Spre deosebire de fișierele secvențiale, care au articolele aranjate compact, cele relative pot avea zone neutilizate între articole. Corespondența dintre articole și numerele de casetă se realizează prin formule matematice, numite formule de randomizare sau repartizare. Organizarea secvențial-indexată are o largă utilizare în practică deoarece
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
aranjate compact, cele relative pot avea zone neutilizate între articole. Corespondența dintre articole și numerele de casetă se realizează prin formule matematice, numite formule de randomizare sau repartizare. Organizarea secvențial-indexată are o largă utilizare în practică deoarece permite atât accesul secvențial, cât și accesul direct. Suporturile utilizate trebuie să fie adresabile. Fișierele indexate sunt ansambluri de articole logice, așezate unul după altul, în ordinea crescătoare sau descrescătoare a valorii cheii de articol. Cheia de articol este un câmp sau rezultatul evaluării
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
unul după altul, în ordinea crescătoare sau descrescătoare a valorii cheii de articol. Cheia de articol este un câmp sau rezultatul evaluării unei expresii de câmpuri din structura articolului fișierului indexat. Fișierele index înlătură limitele fișierelor prezentate anterior: la fișierele secvențiale, accesarea greoaie din cauza timpului de răspuns mare; la fișierele relative, folosirea ineficientă a suprafeței de memorare. Prin operația de indexare, fișierului i se atașează un tabel în care sunt păstrați indecșii - informații auxiliare pe baza cărora sunt reperate rapid articolele
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cu numărul înregistrărilor din fișierul de date. Fiecare înregistrare conține valoarea câmpului cheie a articolului din fișierul de date, plus adresa fizică de pe suport (număr cilindru, număr pistă, număr sector) a acelei înregistrări. La consultarea fișierului se parcurge mai întâi secvențial tabela de indecși. Când valoarea cheii de căutare devine egală cu valoarea cheii din index, se preia adresa din index și astfel se ajunge la înregistrarea de pe suport. Consultarea articolelor din fișierele index poate fi realizată secvențial sau direct. Prin
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
parcurge mai întâi secvențial tabela de indecși. Când valoarea cheii de căutare devine egală cu valoarea cheii din index, se preia adresa din index și astfel se ajunge la înregistrarea de pe suport. Consultarea articolelor din fișierele index poate fi realizată secvențial sau direct. Prin mod de acces se înțelege tehnica de regăsire a înregistrărilor conținute într-un fișier. Accesul poate fi: secvențial, direct (selectiv, aleator) și dinamic. Accesul secvențial presupune regăsirea înregistrărilor în ordinea în care acestea au fost dispuse pe
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
adresa din index și astfel se ajunge la înregistrarea de pe suport. Consultarea articolelor din fișierele index poate fi realizată secvențial sau direct. Prin mod de acces se înțelege tehnica de regăsire a înregistrărilor conținute într-un fișier. Accesul poate fi: secvențial, direct (selectiv, aleator) și dinamic. Accesul secvențial presupune regăsirea înregistrărilor în ordinea în care acestea au fost dispuse pe suportul tehnic. Pentru a localiza înregistrarea n, este necesară parcurgerea tuturor celor n - 1 înregistrări precedente. Orice tip de fișier poate
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
la înregistrarea de pe suport. Consultarea articolelor din fișierele index poate fi realizată secvențial sau direct. Prin mod de acces se înțelege tehnica de regăsire a înregistrărilor conținute într-un fișier. Accesul poate fi: secvențial, direct (selectiv, aleator) și dinamic. Accesul secvențial presupune regăsirea înregistrărilor în ordinea în care acestea au fost dispuse pe suportul tehnic. Pentru a localiza înregistrarea n, este necesară parcurgerea tuturor celor n - 1 înregistrări precedente. Orice tip de fișier poate fi accesat secvențial. Astfel, fișierele secvențiale sunt
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
aleator) și dinamic. Accesul secvențial presupune regăsirea înregistrărilor în ordinea în care acestea au fost dispuse pe suportul tehnic. Pentru a localiza înregistrarea n, este necesară parcurgerea tuturor celor n - 1 înregistrări precedente. Orice tip de fișier poate fi accesat secvențial. Astfel, fișierele secvențiale sunt accesate articol cu articol, cele relative sunt accesate în ordinea casetelor, cele goale fiind sărite, cele indexate sunt accesate în ordinea indexului activ (un fișier poate avea asociate mai multe fișiere index, din care numai unul
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Accesul secvențial presupune regăsirea înregistrărilor în ordinea în care acestea au fost dispuse pe suportul tehnic. Pentru a localiza înregistrarea n, este necesară parcurgerea tuturor celor n - 1 înregistrări precedente. Orice tip de fișier poate fi accesat secvențial. Astfel, fișierele secvențiale sunt accesate articol cu articol, cele relative sunt accesate în ordinea casetelor, cele goale fiind sărite, cele indexate sunt accesate în ordinea indexului activ (un fișier poate avea asociate mai multe fișiere index, din care numai unul este activ la
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
direct (aleator) permite identificarea directă a înregistrărilor prin intermediul unei adrese indicate prin cheia stabilită de utilizator. Se aplică suporturilor adresabile. Accesul dinamic îmbină metodele anterioare, operațiunea realizându-se în două etape: poziționarea directă pe o anumită înregistrare a fișierului; consultarea secvențială a următoarei înregistrări. În funcție de modul de organizare, se pot utiliza unul sau mai multe moduri de acces. Relația dintre modul de organizare și cel de acces este prezentată în tabelul. Pe măsura evoluției sistemelor de prelucrare automată a datelor și
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
existența unui fișier de descriere globală a datelor, ceea ce asigură independența datelor de programe, și invers, fișier denumit dicționar de date (figura 1.9). La momentul respectiv, în cadrul sistemelor informatice implementate în întreprinderi, informațiile erau organizate în fișiere de date (secvențiale, indexate etc.) create cu ajutorul unor programe scrise în limbaje din generația a III-a: Cobol, Fortran etc. Principiul fundamental al bazelor de date îl constituie unicitatea informațiilor, adică orice informație este înregistrată o singură dată și poate fi utilizată ori de câte ori
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
în selectarea și pregătirea asistenților a fost să ne asigurăm că aceștia au înțeles natura personală a interviurilor și că se vor abține să discute cu alții despre conținutul lor. Pentru garantarea acurateței, materialul transcris era confruntat cu discuțiile înregistrate, secvențial. Numărul total de pagini transcrise obținute în urma intervievării a 74 de persoane a fost de peste 4 500. Pe măsura realizării acestei monumentale munci, cercetătoarele se întâlneau săptămânal. Își împărtășeau grijile, ridicau probleme, nou-veniții primeau feedback de la cei cu mai multă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
treia strategie analitică se referă la coeziunea narațiunii. Elementele unei narațiuni bine construite ( „o poveste bună”) includ povestea propriu-zisă (sau intriga în curs de desfășurare), un obiectiv bine definit, o serie de evenimente care progresează către acest obiectiv și relații secvențiale și de cauzalitate între evenimente (Bruner, 1991). Cercetarea narativă a autobiografiilor sugerează că bărbații construiesc narațiuni într-o manieră diferită față de femei. Bărbații au tendința de a schița intrigi bine definite, ce se conformează definiției „poveștii bune” (Bruner, 1991), în vreme ce
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
amânat). Promite ceva important, dar încă nu precizează ce anume. The umbrella lead (round-ul lead). Conține o sinteză a ceea ce urmează. (2) C.F. Popescu (2003, pp. 96-114) preia din retorică și argumentare câteva tipuri de organizare a textului: a) Organizare, secvențială Pe puncte principale. Fiecare subiect (temă, idee) devine nucleu în jurul căruia se organizează celelalte elemente. Acest tip de organizare este eficient în portret, recenzie, comentariu, cronică-reportaj, editorial, relatare. Conform secvenței logice. Ideea numărul 1 este cauza ideii numărul 2 etc.
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
5. Tipologia situațiilor virtuale de învățare 1.6. Școala contemporană și provocările virtualizării 1.7. Autoformarea - condiție și țintă a virtualizării educației Capitolul 2. Mondializarea și informatizarea procesului educativ 2.1. Educație și mondializare 2.2. Un caz de „globalizare” secvențială: integrarea europeană 2.3. Globalizarea și dinamica diferențierii 2.4. Economia cunoașterii în era informatizării 2.5. Educația - vector și rezultat al globalizării 2.6. Educația - între tehnologie și economie 2.7. Informatizarea și noile obiecte pedagogice 2.8. Noile
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
doar apetituri, trasee, conduite etc., ele definitivându-se într-o perspectivă încă nefixată, chiar improbabilă. Vom conchide spunând că educația, prin definiție, este evident potențatoare și „virtualizatoare”. Ea împinge actualul înspre virtual; se speră ca acesta să se realizeze doar secvențial și progresiv. Asistăm astăzi însă la un puseu în ceea ce privește virtualizarea educației, la ivirea altei „fețe” a acesteia. Avem de-a face cu o înscriere expresă a formării sau a unor etape ale acesteia pe un palier explicit virtual. Înmulțirea liniilor
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ca o cuprindere de timp și intensitate, va decide singur când și cu cine să intre în relație cu ceilalți, când să trimită reflexiile personale sau temele personale. În toate situațiile descrise mai sus, conținuturile pot fi abordate total sau secvențial, în mod sistematic sau prin sondaj (eventual, la solicitările cursanților). Principiul pedagogic de bază ar fi acesta: se vor aborda mai ales acele elemente de conținut mai dificile, ce necesită resemnificări suplimentare, și mai puțin cele știute, destul de clare sau
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
va fi mai amplă. Cu cât cineva va intenționa să ne distrugă identitatea, cu atât mai mult noi o vom afirma. Asta o știu și alțiiă și noi! Și nu e un lucru rău. 2.2. Un caz de „globalizare” secvențială: integrarea europeană Unificarea europeană, ale cărei începuturi le sesizăm de la o zi la alta, trebuie să ia în seamă coordonatele spirituale ale acestui spațiu polimorf și să le gestioneze în chip inteligent. Dacă diferențele sau contrastele de ordin economic, juridic
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
în virtutea faptului că nu ar mai fi motive de dispută, de ceartă sau de infatuare pentru unii sau alții. Unificarea nu înseamnă întronarea unicității, topirea polivalențelor într-o paradigmă singulară, totală, înțepenită. Unificarea va fi totală pentru unele componente, dar secvențială, graduală, potențială, virtuală sau chiar indezirabilă; pentru alte aspecte; și este bine să fie așa. Europa viitoare va arăta ca un mecanism complex, care va funcționa bine, chiar dacă nu toate multiplele sale rotițe se vor mișca în aceeași cadență, la fel de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
tehnologii informaționale și de comunicare funcționează asemenea unui „cal troian” care introduce mecanismul pieței în educație. Logica de tip competitiv aduce după sine o dinamică ascendentă pe linia calității (prin demultiplicarea liniilor de formare, prin spargerea monopolului statului, prin privatizarea secvențială a învățământului etc.). Un pic de concurență nu strică învățământului. Ea poate stimula grija față de educat, inovația didactică și, în genere, calitatea. Rămâne să se structureze un echilibru între filosofiile acționale de tip neoliberal, cele autoreglatoare și cele dirijiste și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]