483 matches
-
al Centrului cultural național din Ministerul de Interne. În octombrie 2011, ÎCCJ a decis că Gheorghe Turda a fost colaborator al Securității. În perioada 1970 - 2003 a obținut numeroase medalii, diplome, semne ale recunoașterii valorii interpretative: folclor, romanțe, canțonete, colinde, serenade etc. Între altele: În: Italia, Franța, Finlanda, Danemarca, Grecia, Ungaria, Austria, Slovenia, Cehia, Slovacia, Rusia, China, Coreea, Japonia, Mexic, Brazilia, Egipt, Israel, Cuba etc.
Gheorghe Turda () [Corola-website/Science/307617_a_308946]
-
întrebările lui, puse în pripă, Siebel răspunde evaziv. Valentin aleargă spre casă, cuprins de bănuieli. Pradă mustrărilor de conștiință pentru faptă săvârșită, Faust nu are curajul să bată la poarta iubitei. Mefisto, care îl însoțește că o umbră, cântă o serenada, dar la fereastra ce se deschide nu apare Margareta, ci Valentin care vrea să spele în sânge dezonoarea surorii sale. În duelul cu Faust, Valentin este rănit mortal de spadă lui Mefisto și, înainte de a-și da sufletul, isi blestema
Faust (operă) () [Corola-website/Science/307365_a_308694]
-
comedianți și așteaptă nerăbdători începerea spectacolului. Comedia începe, iar acțiunea ei se aseamănă cu cele întâmplate în realitate: Colombina (jucată de Nedda), știind că soțul ei este plecat, își așteaptă iubitul, pe Arlechino (jucat de Beppo). Acesta îi cântă o serenadă, la auzul căreia Colombina îi face semne pe fereastră ca să intre. Dar în locul său își face apariția prostul Taddeo (interpretat de Tonio care o plictisește cu declarațiile sale caraghioase de dragoste, până ce este alungat de Arlechino). Întâlnirea celor doi iubiți
Paiațe () [Corola-website/Science/307439_a_308768]
-
săptămână. În acest interval s-au cântat cele șase simfonii compuse atunci la Londra, dar și numeroase simfonii vechi, necunoscute publicului londonez. În cadrul fiecărui concert, la cererea publicului care era din ce în ce mai dornic de piese noi, au fost interpretate cvartete, cantate, serenade și o multitudine de alte lucrări improvizate de către compozitor. Prezența lui Haydn la Londra a stârnit multă simpatie, astfel încât numeroase persoane din diferite cercuri sociale au cerut autorităților să „facă un gest, ceva care sa demonstreze public admirația și recunoștința
Joseph Haydn () [Corola-website/Science/303162_a_304491]
-
pianistul lui George Enescu), cel care i-a ales pseudonimul artistic - "". Cântă prima oară la Radio pe 30 aprilie 1939, într-un program de muzică ușoară cu Petre Alexandru și Mia Braia, cu numele "Jana Radu" și acompaniată de Ansamblul „Serenada” condus de Sandu Marian. Melodiile pe care le-a interpretat au fost „Pădure și iar pădure”, „De cine dorul se leagă” și „Dorule”. Debutul radiofonic real, cu pseudonimul ales de Ion Filionescu, s-a desfășurat în 29 octombrie 1939, în cadrul
Ioana Radu () [Corola-website/Science/302582_a_303911]
-
sonore pline de sugestii, ca de exemplu în piesa "Cloches á travers les feuilles" (Clopote printre frunze) sau în suita de șapte piese miniaturale cu tentă programatică intitulată "Colțul copiilor". Aici vom întâlni expresivitatea sugestivă a unei muzici care intonează "Serenada pentru păpușă". Debussy ne propune chiar o "muzică picturală" prin piesa "Nori" din prima nocturnă pentru orchestră. Debussy place deoarece, la audierea unor piese, melomanii descoperă o nouă conduită melodică și noi combinații ritmice și armonice. Pentru mulți auditori, mai
Claude Debussy () [Corola-website/Science/302661_a_303990]
-
în anul 2004 a primit Ordinul Național "Serviciu Contencios", în grad de Cavaler; a debutat cu melodia „Vântule din zarea albastră”, iar dintre compozițiile sale mai cunoscute pot fi menționionate „Gabriela”, „În rândul patru”, „În târgul moșilor”, „Mereu cânta o serenadă”, „Trecea fanfara militară”. La 20 octombrie 2011 s-a lansat cartea biografică dedicată compozitorului. A fost căsătorit cu actrița Cornelia Teodosiu și a locuit în București. Este creatorul muzicii pentru filmele "Veronica", "Veronica se întoarce", Mama, Trahir etc. Interviuri
Temistocle Popa () [Corola-website/Science/309581_a_310910]
-
mai frumos?", "Cea mai frumoasă toamnă", "Ce-ar face?", " Cine te-a adus în calea mea", "Din toată inima", " Două inimi cântau", "E nunta de aur", "Inima mea e a ta", "Orice zi e-o primavără", "Ram, tam, pam, pam", "Serenada tinereții", "Soarele dragostei", "Stelele", "Tangoul de sâmbată seara", "Te iubesc așa cum ești", "Tineri în țara tinereții", "Ziua dor și noaptea dor". Trei melodii au fost interpretate de Margareta Pâslaru în filmul Tunelul: "Și tu îmi placi","Marea mea iubire" și
George Grigoriu () [Corola-website/Science/309582_a_310911]
-
se întoarcă la muzică de scenă. Folosind elemente din coloanele sale sonore, Korngold a compus "Concertul pentru violoncel în Do major", Op. 37, "Concertul pentru vioară în Re major", Op. 35 (a cărei premieră a avut loc în 1947) și "Serenada Simfonica", Op. 39. Familia Korngold a decis să revină în Europa în toamna anului 1947 dar planurile au fost amânate deoarece Korngold a suferit un atac de cord pe 9 septembrie, 1947. Erich a ajuns în cele din urmă în
Erich Wolfgang Korngold () [Corola-website/Science/309987_a_311316]
-
a suferit un atac de cord pe 9 septembrie, 1947. Erich a ajuns în cele din urmă în Austria în 1949, pentru prima dată după plecarea sa din 1938. În 1950, sub conducerea lui Wilhelm Furtwaengler, a avut loc premieră "Serenadei Simfonice în Și major", Op. 39, care a fost primită cu succes la Filarmonica din Viena. Totuși, alte lucrări ale sale nu au avut un public numeros iar părerile criticilor nu erau favorabile. Gusturile muzicale ale vienezilor au evoluat în
Erich Wolfgang Korngold () [Corola-website/Science/309987_a_311316]
-
sa natală. A revenit în Statele Unite profund dezamăgit. A făcut un al doilea drum spre Europa în 1954, când a avut loc premieră " Simfoniei în fă diez", Op. 40. După ce a fost din nou dezamăgit cu eșecul lucrării "Die stumme Serenade", a călătorit la Munchen pentru a lucra la un ultim film, "Magic Fire", un film biografic despre Richard Wagner, produs de Republic Pictures. În 1955 Korngold a suferit un atac cerebral, ceea ce l-a lăsat parțial paralizat. Apoi, în 1957
Erich Wolfgang Korngold () [Corola-website/Science/309987_a_311316]
-
Uvertura de concert nr. 1 (pentru lucrări de mici dimensiuni). 14 simfonii; Uverturile de concert nr. 1, 2 și 3; "Heterofonii'; 2 Rapsodii'; 'Missa deconcert'; ' Preludiu pentru orchestră de coarde și cvintet de suflători"; "Muzică de concert"; poemul simfonic "Sarmizegetusa";Serenada pentru Corn și orchestră, șase, cantate (printre care 'Imn Patriei', ' Cântată de Crăciun, Cântată de Anul Nou, 'Cântată' 'lirica', 'Cântată' 'rustica); Concerte pentru diferite instrumente (vioară, flaut, fagot, flaut); trei cvartete de coarde; suite de dansuri (jocuri) populare din diferite
George Draga () [Corola-website/Science/310324_a_311653]
-
De ce nu-mi vii?" și "Pe lângă plopii fără soț..."), ambele scrise în 1887, când Eminescu se afla în vizită la sora sa, în Botoșani. După moartea poetului, un număr apreciabil de autori, mulți dintre ei uitați, au scris mici piese - serenade, romanțe, valsuri - pentru voce cu acompaniament de pian sau cor. Din perspectiva actuală, registrul stilistic în care se încadrează aceste piese este cel al muzicii ușoare - servesc drept argumente formele pieselor, instrumentația minimală, lipsa de notorietate a celor mai mulți compozitori sau
Listă de compoziții pe versurile lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/309921_a_311250]
-
214-215) 1.“Pupăza din tei” libretto:Adrian Voica (Ion Creangă), (1961) 2. Papura Vodă libretto Iorgu Caragiale, 8 mai 1987, Ploiești 3. Cu cine am onoarea? libretto Cezar Țipă; 4. Olimpiada veseliei 5. Toamnă se numără bobocii 6. Vulpoiul încălțat Serenada din Valea Prahovei 7. Cu cărțile pe față 8. Omul cu umbrela roșie 9. Cine a născocit iubirea?
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
orchestră și 2 Concerte pentru 3 clavecine și orchestră (ST-ECE 03251/ 03252) Johann Sebastian Bach: 7 Concerte pentru clavecin și orchestră (ECE-02832/02833/02834) Max Bruch; Pablo de Sarasate; Henryk Wieniawski: Piese pentru vioară și orchestră (ECE-02955) Piotr Ilici Ceaikovski: Serenada pentru orchestră de coarde (ECE-02603) Georg Friedrich Händel: Concerti grossi, op. 6 (ECE-02734/02735/02736/02737) Georg Friedrich Händel: Concertele nr. 1, nr. 3 și nr. 13 pentru orgă și orchestră (ST-ECE-02893) Johann Michael Haydn: 2 Simfonii (ECE-01193) Georg Friedrich
Ervin Acél () [Corola-website/Science/313556_a_314885]
-
bruște dintr-o lume în alta, din real în poezie ori într-un tărâm al absurdului, cu pasaje onirice de un fior poetic intens. Ritmul alert al epicului, stilistica netrucată, concretețea și vibrația descripției sunt atuuri prezente și în romanul „Serenadă la trompetă” (1969; Premiul Uniunii Scriitorilor), apariție de succes în epocă, echivalând farmecul unui Alain-Fournier autohton. Proză tipică a tinereții explozive, Serenadă... captează trăirile juvenile din Șcheii Brașovului, cu iubiri adolescentine în descendența „Heidelbergului de altădată", cu tristeți ploioase și
Sânziana Pop () [Corola-website/Science/323450_a_324779]
-
poetic intens. Ritmul alert al epicului, stilistica netrucată, concretețea și vibrația descripției sunt atuuri prezente și în romanul „Serenadă la trompetă” (1969; Premiul Uniunii Scriitorilor), apariție de succes în epocă, echivalând farmecul unui Alain-Fournier autohton. Proză tipică a tinereții explozive, Serenadă... captează trăirile juvenile din Șcheii Brașovului, cu iubiri adolescentine în descendența „Heidelbergului de altădată", cu tristeți ploioase și o sportivitate incandescentă, amestec de senzualism amețitor, lirism nobil, de freamăt introspectiv și frondă înduioșătoare. Cum s-a remarcat, autoarea nu are
Sânziana Pop () [Corola-website/Science/323450_a_324779]
-
de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri. Succesul imens impune reluarea spectacolului în 12 și 23 martie, pe aceeași scenă. În același an, opereta este montată și la Oravița. Printre lucrările sale se numără „Rapsodia română pentru orchestră”, „Serenadă”, „La malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român”, „Odă ostașilor români” și altele. Ciprian Porumbescu se stinge din viață în casa de la Stupca, sat numit azi Ciprian Porumbescu în onoarea marelui compozitor, sub ochii tatălui său și ai surorii
Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/297365_a_298694]
-
35 "Haffner", nr. 36 "Linz", nr. 40 și nr. 41 "Jupiter". A compus 27 concerte pentru pian și orchestră, 7 concerte pentru vioară și orchestră, concerte pentru clarinet, pentru harpă și flaut, pentru corn și orchestră, 2 simfonii concertante, divertismente, serenade. În domeniul muzicii de cameră sunt de menționat cele 6 cvartete pentru coarde dedicate lui Haydn, sonate pentru pian, sonate pentru vioară și pian, triouri pentru vioară, violoncel și pian, cvartete pentru instrumente de suflat, sextetul "O glumă muzicală" etc.
Wolfgang Amadeus Mozart () [Corola-website/Science/297669_a_298998]
-
cuprinde ciclurile „Fecioara în alb”, „Când vioarele tăcură”, „Moartea visurilor”), Tipografia Lucrătorilor Asociați Marinescu & Șerban, București, 1902. PETICĂ 1903: Ștefan Petică, "Frații", dramă în versuri patru acte, Institutul de arte grafice „Eminescu”, București, 1903. PETICĂ 1909: Ștefan Petică, "Cântecul toamnei. Serenade demonice. Poeme de Ștefan Petică", vol. îngrijit de Gr. A. Tăbăcaru, Noua Tip. Profesională, Dimitrie C. Ionescu, București, 1909. PETICĂ 1912: Ștefan Petică, "Poezii" în „Grădina Hesperidelor”, 4 aprilie 1912, număr unic. PETICĂ 1925: Ștefan Petică", Cântece de seară", în
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
2002. PETICĂ 2004: Ștefan Petică, "Poeme în proză", în „Bucovina”, apud. Ion N. Oprea", Bucovina în presa vremii, Cernăuți 1811-2004", Editura Edict, Iași, 2004. PETICĂ (fără dată):"'Ștefan Petică, "Poeme". ("Fecioara în alb, Când vioarele tăcură, Moartea visurilor, Cântecul toamnei, Serenade demonice"), ed. îngrijită și prefațată de Nicolae Davidescu, Biblioteca Dimineața, nr. 19, Editura Adeverul S. A., s.d., fără dată. LUCRĂRI NEIDENTIFICATE, DAR SEMNALATE ÎN DIVERSE PUBLICAȚII ALE VREMII: PETICĂ 1898: "Păcatul strămoșesc" (dramă în 3 acte), semnalată în revista „Lumea nouă
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
1898. Lumea nouă, 1899 Literatorul, Anul XX, 1899 "Noul corent literar," XX, n. 1, 20 februarie 1899. "Amurg parfumat, "XX, nr. 1, 20 februarie 1899. "Hymn profan", XX, nr. 2, 5 martie 1899. "Curtezana", XX, nr. 3, 20 martie 1899. "Serenada, "XX, nr. 4, 5 aprilie 1899. "Necunoscuta", XX, nr. 6, 10 mai 1899. "Sonet", XX, nr. 7, 10 iunie 1899. Literatură și artă română, III, 1899 "Povara crucii," I, II, III, IV, nr. 10, 25 august 1899. România jună, Anul
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
veche și sociologia nouă", II, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 6, iunie 1903. "Sociologia veche și sociologia nouă", III, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 7, iulie 1903. Românul "Serenade demonice", I, II, 47, nr. 142 (33), 20 noiembrie 1903. "Serenade demonice", III, IV, V, VI, 47, nr. 146 (37), 18 decembrie 1903. Pagini alese "Critica și publicul," semnat Ștefan Petică, II, n. 18 (21), 16 februarie 1903. Sămănătorul "Frații
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
în Economia națională, XXVII, nr. 6, iunie 1903. "Sociologia veche și sociologia nouă", III, Conferință ținută la Congresul științific, București, în Economia națională, XXVII, nr. 7, iulie 1903. Românul "Serenade demonice", I, II, 47, nr. 142 (33), 20 noiembrie 1903. "Serenade demonice", III, IV, V, VI, 47, nr. 146 (37), 18 decembrie 1903. Pagini alese "Critica și publicul," semnat Ștefan Petică, II, n. 18 (21), 16 februarie 1903. Sămănătorul "Frații", dramă (fragment), II, nr. 34, 24 august 1903. Făt -Frumos "Asupra
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
1938, pp. 5-6. DAVIDESCU 2000: Nicolae Davidescu, "Aspecte și direcții literare", Editura AIUS, Craiova, 2002. DEMETRESCU 1912: C. Demetrescu, "Un nume fatal, "în „Freamătul”, Bîrlad, II, nr. 1-3, ianuarie-martie 1912, pp. 21-25. DENSUȘIANU 1909: Ovid. Densușianu, "Șt. Petică,Cântecul toamnei, serenade demonice, "in „Viața nouă”, V, nr. 16, 1 octombrie 1909, p. 331. DENSUȘIANU 1911: Ovid. Densușianu, "Marginalia," în „Viața nouă”, VII, nr. 19, 15 noiembrie 1911, p. 372. DOBOȘ 1912: Constantin Doboș, "O epocă nouă", în „Freamătul”, II, nr. 4-5
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]