1,005 matches
-
pe Allen Ginsberg, pe Nietzsche, pe Heidegger, nume grele agreate de postmodernism sau de-a dreptul reprezentându-l. A-l interpreta, bunăoară, pe Eminescu prin Heidegger însemna a te înscrie cu poetul român în plin curent înnoitor, fiindcă autorul lui Sein und Zeit a fost masiv asimilat postmodernismului. Cu toate acestea, postmoderniștilor români nu le-a plăcut niciodată Eminescu, ei fiind aceia care au luat inițiativa demitizării poetului, imediat după 1989. Mai mult, nu prea l-au agreat nici pe Heidegger
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
oarecare domn Demscher îi datora lui Beethoven 50 de forinți. Iar cum compozitorul era veșnic lefter, l-a somat pe datornic să-i înapoieze suma. Dembscher l-a implorat, la rându-i, să-l păsuiască, adresându-i-se: Muss es sein? (Trebuie neapărat?). Es muss sein! A răspuns imperativ Beethoven. Muzica acestor cuvinte se întrupează în cunoscutul cvartet beethovenian, cu acel Trebuie, trebuie, da, da, da! Și Scoate odată portmoneul!, pentru ca în cvartetul opus 135 să nu mai poarte nici urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lui Beethoven 50 de forinți. Iar cum compozitorul era veșnic lefter, l-a somat pe datornic să-i înapoieze suma. Dembscher l-a implorat, la rându-i, să-l păsuiască, adresându-i-se: Muss es sein? (Trebuie neapărat?). Es muss sein! A răspuns imperativ Beethoven. Muzica acestor cuvinte se întrupează în cunoscutul cvartet beethovenian, cu acel Trebuie, trebuie, da, da, da! Și Scoate odată portmoneul!, pentru ca în cvartetul opus 135 să nu mai poarte nici urmă de glumă, ci să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în "împărat", adică se oprește în repetiția oarbă. Numai omul de caracter nu renunță la încercare. E uluitor cum se întâlnește Nietzsche cu Eminescu în privința omului de caracter, singurul care depășește repetiția ușurătății: "Hat man Character, so hat man auch sein typisches Erlebnis das immer wiederkommt" (care, într-o adecvată traducere a lui N. Breban, sună așa: Ai caracter, ai deci o trăire-tip ce revine mereu). Eminescu o numește trăire în Archaeus, orice încercare fiind arheală. Noica a mers pe
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
descompunea, lăsându-l complet epuizat la susținerea probei. Pentru că valul cel înălțător întârziase atât la întâlnire, îl ajutase el imaginar să "se" ivească, dedicându-i singurul său copil ca pe un legământ al rămânerii credincioase în așteptare până la moarte. Treu sein - a fi fidel - se numea boala de care suferise el cronic până la handicap. Așteptase deșănțat de rigid o formă idiosincratică de salvare, epurată de nevoia ieșirii riscante și circumspecte în calea ei. Își parazitase astfel propria așteptare, sugându-i lent
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
acoperiți de păr, pentru a pune în valoare cerceii din pietre prețioase. Marea burghezie înstărită nu se lasă mai prejos și preia moda lansată de nobilele doamne (cu excepția portului bijuteriilor, adeseori imitații). Consemnul burghez la modă era Mehr Schein als Sein. Cum nu toată lumea avea un păr lung natural (ca Elisabeta), încep să se confecționeze pe scară largă meșe și cozi de păr savant împletite, care cu timpul se dezvoltă într-o industrie și un comerț internațional. Astfel, părul negru artificial
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
lui Martin Heidegger. Ca disciplină metodologică a interpretării, într-o formă explicită și didactică, ea a fost dezvoltată și expusă de un discipol al lui Heidegger, Hans Georg Gadamer. Punctul de plecare al filosofiei heideggeriene, așa cum se prezintă ea în Sein und Zeit, este omul. Statutul singular al omului rezidă în aceea că este singurul între fiinduri care este conștient de existența sa și de inevitabilitatea morții sale, care nu are esență proprie, întreaga lui esență rezidând în existența sa, care
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
la grecii presocratici pentru a recurge apoi la soluții simple. Persoană, prin libertate și implicare destinală, Ființa heideggeriană rămâne totuși impersonală față de posibilele hierofanii care ar readuce-o la fiindul prezent. Chiar și la Heidegger, hermeneutica este numai parțial vizibilă. Sein und Zeit absoarbe în întregime preocupările de la primele sale cursuri din anii '20. Apoi trecerea mai hotărâtă spre fenomenologie și turnura (Kehre) spre limbă pe care o ia gândirea sa după anii '30 acoperă și mai mult acele prime preocupări
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
obiectivitate. Cătălina Își afirmă prezența mai Întîi pentru a fi asumată ca obiectivitate și mai apoi ca pe un model de rîvnit. Este vorba aici de acea capacitate de a rîvni - Begehrungsvermogen de care vorbea Heidegger În ontologia sa din” Sein und Zeit.” Obiectivitatea se constituie ca o terra promessa, pe un tărîm care odată cucerit nu mai lasă Învingătorului decît următoarea soluție „c-est sur ce terrain que je veux engager la lutte en me faisant objet fascinant/' Este ceea ce
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
qualité de l'éducation. • Les acteurs aux niveaux central et régional devrait réglementer le moins possible les relations de collaboration entre l'école et ses partenaires, pour permettre aux écoles de mobiliser des ressources. Nous savons que le besoin, au sein des organisations, d'une stratégie flexible pour pouvoir surmonter les procédures rigides et les règles qui fragmentent cette activité. • Leur rôle est crucial en coordination de la collaboration des inter-agences avec la fondation des coalitions nationales en réunissant des enseignants, des
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ne s-en aperçoivent pas. Je les ai vus aussi rougissant, pâlissant de honte pour leur conduite sur cette terre ; rarement. Tempêtes, sœurs des ouragans ; firmament bleuâtre, dont je n-admets pas la beauté ; mer hypocrite, image de mon cœur ; terre, au sein mystérieux ; habitants des sphères ; univers entier; Dieu, qui l-as créé avec magnificence, c-est toi que j-invoque: montre-moi un homme qui soit bon!...1330. A fi bun e o calitate care se poate obține și prin voință. Psihologii definesc
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
27. Diosig Diosig Bihor, Sacuieni Bihor, Sâniob Bihor 2 centre distincte: Biharia Bihor, Tilead Bihor 28. Valea lui Mihai Valea lui Mihai Bihor, Sanislau Satu Mare 29. Silvaniei Șimleul Silvaniei Salaj, Zalău, Samsud Sălaj, Rătești Satu Mare 2 centre distincte: Halmeu Satu Mare, Seini Maramureș Regiunea este specializată în producerea vinurilor de calitate, spumante, albe de masă și mai puțin a vinurilor roșii. Dintre soiurile cultivate în această zonă: Furmint, Iordană, Riesling italian, Fetească albă, Mustoasă de Măderat etc. VI. Regiunea viticolă a colinelor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
care iese din rând și care îi deconcertează pe istoricii filozofiei. Un personaj excentric, inclasabil, incomod. Un damnat. Cenzura prusacă și-a arătat surprinderea, cu mult înaintea istoricilor filozofiei, față de opera sa capitală, Unicul și proprietatea sa (Der Einzige und sein Eigentum, 1844), expresia cea mai furioasă și corozivă a radicalismului de stânga, apărut ca reacție la hegelianism. Când a apărut cartea, zeloșii cenzori prusaci i-au interzis imediat difuzarea, întrucât aducea ofense lui "Dumnezeu, Bisericii și religiei în general". La
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
cartea despre Kant din 1929, așadar primele etape ale drumului său speculativ, nu sunt altceva decât tot atâtea încercări de a satisface această exigență. Prezența lui Nietzsche în Ființă și timp Trebuie cu toate acestea să așteptăm Ființă și timp (Sein und Zeit, 1927) pentru a găsi o citare explicită a lui Nietzsche. Menționările sale sunt trei la număr, dar una dintre ele este mai cu seamă importantă. Către sfârșitul părții publicate a operei, în contextul tratării problemei istoricității Daseinului, Heidegger
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
anterior: "Adevărul și necesitatea științei", Heidegger a decis să continue confruntarea cu Nietzsche și anunță un nou curs de două ore pe săptămână: "Poziția metafizică de fond a lui Nietzsche", însoțindu-l cu seminarii, și acestea tot despre Nietzsche ("Über Sein und Schein"). În manuscris și apoi la curs a precizat conținutul printr-un subtitlu: "Eterna reîntoarcere a identicului", devenit singurul titlu în cartea din 1961, în timp ce în Gesamtausgabe (vol. XLIV) sunt prezente ambele titluri. În semestrul de vară 1939, așadar
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
der Weltgeschichte (1918-1922), postfață de A. M. Koktanek, dtv, München, 1972. "Pessimismus?" (1921), în Reden und Aufsätze, Beck, München, 1937, pp. 63-79. Der Mensch und die Technik. Beitrag zu einer Philosophie des Lebens, Beck, München, 1932. Stirner, M., Der Einzige und sein Eigentum (1844), A. Meyer (ed.), Reclam, Stuttgart, 1972. Șestov, L., La filosofia della tragedia. Dostoevskij et Nietzsche, E. Lo Gatto (ed.), Edizioni Scientifiche Italiane, Napoli 1950 (ediție originală în rusă, 1903; trad. fr., 1926). Turgheniev, I. S., Padri e figli
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
du nihilisme russe, G . Charpentier, Paris, 1880. Lee, J.-W., Politische Philosophie des Nihilismus. Nietzsches Neubestimmung des Verhältnisses von Politik und Metaphysik, de Gruyter, Berlin /New York, 1992. Lehnert, H. și Wessel, E. (ed.), Nihilismus als Menschenfreundlichkeit. Thomas Manns "Wandlung" und sein Essay "Goethe und Tolstoi", Klostermann, Frankfurt a. M., 1991. Leiner, M. K., Drachensaat. Der Weg zum nihilistischen Helden, Merve, Berlin, 2000. Leyerberg, G. și Forté, J.-J. (ed.), Traversées du nihilisme, Osiris, Paris, 1993. Löwith, K., Kierkegaard und Nietzsche oder philosophische
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
V, partea a II-a, p. 83. 42 H. Hofer, "Barbey d'Aurevilly, Nietzsche und Dostoevskij. Zum Problem von Nihilismus und Dekadenz in der Literatur des 19. Jahrhunderts", Schweizer Rundschau, 68, 1969, pp. 148-163. 43 M. Stirner, Der Einzige und sein Eigentum (1844), A. Meyer (ed.), Reclam, Stuttgart, 1972, p. 5. 44 Idem, p. 412. 45 A. Schopenhauer, Sämtliche Werke, A. Hübscher (ed.), 7 vol., ediția a III-a, Brockhaus, Wiesbaden, 1972, vol. V, p. 443; Aforisme asupra înțelepciunii în viață
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
porté par l’homme aux formes insolites, c’est en quelque sorte l’introduction lointaine à l’art figuratif, mais plus encore c’est la premières de formes rencontrées dans la nature et particulièrement de celles qui șont sorties du sein de la pierre ou de la terre” (LeroiGourhan 1964, p. 70). M. Otte, exponent al unei alte generații, isi însușește interpretările lui A. Leroi-Gourhan și readuce în actualitate ipoteza „obiectelor” străine recoltate și transportate de omul de Neandertal care le conferă, împotriva
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
Ceea ce aici este viu și perisabil, va deveni dincolo, sau va continua să fie, viu și etern. Iată că problema destinului ne Întoarce la problema timpului, așa cum au menționat mulți filosofi și psihologi (C. Rădulescu-Motru, Timp și destin; M. Heidegger, Sein und Zeită. Orice destin este un timp care se Împlinește, dar această Împlinire, dincolo de scurgere, trebuie să fie și o realizare de sine a persoanei. Aici intervin două aspecte care se confruntă. Scurgerea timpului nu este În puterea omului. În
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Publishers, Inc., New York. ARGYRIS, C. (1970), Participation et organisation, Dunod, Paris. ARMAND, L. , DRANCOURT, M.(1961), Plaidoyer pour l’avenir, Calmann-Lévy, Paris AUBERT-KRIER, J. (1966), Gestion de l’entrprise, P.U.F., Paris. BARUZY, P. (1965), „L’information reciproque en sein de l’entreprise”, Organisation scientifique, 39 (11). BEETHAM, D. (1998), Birocrația, Editura Du Style, București. BENNIS, W. (1966), Changing Organizations, McGraw-Hill, New York. BENNIS, W.G. (1969), „Organizational Developments and The Fate of Bureaucracy”, în L.L. CUMMINGS, W.E. SCOTT, (eds
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cu care ne vom întâlni pe tot parcursul proiectului, am discutat pe larg despre buget unde aveam cele mai multe nelămuriri. Am discutat și proiectul liceului nostru care a fost acceptat în celelalte țări dar respins de AN din România (’’Comment au sein de nos etablissements prendre en compte le developpement durable: actions et reflections" ;2009-1-FR1COM06-071825 09-PM229-IS-FR). După amiază am trecut la redactarea propriu-zisă a proiectului, a obiectivelor și a activităților precum și la stabilirea titlului. Seara, am reușit să vizităm cele mai importante
Caleidoscop by Maria Lucia Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93251]
-
1958), Organizations, Wiley, New York. 104. Meslin, M. (1993), Știința religiilor, Ed. Humanitas, București. 105. Mills, C. W. [1959] 1975, Imaginația sociologică, Ed. Politică, București. 106. Otto, R. [1917] (1992), Das Heilige. Ueber das Irrationale in der Idee des Göttlichen und sein Verhälnis zum Rationalen, trad. rom: Sacrul: despre elementul irațional în ideea divinului și despre relația lui cu iraționalul, Ed. Dacia, Cluj, 1992; reed. Humanitas, București, 2006. 107. Oberschall, A. (1973), Social conflicts and social movements, Prentice Hall, Englewood Cliffs. 108
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
secteur des services sociaux en Roumanie. Notre démarche scientifique s'est intéressée aussi à un point très important lié à la religiosité chez les Roumains, plus précisément, à la présence de l'Eglise dans l'espace public et surtout au sein des organisations publiques qui activent dans l'assistance sociale (protection de l'enfance). En Roumanie on a réalisé plusieurs études sociologiques sur l'affiliation religieuse des Roumains, sur leurs valeurs et leur confiance institutionnelle, sur la présence de l'Eglise
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
à la religion et on traite scientifiquement le fait que la plupart des sociologues voient la religion comme un phénomène social ; enfin, on s'y occupe aussi de l'analyse de la relation entre la religion et l'engagement social au sein de la société. La bibliographie de ce sous-chapitre inclut à la fois les grands sociologues classiques et des sociologues contemporains. Le deuxième chapitre pose les fondations théoriques de la religiosité du thème étudié, le titre de cette démarche étant : La religiosité et les
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]