1,062 matches
-
îndeosebi Literatura - sunt sisteme semnificante și intranzitive, analizabile intrinsec. Ceea ce era mai mult sau mai puțin semiologic în analiza literaturii sau a miturilor "societății burgheze" devine explicit o dată cu Elements de semiologie (1965). în descendență saussureană și în perspectivă, 46 47 semiologia are ca obiect toate sistemele de semne, oricare ar fi substanța sau limitele acestor sisteme, imaginile, gesturile; sunetele melodice, obiectele și complexele din aceste substanțe - prezente în rituri, protocoale și spectacole - care constituie, dacă nu "limbajuri", cel puțin sisteme semnificante
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
are ca obiect toate sistemele de semne, oricare ar fi substanța sau limitele acestor sisteme, imaginile, gesturile; sunetele melodice, obiectele și complexele din aceste substanțe - prezente în rituri, protocoale și spectacole - care constituie, dacă nu "limbajuri", cel puțin sisteme semnificante. Semiologia este adusă în actualitate de dezvoltarea comunicațiilor de masă. Ea este chemată să răspundă astfel unei transformări în comunicare și în semnificația diferitelor coduri cu profunde implicații sociale. O dată cu trecerea semiologiei de la studiul unor coduri de interes restrâns (semnale maritime
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
care constituie, dacă nu "limbajuri", cel puțin sisteme semnificante. Semiologia este adusă în actualitate de dezvoltarea comunicațiilor de masă. Ea este chemată să răspundă astfel unei transformări în comunicare și în semnificația diferitelor coduri cu profunde implicații sociale. O dată cu trecerea semiologiei de la studiul unor coduri de interes restrâns (semnale maritime, alfabetul morse, coduri rutiere), la altele, mai complicate, ea întîlnește limbajul; imaginile sunt explicate, însoțite de, sau ilustrează un mesaj lingvistic. Obiectele: veșminte, alimente, mobilier, nu acced la statutul de sistem
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
mai complicate, ea întîlnește limbajul; imaginile sunt explicate, însoțite de, sau ilustrează un mesaj lingvistic. Obiectele: veșminte, alimente, mobilier, nu acced la statutul de sistem, dacă nu trec prin medierea limbii; semnificația lor nu există în afara limbajului. Această idee specifică semiologiei lui Roland Bartnes îl conduce la o teză care răstoarnă raportul stabilit de Saussure între lingvistică și semiologie: nu lingvistica este o parte a unei semiologii generale, ci, invers, semiologia devine o parte a lingvisticii, și anume, aceea care are
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
mobilier, nu acced la statutul de sistem, dacă nu trec prin medierea limbii; semnificația lor nu există în afara limbajului. Această idee specifică semiologiei lui Roland Bartnes îl conduce la o teză care răstoarnă raportul stabilit de Saussure între lingvistică și semiologie: nu lingvistica este o parte a unei semiologii generale, ci, invers, semiologia devine o parte a lingvisticii, și anume, aceea care are ca obiect marile unități transfrazice ale discursului și sistemele semnificante cu semificație translingvistică, cum sunt veșmântul (moda), alimentația
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
nu trec prin medierea limbii; semnificația lor nu există în afara limbajului. Această idee specifică semiologiei lui Roland Bartnes îl conduce la o teză care răstoarnă raportul stabilit de Saussure între lingvistică și semiologie: nu lingvistica este o parte a unei semiologii generale, ci, invers, semiologia devine o parte a lingvisticii, și anume, aceea care are ca obiect marile unități transfrazice ale discursului și sistemele semnificante cu semificație translingvistică, cum sunt veșmântul (moda), alimentația (bucătăria), automobilul, mobila, sistemele de comunicare în masă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
limbii; semnificația lor nu există în afara limbajului. Această idee specifică semiologiei lui Roland Bartnes îl conduce la o teză care răstoarnă raportul stabilit de Saussure între lingvistică și semiologie: nu lingvistica este o parte a unei semiologii generale, ci, invers, semiologia devine o parte a lingvisticii, și anume, aceea care are ca obiect marile unități transfrazice ale discursului și sistemele semnificante cu semificație translingvistică, cum sunt veșmântul (moda), alimentația (bucătăria), automobilul, mobila, sistemele de comunicare în masă - cinema, televiziune, publicitate - și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
tipuri. La rândul său, sociolog al "realității figurative", Pierre Francastel este aproape de pozițiile lui Goldmann, împărtășind cu acesta structuralismul genetic al cărui reprezentant în psihologie și epistemologie genetică a fost Jean Piaget. Mult mai conștient decât Goldmann de necesitatea unei semiologii, ceea ce îl apropie de structuralismul de orientare lingvistică, o realizează, ca și acesta, în contextul mai larg al unei sociologii, lăsîndu-se inspirat de teoria piagetiană structuralist genetică asupra comportamentului și luând ca punct de plecare comportamentul, nu limba. în mare
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de plecare comportamentul, nu limba. în mare parte atitudinile sale sunt dictate de o viguroasă afirmare a specificului artelor plastice, față de alte sisteme semnificante, inclusiv, dacă nu chiar în primul rând, față de limbaj. De aceea el ține să construiască o semiologie distinctă de lingvistică și de semiologia de inspirație lingvistică, și să o construiască pornind de jos în sus, în absența paradigmei lingvisticii structurale, care să-i servească de punct de plecare deductiv. La fel ca la Goldmann, și la Francastel
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
mare parte atitudinile sale sunt dictate de o viguroasă afirmare a specificului artelor plastice, față de alte sisteme semnificante, inclusiv, dacă nu chiar în primul rând, față de limbaj. De aceea el ține să construiască o semiologie distinctă de lingvistică și de semiologia de inspirație lingvistică, și să o construiască pornind de jos în sus, în absența paradigmei lingvisticii structurale, care să-i servească de punct de plecare deductiv. La fel ca la Goldmann, și la Francastel principiul arbitrarietății semnului semiologic apare sub
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
al literaturii. Totodată însă, ea atrage atenția asupra "limbajului plastic" și pe această cale ajunge să se opună structuralismului de orientare lingvistică. Căci ansamblurile de semne plastice, sistemele semnificante plastice nu "reprezintă câtuși de puțin un caz aplicat al unei semiologii generale" și rarele încercări făcute în această direcție "s-au soldat cu eșecuri pentru că întotdeauna autorii lor au urmat tocmai calea comparației, străduindu-se să transfere legile și valorile de la un sistem la altul. Or trebuie făcut totul pentru
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
tocmai calea comparației, străduindu-se să transfere legile și valorile de la un sistem la altul. Or trebuie făcut totul pentru a construi o teorie a "semnului figurativ, comparabilă cu cele pe care le posedăm pentru alte categorii de limbaje", o semiologie a cărei paradigmă să nu mai fie lingvistica structurală. 8. Tehnici și procedee ale lecturii semiologice Lectura este una din modalitățile receptării culturale. Ea a fost impusă de lungul proces de generalizare a alfabetizării, a tehnicilor scrisului și cititului, a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
operează transformarea Spectatorului în Lector, ceea ce înseamnă, în receptarea poeziei spre exemplu, că textele poetice nu se mai recită cu voce tare și nici nu se mai ascultă, ci se citesc cu ochii, fiecare pentru sine și în sinea lui. Semiologia structuralistă face din această formă a receptării un procedeu unic. Neobișnuită este aici numai întîrzierea cu care se produce această transformare, căci ea survine tocmai când Galaxia Gutenberg declină sau intră în coliziune cu Galaxia Marconi. Ca tip de receptare
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
92) Totodată însă, dezinteresul pentru formularea unui grup de permutări trebuie pus în legătură nu numai cu natura specifică a obiectului literar, ci și, poate îndeosebi, cu doctrina barthiană a inevitabilei medieri a sensului prin limbă, a preponderenței lingvisticii asupra semiologiei, pentru că ea conduce la un nivel omogen al obiectelor studiate, fără a mai necesita intervenția limbajului matematic formalizant. O diferență mai importantă la nivelul lecturii semiologice structurale între pozițiile celor doi structuraliști de orientare lingvistică pare să intervină prin interesul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
64 65 sisteme de semne constituite pe seama semnificațiilor limbajului. Francastel însă își propune pe de o parte să afirme și să impună specificul ireductibil al artelor figurative ca sisteme de semne, pe de alta să le analizeze cu mijloacele unei semiologii nu mai puțin specifice, deci nelingvistice. Prin urmare între reprezentanții structuralismului francez, indiferent dacă de orientare lingvistică sau genetică, numai Pierre Francastel impune și analizează efectiv s,jsteme de semne care nu se constituie pe seama limbajului ca sistem prim sau
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
structura se prezintă mereu ca un grup de relații între elementele respectivului sistem semnificam, prin care ea le conferă semnificația pe care o au. în ceea ce privește diferențele, sursa lor este prezentă și în punctul de plecare al celor două fracțiuni ale semiologiei structuraliste: în privilegierea limbajului, pentru structuralismul de orientare lingvistică, respectiv a comportamentului uman, pentru structuralismul de orientare genetică. Dar structuralismul de orientare lingvistică se îndepărtează totuși în analizele sale efective de structuralismul lingvistic, tot așa cum, plecați de pe baza gândirii piagetiene
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
care îl populează cu structurile lor sunt diferite atât de cele ale limbajului cât și de cele ale comportamentului, atât de comunicare cât și de cunoaștere; ele sunt sisteme de semne și structuri semiologice. 68 9. Semn și epistemă: o semiologie a cunoașterii Dacă în decursul celei de-a doua tematizări, comunicarea sau semnificarea erau contrase până la indistincție în cunoaștere, o dată cu cea de-a treia tematizare survine operația inversă. Acum gândirea este interogată din perspectiva puterii organizatoare a limbajului, cunoașterea este
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
tentative s-au putut petrece și în afara acestei tematizări. Am putea spune că filosofia culturii a încercat să abordeze cunoașterea dinspre semnificație. In aceste cazuri discursul științei a fost asimilat culturii literar-artistice din perspectiva viziunilor asupra lumii sau stilului. Cu semiologia structuralistă lucrurile stau cu totul altfel pentru că semnificația semnelor nu se mai produce în spațiul cunoașterii, ci în acela al comunicării, și o facultate sau o funcție, cea a cunoașterii, este comparată cu o altă facultate sau funcție, cea a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
taxonomii și al unei analize genetice. Științele poartă în ele proiectul unei puneri în ordine exhaustive. Problema gândirii clasice este cea a raportului dintre nume și ordine, a descoperirii unei nomenclaturi care să fie și ordine. Sistemul unitar anterior al semiologiei și hermeneuticii se disociază, adică nu se mai suprapune 70 71 într-un al treilea element al asemănării. Simbolul cunoașterii clasice este tabelul sau planul cu două dimensiuni. Epistema modernă, a secolului al XlX-lea, rămâne la o formulă teoretică
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
care tratează discursul nu ca document, adică semn al altui lucru, ci ca monument, în volumul său propriu, așa cum, conform proiectului saussurean, face structuralismul cu sistemele semnificante. Lectura arheologică foucaultiană nu este interpretativă, alegorică sau hermeneutică. La fel ca întreaga semiologie structuralistă, ea nu caută în spatele discursului un alt discurs, ascuns. Ea nu este istorie a ideilor, pentru că nu caută tranziția care leagă între ele discursurile, nici epistemologie, pentru că se dezinteresează de valoarea de adevăr. Cunoașterea poate fi astfel privită ca
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
intelecției acestei lumi de semne. Desigur, hermeneutica și interpretarea n-au așteptat cea de-a treia tematizare pentru a exista. Interpretarea funcționează foarte bine, ba chiar cu o larghețe mai mare, în cadrul primei tematizări, când semnele sunt lucruri. Mai degrabă semiologia are nevoie de o tematizare care îi spune că lucrurile sunt semne. Oricum, ea este cea care profită de tematizarea comunicării pentru a trece înaintea hermeneuticii, tot așa cum lectura trece înaintea interpretării. Este o mișcare interesantă pentru că anunță instalarea noii
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
lucrurile sunt semne. Oricum, ea este cea care profită de tematizarea comunicării pentru a trece înaintea hermeneuticii, tot așa cum lectura trece înaintea interpretării. Este o mișcare interesantă pentru că anunță instalarea noii tensiuni din cea de-a treia tematizare. într-adevăr, semiologia și hermeneutica, anatomia și fiziologia semenelor, se separă una de cealaltă la sfârșitul Renașterii, care este pragul modernității și debutul tematizării cunoașterii. Era nevoie la debutul celei de-a treia tematizări, a comunicării, de o inversare a pozițiilor și rolurilor
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
separă una de cealaltă la sfârșitul Renașterii, care este pragul modernității și debutul tematizării cunoașterii. Era nevoie la debutul celei de-a treia tematizări, a comunicării, de o inversare a pozițiilor și rolurilor înainte de a se instala o tensiune între semiologie și hermeneutică, ca mai înainte între eleatism și heraclitism sau între raționalism și empirism. în ordinea modernității, prezența conștiinței, instalată de cogito-ul cartezian, ne plasează într-un solipsism ipotetic din care ne scoate în primul rând dorința. Ea dă consistență
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
înțelegerea este solicitată de ceea ce ne este străin sau ne-a devenit străin: Celălalt/Altul, Sacrul, Ființa, Iubirea, Moartea. (Tăcerea, lipsa aparentă de comunicare e semnul alterității și de aceea ea solicită mai ales hermeneutica. Tăcerea apare ca dificultate a semiologiei. 78 Discursul e jalonat de pauze între semne, tăcerea nefiind nici semn, nici pauză între semne în înțelesul semiologic. Dacă semnele reclamă lectură, tăcerea reclamă cu siguranță interpretare.) Hermeneutica vizează un proces de interpretare asemănător celui al traducerii. Ea e
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
celei dintâi față de atitudinea instaurativăj, remitizantă a celei de-a doua. 11. Principii, concepte și reguli ale hermeneuticii Pentru hermeneutica celei de-a treia tematizări, comprehensiunea, înțelegerea, ține esențialmente de limbaj. Totuși nici măcar această hermeneutică nu poate rămâne, cum face semiologia structuralistă, la ordinea pură a limbii. Limba are secundar și calitatea unui mediu expresiv: prin urmare ea nu își este suficientă sieși și există întotdeauna în corelație cu altceva și pentru altceva. Punctul de plecare al hermeneuticii îl reprezintă o
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]