22,588 matches
-
Astfel, înainte de a privi lumea, autoarea o citește prin filtrul reprezentărilor cunoscute: "din stația de funicular, admir Alpii cu frunțile de gheață. Sunt atât de albi-albaștri, încât nici nu-mi vine să recunosc că-i admir: nu pot scăpa de senzația de Ťcarte poștalăť, de déjŕ lu - dar, cum să fi citit o imagine? În loc să mă liniștească (știu eu poza cu Alpii, am văzut-o în cărți), îmi creează senzația (bolnavă) de Ťneacasăť: sunt într-un text, Alisă nătângă și minunată
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
-mi vine să recunosc că-i admir: nu pot scăpa de senzația de Ťcarte poștalăť, de déjŕ lu - dar, cum să fi citit o imagine? În loc să mă liniștească (știu eu poza cu Alpii, am văzut-o în cărți), îmi creează senzația (bolnavă) de Ťneacasăť: sunt într-un text, Alisă nătângă și minunată (adică, minunându-se)." Această "percepție mereu livrescă a cosmosului" trădează, de fapt, o criză a jurnalului de călătorie. De vreme ce clișeele identitare tind să devanseze realitatea, pitorescul - valuta forte a
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
un colos, dacă nu ai umeri de Hercule, rămîi fie fără inimă, fie fără talent". în cazul muzicii savante - fără inimă, de vreme ce creația sonoră cultă s-a instalat pletoric ori la nivelul creierului (al intelectului) ori sub centură, la nivelul senzațiilor atavice, gregare. în Evul Mediu muzica era consecința unor trăiri spirituale intense, la înălțimea creierului, ca ecou de vrajă al dependenței de divinitate. Cîntul gregorian constituia măsura readucerii în auzul interior a efuziunilor acelor zile apuse cînd natura înconjurătoare își
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
iluziei. De aceea, convingerea e substituită de tehnică. Nu de experiment, ci de tehnică, de meșteșug. Deși vede și simte enorm, monstruos, Caragiale, ființă muzicală, operează o de-realizare - materia e sunet sau imagine interioară, o virtualitate - care nu dă senzația declinului, ci pe a armoniei. O armonie în indicibil. Aproximarea neantului și pierderea în infinit prilejuiesc nu angoase, ci excese euforice. Cinicul Caragiale nu e un nihilist; fascinat de spectacolul lumii, el îl și creează. Tocmai de aceea funcționarul de la
I.L.Caragiale. Variațiuni by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11772_a_13097]
-
cine știe...) au fost trimiși "la odihnă" într-o stațiune cu atare specific. Așa se pare. Osemintele lor, descoperite din greșeală prin anii '90 și ceva de un copil care căuta rîme pe lîngă castrul roman, atracția orășelului, fac repede senzație. În cîrligele vii, bune pentru dat la mreană, se prind, unii după alții, polițiști, magistrați militari, legiști, arheologi. Toți schimbă săpăturile la fortificațiile strămoșilor pe alt subiect de cercetat, speculat, bîrfit cu patimă provincială, ruginită de-atîta monotonie. În istorisirile așa-zicînd
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
cu protagonistul reamintindu-și Ecleziastul. Predominanța egalității, a vidării psihicului de emoții negative, rezultă în tratarea corpului ca pe un element străin. Protagonistul Montag (Werner) observă cum oamenii își ating trupul de parcă ar cerceta un corp străin. Truffaut redă acut senzația de sedare a intelectului pe care o privilegiază Bradbury. În pofida unor pasaje excluse, ca adaptare, pelicula este una dintre cele mai reușite.
Fantezie și istorie pe micul ecran by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11798_a_13123]
-
strălucirea și fălnicia lui. Am citit cartea lui Dediu simțind din plin cum intuițiile, gîndurile, opiniile, viziunile pivotează, fandează, se cuplează, se potențează, alintă, mușcă, răpesc, subjugă. într-un cuvînt: lucrează. Cum însuși lectorul este pus să lucreze intens, chiar dacă senzația cea mai stăruitoare este aceea că devine părtaș la o degustare de fructe proaspete. 1) E ca și cum te-ai înfrupta dintr-o rodie: fiecare sîmbure reprezintă fructul în sine. Tot așa, fiecare eseu din Radicalizare și guerrilla semnalizează prezența unui
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
urma piciorului tău de dincoace./ fără margini este ieudul și fără ieșire.// nici o geografie n-a reușit încă să-l aproximeze./ nu l-a prevestit nici o aură./ nu-l urmează nici o coadă de cometă". în consecință, Ioan Es. Pop cultivă senzațiile mărunte ale insului claustrat și se arată atras de voluptatea augustă a somnului. Senzoriul său e unul al restrîngerii, al închiderii hipnagogice, incluzînd o sugestie prenatală (Freud afirma că somnul e o dovadă că nașterea noastră nu e deplină): "aici
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
gândul la invazia de muzică țigănească de toate felurile de la noi, confundată de unii cu cântecele populare autentice. între ele fiind o deosebire atât de mare, - noblețea estetică a cântecului învecinat cu balada și zdrăngăneala trivială a manelelor, - încât ai senzația că trăiești în două țări. De fapt, și trăim. Nefiind vorba de etnii... Pentru că și noi, românii, - etnia de bază, - avem antropoizii noștri autohtoni; unul chiar împins de zor de la spate să ajungă, Doamne ferește, starostele Capitalei... Dintre aceia, nași la
Pe cărare sub un brad... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11841_a_13166]
-
trași amîndoi de cîinele său, pe culoarele facultății, ca și cum Ronț voia să ne ducă la sala mare a bibliotecii de lectură pe urmele cărții Sub pecetea tainei. Iar asta cu o intensitate atît de mare, încît m-am trezit cu senzația că Ronț voia să-mi scape din lesă ca să ajungă mai repede în bibliotecă. Visul m-a iritat pe mine însumi, cînd am deschis ochii, în cele cîteva clipe dintre somn și trezie în care îți mai trăiești visul, înainte de
Memoria lui Croh by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12898_a_14223]
-
zonă ipocrită și impură a comercialului. |n vreme ce discursul propriu-zis, acela strict factologic, exploatează pănă la grotesc scenele de violență care nu sunt prin nimic diferite față de nenumăratele naturalisme din orice alt film a cărui miză o constituie doar senzațiile tari, planul celălalt, al proiectului divin, singurul în măsură să justifice cruzimea, să dea un sens violenței și să convertească suferința, este de o sărăcie extremă și de o naivitate inacceptabilă. Toată risipa cromatică, spectacolul de mișcare, machiajul halucinant și
Între materialismul istoric și Twin Peaks by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12880_a_14205]
-
rol în rol care subminează și falsifică acuratețea omenească a evenimentelor, dar nici nu face posibil accesul spre dimensiunea transcendentă a acestora. Excesul de ritualizare a mișcărilor, de filmări cu ăncetinitorul, de gesticulație largă și cu tot dinandinsul memorabilă dă senzația acută că asistăm la filmarea unei piese de teatru. Astfel, Maia Morgenstern, de pildă, dar așa se ăntămplă cu toate personajele, o interpretează pe Maria care, la răndul ei, o interpretează pe Maica Domnului. Iar acestă schizoidie nu este nici
Între materialismul istoric și Twin Peaks by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12880_a_14205]
-
Internet; pentru că una e să vezi un calvar fizic pe un ecran mic, și cu totul altceva să-l vezi desfășurat pe un ecran mare, să te lași dominat de un anumit efect senzorial tipic emoției cinematografice. Doar că, dincolo de senzații, un film rămîne așa cum este, și pe un ecran mare și pe unul mic! Cum e filmul lui Mel Gibson? ș spune că filmul nu merita nici excesul de elogii, nici excesul demolator la care a fost supus. Văzîndu-l, te
Dublura de cauciuc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12915_a_14240]
-
Gibson (efectele speciale, inserția flash-back-urilor, punerea în pagină a personajelor), nu rimează, cîtuși de puțin, cu vigoarea realistă pe care declara că și-a propus-o. Dar nu numai "emoția religioasă" îi lipsește filmului, ci și emoția pur și simplu. Senzația nu e aceea că asiști, neajutorat și vinovat, la supliciul Mîntuitorului, ci aceea că privești cu o perplexă compătimire proba de rezistență fizică a unui fel de fachir, convins pînă la halucinație de steaua lui. Dacă talentul unui Dreyer, de
Dublura de cauciuc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12915_a_14240]
-
contactul cu vechii noștri colaboratori și sperăm să putem continua și alte ediții, precum G. Călinescu, M. Sadoveanu, Lucian Blaga, Aron Cotruș, Al. Macedonski, Duiliu Zamfirescu, I. Agârbiceanu, Tudor Mușatescu. E tot ce putem face în momentul de față, având senzația apăsătoare că, dacă Editura Minerva era în anii 1970 un far puternic în furtună spărgând o ceață deasă, noi astăzi mai pâlpâim ca o candelă pe mormânt.
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
în jos de repetitivitatea ticăită ce vine de la catedră, menită să fixeze cunoștințele. Un alt păcat al unor astfel de cărți, sortite să ofere, în puține pagini, un stoc esențial de informație de tipul literatura română în zece lecții, e senzația că originalitatea argumentației și inovația sunt abandonate în schimbul generalizării așezate, molcome. Nu același lucru se întâmplă cu interpretarea pe care ne-o propune Cornel Moraru: Titu Maiorescu - monografie, antologie comentată, receptare critică, Editura Aula, Brașov, 2003. Nici că se putea
Eterna reîntoarcere la Maiorescu by Nicoleta Sălcu () [Corola-journal/Journalistic/12925_a_14250]
-
interpretarea pe care ne-o propune Cornel Moraru: Titu Maiorescu - monografie, antologie comentată, receptare critică, Editura Aula, Brașov, 2003. Nici că se putea o întâlnire mai fericită între două spirite atât de asemănătoare. Adesea, citind cele scrise despre Maiorescu, ai senzația că autorul monografiei își face autoportretul intelectual. Când spune despre discursul cultural “revigorat de o mai atentă analiză critică a ideilor și a expresivității lor perfect adecvate: stil prin excelență cerebral, eseistic”, de “exerciții impecabile de concizie și argumentație logică
Eterna reîntoarcere la Maiorescu by Nicoleta Sălcu () [Corola-journal/Journalistic/12925_a_14250]
-
reconstruirea perioadelor lipsă și a evoluției evenimentelor neprinse în cadru, povestirile complicându-se astfel de la sine. Sintaxa este una repetitivă, posacă și cadențată, iar tonul voit naiv, cvasi-absurd, conferă frazelor un anume dramatism al enunțării, deși, uneori, am avut o senzație de disconfort stilistic. Iată un astfel de fragment: „Beniamin Cant l-a ascultat pe Ackerman. Beniamin Cant s-a ridicat cu greutate de pe scaunul vopsit în verde, din cârciuma lui Ackerman. Beniamin Cant s-a rezemat de gardul lui Oscar
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
cu perucă și obligat de autorități, pentru flagrant, să fugă din țară și un alt Gregorian - poate siamez, poate sosie, poate o reîncarnare dâmbovițeană, sau... - care a fost eliberat, fiindcă arestarea sa (la Arad), zic reporterii tv pentru a crea senzații și paranormalități), avusese ce-știu-ce vicii de procedură și nici vorbă să fi fost vinovat de toate câte i se puneau în cârcă. Dimpotrivă, așa cum prea clar se vedea în imaginile tv, adepții M.I.S.A. nu practicau decât o yogă slab evoluată
Soții Haralampy s-au certat by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12966_a_14291]
-
nu se termine niciodată. Plină de nuanțe este întîlnirea lui cu Purcărete în acest spectacol, o întîlnire care îi luminează lui Mihali și zone mai puțin cunoscute sau exploatate. El este bufonul-spiriduș, cel care întreține focul, fie și mocnit, al senzațiilor de tot felul... și elemente de décor din alte spectacole făcute de Purcărete la Craiova, și un cuier încărcat de costume de tot felul, din care cel al Arlechinului nu lipsește, și piticii fabuloși, cățărați pe dulapuri, martori năstrușnici, și
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
Gheorghe Grigurcu Exponent al “generației războiului”, Alexandru Lungu și-a început cariera lirică printr-o producție de “senzații moderne”, pusă sub semnul unui citadinism ce, în anii ’40, mai păstra o alură de noutate postsimbolistă. Racordarea la momentul istoric se făcea prin mijlocirea temei războiului într-o tonalitate oarecum camilpetresciană, îmbinînd exultanța vitalității cu atitudinea analitică: “ne vom
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
se vedeau găurile din ciorapi. A cîntat ore-n șir, pînă tîrziu în noapte, rîzînd-plîngînd, ca un clovn fellinian, spunîndu-ne, de fapt, o mie și una de povești despre Dunăre și lumea de altădată. Despre iubire, războaie și uitare. Aveam senzația că patinăm pe Dunărea înghețată, în bătaia lunii, alunecînd printre personajele lui. Sunetul viorii era sfîșietor, ca și vocea lui ieșită de sub o mustăcioară subțire și îngrijită. Mă uit pe geamul mașinii și număr în gînd. Opt ani de cînd
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
extraordinar de ageră, n-am întâlnit atâtea tulburări de comportament, atâtea crase bizarerii în mimică și gestică ori sumedenii de alte ciudățenii și extravaganțe omenești ca printre psihoterapeuți, psihiatri, psihologi și psihanaliști, nicăieri ca printre ei n-am avut o senzație atât de acută că am de a face cu făpturi nepregătite pentru viață, dar atât de convinse de infailibilitatea lor. Din păcate, nu te poți încredința de incomensurabila viclenie a acestor specii decât când cazi în capcana vreunuia din tagma
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
atingea chestiuni din ce în ce mai fierbinți. Sigur, intrarea într-o arhivă, și încă una militarizată, nu trebuie să arate ca holul unui teatru, iar decorația, podelele sau covoarele n-au de ce să rivalizeze cu suratele lor din hotelurile de lux. Și totuși, senzația de fief al unui ceaușism neatins de trecerea vremii îți dădea fiori reci pe șira spinării. Mesajul era limpede: aici suntem tot noi, cei vechi, așa că mai bine luați-vă tălpășița! Dacă prima parte a discuției dintre Emil Hurezeanu și
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
primit de Papă la Vatican și binecuvântat. Un singur lucru deranjează în această carte. Dată fiind originea inițială publicistică a textelor, o bună parte din informație și chiar din formulările conclusive revin de mai multe ori chiar în cadrul aceluiași capitol, senzația de redundanță fiind uneori stânjenitoare. Ca și, de altfel, entuziasmul și atașamentul pentru literatura SF (onorabile în sine și de înțeles) pe alocuri transmise necontrolat în frază. Fără a avea însă intenția originalității și a unei abordări exhaustive, volumul lui
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]