441 matches
-
arhiepiscop de București (1905-1924)", în Pro Memoria, nr. 2/2003, București, 2003, pp. 205-224. Idem, "Autorul Raymund Netzhammer în publicațiile românești actuale", în Pro Memoria, nr. 3/2004, București, 2004, pp. 121-126.. Pal, Ioan, Catehismul Episcopiei Catolice de Iași, Editura Serafica, Hălăucești, 1928. Pal, Maximilian, "Preotul cărturar Petru Tocănel, O.F.M. Conv. Profil bio-bibliografic", în Pro Memoria, nr. 3/2004, București, 2004, pp. 176-189. Robu, Mihai, Istoria Bisericii catolice prescurtată, Editura Rothemberg, Iași, 1918. Idem, "Catolicii și acțiunea militară a României
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
le missioni dei frati minori conventuali in Moldova, Edizioni Messaggero, Padova, 1965, p. 456). 270 Ibidem, p. 682. 271 Ion Dumitru Snagov, România în diplomația..., p. 31. 272 Mihai Lostun, op. cit., p. 18. 273 Marius Theodorian-Carada, Efimeridele.Însemnări & Amintiri(1908-1928), Serafica, Săbăoani-Roman, 1937, p. 151. 274 Ibidem. 275 Valentin Buda Niga, "Integrarea cultelor religioase în România Mare (1918-1928)", în Istorie și Conștiință, Analele Științifice ale Univ. Al. I. Cuza din Iași (Serie nouă), Istorie, Tomul XLVI-XLVII Supliment 2000-2001, dedicat profesorului Ion
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
conștința faptului că publicul trebuie atras, crescut, lărgit, educat pentru că numai astfel gazetele pot avea un viitor, a existat încă de la începuturi. Este naiv cel ce crede că primii noștri ziariști scriau așa, în abstract, asemenea unor luceferi cuprinși de serafice idealuri, uitând că dacă nimeni nu-i citește nici ei nu există (cum par a uita azi unii scriitori la gazetele elitiste, care se iluzionează că au un public doar pentru că își citesc unii altora producțiile). Dimpotrivă, e uimitor cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
mai exact, "adevărată" - în măsura în care e ceva adevărat pe lume - pentru că îl cuprinde și pe Caliban. Pe care nu numai că nu îl civilizează, dar, mai mult, îi înscrie în proiect să-și facă prozeliți. Pe Stephano și Trinculo. Iar Ariel, serafic și încîntător, începe, și el, piesa printr-o răzvrătire. Calmată, momentan, de Prospero, dar niciodată cu desăvîrșire suprimată. Altfel, de ce l-ar lăuda atîta Prospero și i-ar reitera neîncetat promisiunile eliberării? Și bestia și spiritul din om, periodic, se
Ceasul, cărțile și utopia by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16636_a_17961]
-
orologiul timpului cu multe secole în urmă, ne-am așezat pe malul Mediteranei, aproape de stâncile Afroditei și am privit la nesfârșit orizontul, observând cum cerul se unea cu marea iar unirea lor te făcea, fără să vrei, să aștepți ivirea seraficei ființe din valurile care se spărgeau de stâncile ce radiau și-acum, doar dragoste și frumusețe ... Toate împrejurimile locului de naștere al Afroditei arată ca niște adevărate sanctuare ale dragostei: inimi „desenate” din pietre de toate mărimile și culorile, arbuști
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
vezi umbrele pe fund / Ca siluete șterse-n oglinzile de praf»). Dotat, dar inegal, poetul ar merita, poate, o reeditare antologică (la care s-ar putea adăuga și câteva postume). În «Istoria...» sa, Călinescu îl înregistrează în treacăt, calificîndu-l drept «serafic, muzical, dar monoton». Rânduri mai consistente îi va dedica Ovidiu Papadima (pe atunci cronicarul literar al Gândirii) într-o carte a cărei reeditare ar fi oportună: «Creatorii și lumea lor» (București, 1943). În ce privește articolele și eseurile politico-filosofice ale lui Ilariu
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Erotica lui Eminescu nu e mistică, depășește metafora în care femeia nu-i decât un simbol al fericirii paradisiace. Asta nu înseamnă că la Eminescu nu se întâlnesc atitudini sublimate, dar erotica sa se întemeiază pe "inocență", nu pe virginitatea serafică, inconștientă de păcat. Perechea nu vorbește și nu se întreabă. Amețită de mediul încojurător, ea cade într-o uimire, numită de poet "farmec" ("Floare albastră", "Lasă-ți lumea", "Iubind în taină"): "Pe cărare 'n bolți de frunze,Apucând spre sat
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
bună. Sosirea coanei Eleonora și a unchiului Mitică o surprinde pe Silvia, iar Radu nu apucă să spună că au divorțat. Silvia îi propune lui Radu să se împace, iar veterinarul acceptă. Surprizându-i pe cei doi foști soți dormind împreună, Serafica (Rodica Mandache) o anunță pe primărița comunei (Mariana Cercel). Primărița și președintele CAP-ului (Costel Constantin) îl convoacă pe Radu la sediul primăriei, învinuindu-l de abateri de la morală pentru că întreținea relații neprincipiale cu inginera. Veterinarul scoate atunci certificatul de
Căsătorie cu repetiție () [Corola-website/Science/308346_a_309675]
-
fi fost un „Aristotel creștin” în vreme ce Bonaventura rămâne discipolul autentic al lui Augustin; Toma era profesorul universitar prin excelență, Bonaventura predicatorul, că Toma ilumina mințile în vreme ce Bonaventura aprindea inimi. În fine, Toma a fost supranumit „doctorul angelic” iar Bonaventura „doctor serafic” (Papa Leon al XIII-lea l-a numit „Prințul misticilor”). Se distingea, în orice caz, de majoritatea scolasticilor și, poate nu întâmplător, unul din comentatorii săi nota că „Bonaventura a fost abandonat de toți scolasticii cu pietate precară” Cele mai
Bonaventura () [Corola-website/Science/303278_a_304607]
-
generali), iar în secolul al XV-lea se cunosc nu mai puțin de cincizeci de ediții. Canonizat de Papa Sixt al IV-lea în 1482. Declarat învățător al Bisericii de Papa Sixt al V-lea, în 1588 și supranumit "învățătorul serafic" ("doctor seraphicus"). Sărbătorit în Biserica Catolică la 15 iulie.
Bonaventura () [Corola-website/Science/303278_a_304607]
-
tezele arabe intraseră în discuția universitară, riscând să afecteze educația viitorilor preoți, va respinge explicit, prin liste publice, propozițiile eretice. În istorie, rămâne cunoscut ca „Doctorul universal”, în compania „Doctorului angelic” (propriul său elev, sfântul Toma de Aquino), a „Doctorului serafic” (sfântul Bonaventura) și a „Doctorului admirabil” (franciscanul Roger Bacon).
Albertus Magnus () [Corola-website/Science/305391_a_306720]
-
neînvins omenește vorbind, a ajuns să organizeze lîngă Varșovia un „Oraș al Neprihănitei” - ”Niepokala-now”. Aici, sub conducerea a șase preoți, aproape șapte sute de frați, unii specialiști de înaltă calificare, toți atrași de idealul Neprihănitei, trăiau și lucrau într-o atmosferă serafică de sărăcie și pace. Aveau cea mai mare tipografie din Europa și editau diferite publicații în cinstea Maicii Domnului, în milioane de exemplare. După ce consolidează fundația de lîngă Varșovia, îndemnat de un grup de japonezi entuziasmați de cele ce se
Maximilian Kolbe () [Corola-website/Science/314763_a_316092]
-
perioade istorice în care în viața de zi cu zi limba uzuală era alta. Din limba ebraică provin un număr de împrumuturi lexicale în alte limbi, cuvinte și expresii mai ales religioase (ex. "sâmbătă, mană, aleluia, amin, jubileu, heruvim, serafim, serafic, osana" etc.). La aceasta au contribuit prezența comunităților evreiești în diaspora, dar mai ales răspândirea creștinismului și scrierilor sale sacre, Vechiul si Noul Testament (comunitățile creștine primordiale au fost evreiești). Religia iudaică, în forma ei ortodoxă, asemănător cu alte culte religioase
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
Opera Omnia s-a entuziasmat. Și nu numai pentru că a achiziționat opere ale unor mari artiști ca Zecchin, De Carolis, Martinuzzi sau Cadorin, sau pentru că și-a ales un docil arhitect ca Gian Carlo Maroni, ci pentru că, prin alăturarea unui serafic Buddha, intuitiv postmodern, și aviatorului De Pinedo, care a spulberat viteza, s-a considerat „rudă cu Michelangelo”. Pentru că arta (chiar și arta de a locui și de a o aștepta pe Sora Moarte) era o luptă pentru el. Sala de
„Il Vittoriale”, refugiul lui D’Annunzio, între cer și apă, între oglinzile modei, literaturii, muzicii și baletului by Corespondență din Italia de la Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105558_a_106850]
-
se moare nu fiindcă o cere logica romanului, ci fiindcă așa a fost istoria, dar o istorie pe care romanul o presupune fără s-o evoce detaliat, de unde și portretele sumare, abia schițate ale personajelor, în contrast cu ideile precise, înflăcărate și serafice care tot lor le trec prin minte. Personajele trăiesc atît de mult în spirit că nu mai apucă să aibă o identitate romanescă. Sufletul lor suferă de o excrescență metafizică care le sufocă la propriu firul vieții. Toți seamănă cu
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
cea mai mică vertebrată. O orhidee care își deschide petalele doar pe timpul nopții a fost descoperită de cercetători pe o insulă din apropierea orașului Papua Noua Guinee. În loc de încheiere, credem că ar fi pueril să tragem o concluzie. Sunt turme întregi de miei serafici, exhibiționiști ai propriei perfecțiuni morale. Nu eram acasă când a venit recenzorul așa că m-am dus la primărie să completez hârtiile necesare. Menționăm că acțiunile prezentate, prin care unul dintre cei doi a încălcat Pactul, nu sunt nicidecum exhaustive. Pe
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]