1,629 matches
-
ciclicitatea, ca salt calitativ, urmată de un al doilea salt calitativ, anume segregarea în cele două segmente - material și spiritual - devine necesar ca trecerea de la un Univers ciclic simplu la cel ciclic complex să fi avut loc ca premisă a segregării material: spiritual, deci măcar între cele două salturi calitative menționate; dar, este mai plauzibil (v. infra, modelul segmentului material) ca materia să fi fost deja segregată în planele material și antimaterial în momentul apariției pulsațiilor. Astfel, ne putem imagina patru
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Capitolul V. Mobilitatea intercomunitară / 89 1. Comunitate / întreprindere / stat / organizație / instituție / 89 2. Relații asociative / relații comunitare / 91 2.1. Nexus-ul comunitar / 96 2.2. Multiculturalism și ghetoizare / 96 2.3. Comunitatea "instrucțiuni" de "asamblare" și "depanare" / 97 2.4. Segregare și congregare în societate / 98 Capitolul VI. Tipologii ale comunităților / 101 1. Comunitatea etică și comunitatea estetică / 101 2. Comunități anarhice și comunități intenționale / 102 3. Comunitatea iluzorie / 103 4. "Calea" americană / 105 5. Comunitatea ca tipologie / 105 6. Petre
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
la limita sa logic(, simplificarea (nseamn( (( un minim de varietate. Simplificarea ofertei poate fi atins( doar prin separarea diferen(elor: reduc(nd probabilitatea (nt(lnirii lor (( (ngust(nd (ntinderea comunic(rii. Acest tip de unitate comunitar( se bazeaz( pe divizare, segregare (( p(strarea distan(ei. Acestea sunt virtuțile ce apar cel mai proeminent (n bro(urile de prezentare a zonelor comunitare." Cum însă această situa(ie conduce la perpetuarea cauzelor insecurit(ții responsabilă, la rândul ei, de situația actuală apare un
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
care au stat la baza tradiției republicane folosind sintagma "republică de republici". Walzer arată de asemenea că alegerea și autonomia locală este foarte posibil să conducă, în contextul social și politic american al sfârșitului secolului al XX-lea, la o segregare rasială a cartierelor și școlilor. În fine, "Comunitarismul politic vede locurile puternice, care beneficiază de familii puternice, instituții bine ordonate cum ar fi școli, spitale și firme, toate unite laolaltă prin relația de comunitate, prezentându-le drept infrastructura adecvată a
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în raport cu ceilalți factori de decizie. Pentru a avea succes, ei nu trebuie să fie nici birocrați și nici politicieni, în sensul legat de partidele politice. O sugestie ar fi ca ei să fie niște consultanți ai funcționarilor publici. 2.4. Segregare și congregare în societate Dacă ar fi să ne raportăm la un anumit model obișnuit al comunității, aflat într-un relativ proces de disoluție, minorit(țile etnice sunt cele care scapă acestui proces. Însă membrii acestor minorități nu aparțin unor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunitatea există în varii forme, cei care pot reuși singuri se debarasează de comunitate, în care ar exista obligația de a împărți cu toți ceilalți. Este un fenomen asemănător celui observat de noi în societatea românească, și anume că absența segregării spațiale conduce la o raportare a indivizilor asemănători, dar care nu se cunosc, la o comunitate abstractă. Bauman, referindu-se, într-o manieră surprinzător de nespecifică la cei "cu posibilități" amintește de o "comunitate a celor ce g(ndesc (( se
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
valori locale Putere bazată pe valori cosmopolite Textură de roluri de slabă densitate Textură de roluri de mare densitate Clasele sociale o diviziune printre altele Clasele sociale diviziune dominantă Funcții latente Funcții manifeste Relații de conjuncție și disjuncție Grupuri de segregare și conflict Organizare pe baza unanimității Organizare pe baza sistemului de vot Conflict și răscoală Clivaje și revoluție Viață socială orientată regional Viață socială centrată pe ocupație Integrare Alienare și înstrăinare Acceptarea normelor și conflictelor prin consens Absența normelor, înstrăinare
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
la oraș, conduc la mobilitate socială și fizică ce segregă un grup de altul. Comunitățile atât cele urbane, cât și cele rurale sunt divizate în arii "naturale". Divizarea este rezultatul procesului de separare și grupare numit de Robert E. Park segregare. Privite deseori ca structuri asemănătoare și deosebit de conservatoare, comunitățile diferă imens și o aceeași comunitate va fi diferită din punct de vedere fizic și al structurii sociale în timp. Modelele schimbării comunităților, fenomen constant, sunt predictibile. Totuși există elemente variate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
relațiilor directe, față în față, primare, cu cele indirecte, secundare. Park recunoaște că dezagregarea acestor asociații primare, de bază, produce probleme prin neîndeplinirea funcțiilor de socializare și control care nu pot fi suplinite prin mișcări ale mașinăriei politice. Procesele de segregare stabilesc distanțe morale care fac din oraș un mozaic de mici lumi, care se ating dar nu se interpenetrează. Relațiile sociale sunt impersonale, contactele noastre fizice sunt apropiate, dar contactele sociale sunt distante. Adepții Școlii de la Chicago postulează o relație
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunitate. Cu atât mai mult, atunci când autorii au ca element central alte aspecte decât cele stricte ale comunităților, această abordare apare și arată precaritatea studiilor în domeniu, în societăți avansate de altfel. Apariția unor elemente coerente, cum ar fi observarea segregării cartierelor pe criterii economice ș.a. ne face să ne apropiem puțin atenția și de aceste abordări. Așa cum arată acei autori, vecinătatea ar fi o comunitate de mare importanță, una între multe altele existente. "În viața populației urbane există multe comunități
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mici, cu grădinițe, după colț pe strada mare case mai mari, ale celor bogați. În secolul al XIX-lea populația urbană a crescut, muncitorimea la fel, cei bogați s-au izolat în zone selecte. "Orașul industrial s-a dezvoltat cu segregarea populației în cartier în funcție de venit și ocupație, iar apoi în funcție de rasă și naționalitate. Aceasta a devenit cu deosebire evidentă în timpul și după Războiul Civil, o perioadă de rapidă expansiune industrială. Orașul a devenit ca o corporație marcată de ierarhie și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de locuințe. "Statusul social era un determinant mai puțin important din punctul de vedere al rezidenței decât erau rudenia, ocupația și originea geografică sau etnică" (Hohenberg, Lees, 1995: 34). Distincția cheie este aceea între congregare, înmănunchierea voluntară în grupuri, și segregare, separarea forțată a anumitor activități sau indivizi. "Comunitățile medievale erau târguri ce puteau fi străbătute cu piciorul, în care cetățenii puteau avea o familiaritate zilnică cu o mare parte a mediului urban. Zidul circumscria un singur spațiu, o comunitate preocupată
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
modelele segregate ale unităților de lucru au condus mai mult sau mai puțin rapid la apariția unor modele integrate. De exemplu, țăranii nou veniți trebuiau să muncească în locurile fierbinți din metalurgie. "Ghetoizarea în anumite ocupații sau ramuri ale industriei (segregarea orizontală) trebuie distinsă de absența mobilității ierarhice (obstrucția verticală)" (Straus, 1997: 188). Aceste fenomene prezente la locul de muncă generau consecințe și în viața din afara fabricii. Prin intermediul acestor procese s-a lansat revoluția statusului, precum și o omogenizare socială care s-
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
părți - precum în Anglia, Statele Unite sau Franța - nici măcar nu ar fi fost de conceput fără sociologi. Observația echipei lui James Coleman, solicitată în 1964 de către Guvernul SUA să studieze problema inegalităților școlare, cum că inegalitățile sociale sunt transmise și din cauza segregării școlilor după criterii de status social, rasă, etnie, a dus la susținerea de către stat a sistemului de busing, vizând mixarea compoziției etnice, rasiale și economice a școlilor publice americane 1. Pedagogii și părinții, la rândul lor, au o perspectivă foarte
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
termen lung asupra politicii educaționale a guvernelor americane. În anul următor, un alt studiu comandat de autoritățile americane a confirmat rezultatele obținute de echipa lui Coleman. În consecință, guvernul american a introdus o politică activă dedicată integrării școlilor și eradicării segregării determinate de compoziția etnică, rasială și socială a vecinătăților. Un rezultat al acestei politici a fost transportul elevilor cu autobuzele în școli din afara cartierelor în care locuiau, cu scopul de a echilibra rasial școlile și de a evita un procent
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
doar elevi săraci. La fel, elevii de culoare aveau rezultate mai bune dacă majoritatea colegilor erau albi (Coleman, 1966). Soluția practică susținută de baza raportului Coleman a fost mixarea școlilor din punctul de vedere al originii sociale a elevilor, astfel încât segregarea rezidențială să nu mai afecteze șansele școlare, iar rezultatele elevilor să nu mai fie influențate de locul unde este amplasată școala. Raportul Coleman a propus acest lucru în anii ’60 pentru SUA, iar decidenții americani au luat măsurile extinderii politicii
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
unele recomandări privind politicile menite să stimuleze rezultatele celor din medii sociale defavorizate. Pentru elevii de condiție modestă din școlile „sărace”, autorii raportului PISA din 2000 (OECD, 2004) propun programe de educație compensatorie. Soluția pe termen lung este însă prevenirea segregării școlilor. 4.5. Activitatea la clasă a profesorilortc "4.5. Activitatea la clasă a profesorilor" Discutarea impactului strategiilor didactice și al comportamentului profesorilor la clasă asupra performanțelor elevilor are o rezonanță mai mare în științele educației, unde tema este abordată
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
masă cât mai mare de beneficiari, creându-se astfel un sistem mult mai flexibil, adaptabil și sustenabil În același timp. Problema investițiilor străine, așa cum a fost și cazul României, dar și al altor economii emergente din zonă, a creat o segregare de curente În ceea ce privește evaluarea impactului local al filialelor unor companii multinaționale de renume. Practic, beneficiul major a fost creșterea competitivității la export, dar a atras și o dezvoltare orizontală prin efectul de atragere și a altor ramuri. Astfel, un alt
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
primul rând, trebuie să decuplăm dezvoltarea economică de la folosirea extensivă a resurselor naturale și, În special, a celor neregenerabile. Trebuie să Înțelegem că Împărțim aceeași planetă, dar de multe ori nu o facem Într-un mod adecvat, ceea ce determină o segregare a schemei de dezvoltare, astfel: În primul rând, dacă luăm ceva din natură, atunci trebuie să punem la loc echivalentul sau chiar mai mult; În al doilea rând, producerea energiei nu trebuie legată strict de hidrocarburi, ci trebuie să luăm
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
speță, pașii care trebuie parcurși pentru Întocmirea unei documentații, documentele necesare pentru depunerea unei aplicații - sunt cunoștințe explicite. Spre deosebire de cunoștințele tacite și implicite, cunoștințele explicite pot fi adesea cuprinse Într-un ghid sau manual de implementare. Având În vedere această segregare a cunoașterii la nivel organizațional, În zona de derulare a proiectelor finanțate din fonduri europene, relevant este cum gestionăm cunoașterea tacită (la un loc cu cea implicită), adică tocmai acel modus vivendi al dezvoltării organizaționale pe care fiecare dintre părțile
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
constituția individuală interioară. Discordia constituției politice provine din producerea ei în sufletul celui care stă la conducere. Comportamentul conducătorului nu este decât simptomul unei dezordini interioare care se propagă prin intermediul discordiei de la nivelul stării de întrunire a aspectelor sufletelor până la segregarea claselor și, propriu-zis, la lupta lor. În sufletul conducătorului, conform aspectelor sufletești, sunt posibile trei configurații care reprezintă dominația succesivă a câte uneia: după „imperiul rațiunii”, vom avea „imperiul ardorii” și „imperiul dorinței”. Remarca lui Annas la acest pasaj este
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
norme menite a permite un control cvasitotal al viitorului), ale cărei principale caracteristici sunt: imobilitatea (reflex al imuabilității Ideilor), regresul („la patriarhia tribală dinaintea Căderii, la dominația de clasă naturală a minorității înțelepte asupra mulțimii ignorante” - ed.cit., p. 104), segregarea absolută (căci e netransgresabilă) a claselor, focalizarea exclusivă asupra clasei dominante care e închisă în interiorul unui perimetru determinat de controlul total asupra educației și formării membrilor săi, accentul total pus pe statul autarhic în defavoarea individului. Într-un cuvânt, o apologie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
mult, aceste revendicări feministe amenințau să oblitereze separația dintre sfera publică și cea privată, pe care Moldovan Încerca să o construiască de-a lungul unor diviziuni de gen. Conceptele sale de valoare eugenică și virtute morală erau strâns legate de segregarea sferei publice de cea privată. Pentru istoricii genului din Europa secolului al XIX-lea, atitudinea lui Moldovan reflectă o poziție familiară 32. Diferența dintre situația europeană și argumentul autorului român constă În discursul său de pionierat despre configurarea rolurilor de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
posibila susținere a unor măsuri negative este și aceasta lipsită de indicii explicite: „Trebuie să menținem o distanță sigură față de orice și oricine ar putea compromite valoarea sau viitorul națiunii”. Chiar dacă afirmația ar putea fi interpretată drept un Îndemn la segregarea grupurilor etichetate ca indezirabile etnic sau biologic, mesajul era, cu siguranță, unul foarte difuz, lipsit total de agresivitatea ideilor promovate de Partidul Național-Creștin condus de Goga-Cuza sau de cele conținute În viziunea statului etnocratic susținută de Crainic. De-a lungul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sănătate prenupțial, cu corolarul său, dosarul eugenic personal, care urma să fie alcătuit pentru fiecare persoană, la naștere, și În care trebuiau adăugate treptat toate datele pertinente despre starea eugenică a acelei persoane. Alte metode negative propuse de Făcăoaru includeau segregarea În lagăre de muncă, pedeapsa cu moartea pentru infractori care recidivau În infracțiuni susceptibile de a fi expresia unei eredități inferioare, limitarea imigrației la membrii raselor superioare eugenic, reformarea politicilor de naturalizare (o măsură special intenționată Împotriva evreilor), controlul urbanizării
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]