5,139 matches
-
intensificare a expresivității, a capacității de sugestie, cu implicații semantice. El impune astfel cititorului un anumit tip de lectură, prin care, lăsându-se în voia acestui ritm, a imaginilor, senzațiilor, chiar dacă înțelesul lor rămâne nedeslușit, să repete experiența unei receptări „senzoriale”. Aceeași pe care autorul însuși o întreprinde în procesul creației și o experimentase la auzul cuvintelor din cântecele blues și spiritual ale jazz-ul nord-american, care deși neînțelese, fiind într-o limbă străină, îi produseseră o profundă emoție. După cum aflăm
Antonio Gamoneda și identitatea sa poetico-biografică by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3489_a_4814]
-
blues și spiritual ale jazz-ul nord-american, care deși neînțelese, fiind într-o limbă străină, îi produseseră o profundă emoție. După cum aflăm din comentariul lui Gamoneda intitulat Despre Blues castilian, acele cântece îi revelaseră propria sa înclinație pentru o abordare senzorială a universului exterior și interior, „simțind semnificația”, întrun mod care ne amintește de aspirația lui Miguel de Unamuno către o artă poetică în care să fie posibil „a simți cu gândirea” și „a gândi cu simțirea”. O astfel de poezie
Antonio Gamoneda și identitatea sa poetico-biografică by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3489_a_4814]
-
R. Henriques. Acest test poate fi găsit la următorul link: http://www.engr.ncsu.edu/learningstyles/ilsweb.html Pentru a afla stilul propriu de învățare, trebuie oferite răspunsuri la mai multe întrebări. A. Ce tip de informație preferă subiectul: (a) senzorială (externă) - care implică observare, găsirea datelor, preferința pentru fapte și experimente sau (b) intuitivă (internă) unde interesează posibilitățile, speculația, imaginația, teoretizarea? Autorii spun că toată lumea are ambele tendințe, dar cu una dintre ele fiecare se simte mai bine să lucreze
Părinți de succes: Verifică ce stil de învățare are copilul tău by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/34936_a_36261]
-
cu experiența personală a celui mic; - trebuie oferit un echilibru între: informația concretă și conceptele abstracte; între exercițiile de rezolvare a problemelor și acele informații care vizează o înțelegere a aspectelor fundamentale; - copiii trebuie ajutați să-și exerseze atât aspectele senzoriale, cât și cele intuitive; - trebuie utilizate scheme, filme și elemente grafice înainte, în timpul și după prezentarea verbală; - celor mici trebuie să li se ofere timp suficient pentru reflecție, pentru integrarea și analizarea informației.
Părinți de succes: Verifică ce stil de învățare are copilul tău by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/34936_a_36261]
-
paginile sale un impresionant talent nativ. De-ar fi să ne gîndim doar la splendida Epură pentru Longos (textul „în foileton” din Compunere cu paralele inegale, a doua lui carte, din 1988), amestec extraordinar de luxurianță naturistă și de bogăție senzorială, sentimental erotică... O evidență ilustrată - de fapt - de toate scrierile autorului, de la exercițiile de notație din tinerețe, din jumătatea a doua a anilor 1970, recuperate în Mecanica fluidului (2002), și pînă la proza și eseistica maturității. Un enorm talent sprijin
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
schimba complet felul în care avea să se scrie poezie după el. l’enfant terrible al silviei t. este una dintre cele mai coerente încercări de trezire din obsesia lui « Eu este [un] altul». Iar mărcile acestui demers sunt detaliile senzoriale selectate în funcție de relevanța pe care acestea o au atunci când este vorba despre vitalitatea unui discurs.” Nu numai enormitatea frapează (căci în acest interval, teritoriul poeziei n-a fost chiar un deșert), ci și lipsa de pedagogie. Poate că, dacă tot
Coperte by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3815_a_5140]
-
cărui minte, cînd nu-i fugea la reîncarnări, căuta remedii facile în numere. Quintilian, în tratatul Despre muzică, scrie: „În ajunul morții sale, Pitagora le-a spus discipolilor că perfecțiunea muzicii se dobîndește mult mai inteligibil prin numere decît pe cale senzorială, cu ajutorul auzului.” (p. 129) Cu alte cuvinte, cei mai buni compozitori sunt matematicienii, calculul avînd întîietate față de inspirație. Remarca a fost infirmată de istorie, muzica fiind altceva decît, bunăoară, șahul, unde schema combinatorică de tip aritmetic bate imaginația de ordin
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
fraza să cadă cât mai natural, mai ales în dialoguri. Te mai îndemnasem să fugi de abstract, pe cât e cu putință, să dai gândului prea abstract o formă cât mai concretă, să lucrezi pe cât poți cu imagini, comparații și impresii senzoriale - de văz, de auz, de miros, de pipăit. Dar asta nu-i numaidecât indispensabil peste tot, și n-aș vrea să-ți încarc mintea, făcându-te să exagerezi, împotriva naturii d[umi]tale psihice, că iar nu-i bine. Aranjamentul
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3841_a_5166]
-
Tudor Vianu nu recunoaște inițial „influența tehnicii literare a lui Proust” (nici nu era în cărțile de început, Ape adânci, Sfinxul, Femeia în fața oglinzii), pentru ca mai târziu, în Arta prozatorilor români, să consimtă: „Uneori analizele acestea, pătrunse de numeroase elemente senzoriale, dobândesc largi dezvoltări, încât un singur gest sau o singură reacție sufletească este intens urmărită, aprofundată în toate laturile ei, printr-o metodă de istovire a amănuntului psihologic, prin bogatele asociații în jurul unui punct infinitezimal, care, multiplicând senzația prin reflecție
Glose pentru Hortensia Papadat-Bengescu by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/2941_a_4266]
-
Răsuceanu Mircea Cărtărescu, Travesti, București, Edit. Humanitas, 2013, 144 p. Travesti-ul cărtărescian conține, in nuce, multe dintre ideile și obsesiile auctoriale dezvoltate ulterior în trilogia Orbitor, cum o remarcă însuși scriitorul. Dar nicăieri nu-și mai permite acesta dezlănțuirea senzorială, iluzionismul imagistic, manierist, escherian până la indiscernabil, nicăieri labirinticul, metafora, enigma vizuală nu sunt mai privilegiate ca aici. Roman-poem, cu un schelet narativ-pretext pentru infinitele volute imagistice, care se desfac unele dintr-altele în jerbe de culoare, antrenând în permanență semnificații
Arhitecturi onirice by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3344_a_4669]
-
devine certitudine abia la moartea bătrînilor. În jurul acestei ,plecări", singurul fapt pe jumătate sigur, crește, recuperînd semne de viață din lucruri care vor fi date de pomană, dacă n-au și fost deja, povestea Ancăi Maria Mosora. Păreri și ipoteze ,senzoriale", care doar pluteau, au timp să se așeze, să se lămurească, în fanta, mult lărgită, dintre două cădelnițări. Așa află, întîi de la doamna N., o vecină, pe urmă de la doamna C., fosta proprietăreasă (ce discreție interbelică a jocului cu inițiale
Doi, trei, cîte cîți vrei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11069_a_12394]
-
făceau decît să flateze așteptările mărunte, să administreze confortul privirilor incapabile de risc și, mai ales, să cultive în artiștii înșiși un sentiment de siguranță atemporală. Estropiind realitatea artistică, falsificînd coordonatele unui sistem în plină dinamică, aceste Saloane deveniseră metafora senzorială a propagandei comuniste chiar și atunci cînd, de drept, comunismul dispăruse; imperturbabil așezate într-o estetică acceptată oficial, ele nu prevesteau nici o schimbare majoră, nu anticipau nici o ruptură, nu lăsau să se întrezărească nimic din ceea ce ar fi putut să
Salonul Oficial, între memorie și proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10690_a_12015]
-
apărut ca reacție la indeciziile metafizice și că nevoie a spiritului de căutare a adevărurilor necesare în lumea empirica. La o privire atentă, nu cu acest context rezonează cuvintele poetei Sylvia Plath: „Cred că poezia mea izvoraște direct din experiența senzorială și emoțională; trebuie însă să spun că nu pot să accept aceste strigate ale inimii, inspirate doar de un ac, de un cuțit, sau te miri ce atlceva. Cred că trebuie să fii în stare să manevrezi experiențele, chiar și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
sanctuaric * Versus legea Talionului, ci nu suicidar, sub stigma-nvinuirii, din Paideume străine. Biomul Gândul care te trezește brusc, noaptea, în “ mansarda” lui Cioran * Fiind în Acum-ul continuu spațiutimp, dar și “ treimea de zeu” din Epopeea sumeriană * în Fractalia * Doar senzorial, prin durere ori dezimerdare, alinare, alint, luînd act Că Ești, prin propria atingere * Cogito, ca înflorire și ningere * Timpul din somn: micro universal, infinitul mic; preluabil în control prin rationem * între microscopul electronic și telescopul Hubble * Eu (îmi) sunt Gândulergo
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
figuri medievale, sau persoane cunoscute cândva de către scriitor. Starea de ludic, de joc existențial, nota teatrală, într-o multitudine de imagini, dă versului un dinamism și un colorit special, ancorat într-o atmosferă meditativă și profundă. Viziunea asupra lumii este senzoriala și nonsenzoriala, afectiva sau ironică, plină de întrebări sau de acceptare a balansului existențial. Toate corelate, poate face un ”scut iluzoriu”, precum arata și titlul volumului tradus în limba ebraică. Mă voi ocupa aici de câteva poezii traduse. Atâta doresc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de altfel, pentru că ne ispitesc imaginația. Experimentul literar nu este un mecanism de ceas, ci este o specie organică, vie, însă o specie de tip Frankenstein: incomodă pentru canon, creată din fundamente științifice, raționale și mecanice, însă nu mai puțin senzoriale și umane. Precum Frankenstein este o creatură (ficțională) deviată de la normalitatea fiziologică și socială, experimentul în literatură este o anormalitate, o ieșire din tiparele canonului. Ironia este că tocmai această deviere de la canon va face ca experimentul să ajungă el
Modele literare alternative by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10181_a_11506]
-
romanele lui D. R. Popescu, însă fără a adopta calea unei proze de investigație și fără obsesia adevărului. Sorin Titel scrie o proză de reflecție melancolică, încorporată în povestiri ce vizionează cu uimire panorama vieții obișnuite. Dramele sociale și euforiile senzoriale, echilibrele și dezechilibrele unei provincii tihnite sunt ridicate la rang de evenimente ale întregului univers și derulate în viziunea unui realism nostalgic, feerie a vieții cu inserturi de coșmar, mult atenuat, al timpului devorator. Romanul începe cu visul premonitoriu al
O narațiune rizomatică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10785_a_12110]
-
ne este el cunoscut din științele naturii. O „idee teorică” care ne face cunoscută lumină pe cale indirectă. Iar aceste două „idei teorice” sunt undă și corpuscul. Blaga afirmă în consecință că prin știință, care este parțial o disciplină indirectă, cunoașterea senzorială poate fi mai bine fundamentată? Asta poate fi spus cu siguranță, iar aceasta este și subiectul principal al cunoașterii luciferice. Blaga se ocupă în carte de divergența dintre „ideea teorică” și „fenomenul” pe care vrem să-l descriem. Și dacă
Filosofia lui Blaga tradusă după un secol în limba germană by Peter Sragher () [Corola-journal/Journalistic/4017_a_5342]
-
lumea negrăbită a străzii, nu neaparat cea din centrul metropolei, comunitatea universitară, cea artistică, parohială, familia, familiile, peisajul lor natal, bisericile, vilele, liceele celebre, cartierele, orientarea după medievalele sau renascentistele "palazzi." Să trăiești simultan în trecutul glorios - în prezentul colorat, senzorial. Mircea Popescu a deprins, cred, cu darul lui natural acest act cultural și existențial deopotrivă. Respectul sincer al unei culturi mai temeinice, cea italiană, civilizația sentimentelor creștine, altruismul ca normă de conviețuire, o anumită perseverență studioasă, ținuta demnă și inteligența
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
ce „reabilitează elegia sentimentală, introduce biografia în poezie, deschide imaginația lirică spre social și comentează, în stil când grav, când aluziv și sarcastic, istoria care îl asumă”. Isarlâk-ul lui Mircea Dinescu este un peisaj al contrastelor conciliante și al freneziei senzoriale, al mirajului de o clipă și al realului de o materialitate copleșitoare. Martor la porțile Orientului este tocmai o astfel de poezie în care se presimt aromele, formele și culorile îmbătătoare ale Orientului, cu prisosul lor extatic, cu lipsa de
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
mai atent evoluția autoarei, nu e chiar o surpriză: atît comentariile de carte din Dilema veche (deviate, în ultima vreme, spre o eseistică liberă, foarte personală), cît și feeling-ul complexului evantai teoretic din studiul Regăsirea intimității... (unde analiza imaginarului corporal & senzorial servea drept cale de acces spre un set de romane caracteristice ale modernității interbelice și postmodernității postdecembriste), dar mai ales proza confesivă din volumul colectiv Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism, trădau calități latente de romancieră. De remarcat că
Misterele „Universalului” by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3958_a_5283]
-
la fel de adevărat. Există sculpturi - „Femeie cu brațele întinse” (1961) - care sunt o colecție de suprafețe plane îmbinate în structuri tridimensionale, Picasso adăugând hașuri și umbre care nu fac altceva decât să îngreuneze „citirea” lor. Picasso se joacă mereu cu percepțiile senzoriale ale privitorului. Deformările pe care le propune, relațiile modificate dintre parte și întreg, tind mereu să te surprindă, sunt menite să te facă să ieși dintr-o stare de comodă acceptare. În plus, în cele mai bune lucrări ale sale
Picasso în alb și negru by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3969_a_5294]
-
și pus să taie stuf. Prin urmare, citim romanul și descoperim în el realism, verosimilitate, observație, analiză. Proza saturată de concret realist și, uneori, chiar naturalist. Iar analiza, în esență din perspectiva comediografului, nu este deloc un efect al uscăciunii senzoriale și mentale. Ironicul Sorescu aduce o nuanță de comic cu substrat rusesc, dostoievskian: Olga, disputată de sculptorul Val Tomiță și soțul părăsit Șandru, un puternic și rudimentar director al vremii, se lasă sedusă de un gigolo provincial, căruia îi cedase
Romancierul Marin Sorescu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10071_a_11396]
-
-ul Absolut al lui Marcel Iureș (regia Alexandru Dabija). Despre Faust mi-e greu să vă vorbesc altfel decât în termeni entuziaști, chiar dacă, spre deosebire de Silviu Purcărete, nu sunt nici fanul amestecurilor de tip suprarealist, nici al excesului de imagine și senzorial în defavoarea coerenței poveștii. Spectacolul, care se petrece într-o hală dezafectată și are în distribuție nici mai mult nici mai puțin decât 140 de actori este atât de puternic, de copleșitor, de grandios, de violent și de exploziv, încât tu
Am fost în iad by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18492_a_19817]
-
printr-un veșnic șir de numeni / la același numitor.” În versul al treilea, trebuie citit numeni în loc de nimeni - așa cum apare în strofa penultimă (Cf. DEX, p. 703 : numen, „lucru în sine, cunoscut numai prin rațiune, în opoziție cu fenomenul, cunoscut senzorial”). Al doilea poem, Răsfrângere cu spini, introduce elegia soției lui Orfeu, adică a hotarului (la fel de implacabil ca a doua lege a termodinamicii), care marchează că nimic în univers nu este mai despărțit decât viul de mort : „când palid m-am
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]