4,332 matches
-
Praporică din Dudești: ,,Să trăiți dom’ sergent!”, ,,Să trăiești Praporică!”, zic eu și tocmai mă întrbam de ce dracului n-o fi stând ăsta acasă pe zăpușala asta. Și-i zic:,,Încotro Praporică pe vipia asta?” ,, Păi nu știi dumneata, dom’ sergent, că pe țigan nu-l găsește moartea niciodată acasă?”-zice el. ,,Să nu furi Praporică din casele oamenilor că e păcat ,băă, e păcat de la Dumnezeu și legea e lege, dai de dracu!” ,, Eu, dom’ sergent? Să fur eu ? Neam
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
nu știi dumneata, dom’ sergent, că pe țigan nu-l găsește moartea niciodată acasă?”-zice el. ,,Să nu furi Praporică din casele oamenilor că e păcat ,băă, e păcat de la Dumnezeu și legea e lege, dai de dracu!” ,, Eu, dom’ sergent? Să fur eu ? Neam de neamul meu n-a avut obiceiul ăsta !”. și cum termină el vorba, se-auzi din senin, întâi mai încet, apoi din ce în ce mai tare urletul sirenelor. Iar fac ăștia exerciții de alarmă !” - își dădu cu părerea Praporică
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
se-auzi din senin, întâi mai încet, apoi din ce în ce mai tare urletul sirenelor. Iar fac ăștia exerciții de alarmă !” - își dădu cu părerea Praporică. Mie parcă mi s-a înfipt un cuțit în inimă...și mă întreabă Praporică :,, da’ ce dom’ sergent ți-e frică de moarte ?” ,, Mi-e frică, Praporică, eu am mai trecut prin prăpădul ăsta!” ,,și dacă vin,ce, dom’ sergent, o moarte are omu și-o gaură-n c...” N-a trecut mult și-au început să claxoneze
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
Praporică. Mie parcă mi s-a înfipt un cuțit în inimă...și mă întreabă Praporică :,, da’ ce dom’ sergent ți-e frică de moarte ?” ,, Mi-e frică, Praporică, eu am mai trecut prin prăpădul ăsta!” ,,și dacă vin,ce, dom’ sergent, o moarte are omu și-o gaură-n c...” N-a trecut mult și-au început să claxoneze mașinile, tramvaiele, trăsurile pline ciopor de oameni, goneau toate spre marginea orașului, era o învălmășală de nedescris. ,,Noi ce facemdom’ sergent ?” Eu
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
dom’ sergent, o moarte are omu și-o gaură-n c...” N-a trecut mult și-au început să claxoneze mașinile, tramvaiele, trăsurile pline ciopor de oameni, goneau toate spre marginea orașului, era o învălmășală de nedescris. ,,Noi ce facemdom’ sergent ?” Eu n-aveam voie să-mi părăsesc postul, aveam un adăpost la subsol și în caz de urgență mă băgam acolo. Păi ce să facem ? tu poți să pleci, dar eu...” Praporică ăsta era un hoț, după ce plecau toți din
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
oțel, ieșit parcă din fundul pământului. În tăcerea acelei zile de vară care se așternuse peste tot, urletul lor era însăși moartea strecurată în sufletul fiecăruia. Și Praporică trist cu capul în jos : ,,Astăzi s-or duce spre Ploiești, dom’ sergent ! ne-or ierta dom’ sergent”, -repeta el cu capul pe cer .,, Să te audă Dumnezeu !”- zisesem eu cu gândul acasă la voi și la fata aia pe care o lăsasem acasă la cumnatu-meu... Și-ncepură primele salve de artilerie pe
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
pământului. În tăcerea acelei zile de vară care se așternuse peste tot, urletul lor era însăși moartea strecurată în sufletul fiecăruia. Și Praporică trist cu capul în jos : ,,Astăzi s-or duce spre Ploiești, dom’ sergent ! ne-or ierta dom’ sergent”, -repeta el cu capul pe cer .,, Să te audă Dumnezeu !”- zisesem eu cu gândul acasă la voi și la fata aia pe care o lăsasem acasă la cumnatu-meu... Și-ncepură primele salve de artilerie pe centură, scurte, înfundate, trăgând parcă
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
că-și găsise iubita, pe Jeni Marmeladă, cică fusese arestată în Piața Matache pentru furt de la negustori, o cunoșteam și eu, era o țigancă durdulie, frumoasă, ocheșică, plină de aur din cap până-n picioare.,, Îmi dam viața pentru ea dom’ sergent !” -îmi povestea el. Mielu Praporică fugise la ea, o luase în brațe și-o întrebase : ,,Ai scăpat ?” și când Mielu Praporic cânta refrenul în mijlocul străzii a venit o bombă așa din senin și a căzut lângă el ; în clipa aceea
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
și șterse fața...Ce căuta el aici în București, în brambureala asta ? De ce dracului nu rămăsese el acolo în satul lui să stea cu nevasta și copiii ? Cineva îl apucă de mâneca vestonului și-l trezi din visurile lui : ,,dom’sergent !, dom’ sergent !” Se uită în dreapta lui și văzu un om aproape nebun cu fața desfigurată, părul vâlvoi și ochii scoși din orbite, hainele erau făcute praf pe el și plângea și se văicărea. ,,Ce-ai, omule, -âl întrebă el restit
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
fața...Ce căuta el aici în București, în brambureala asta ? De ce dracului nu rămăsese el acolo în satul lui să stea cu nevasta și copiii ? Cineva îl apucă de mâneca vestonului și-l trezi din visurile lui : ,,dom’sergent !, dom’ sergent !” Se uită în dreapta lui și văzu un om aproape nebun cu fața desfigurată, părul vâlvoi și ochii scoși din orbite, hainele erau făcute praf pe el și plângea și se văicărea. ,,Ce-ai, omule, -âl întrebă el restit, crezând că
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
s-o pitească și el undeva?... Se ferise de așa ceva că era pericol dacă te prindea cu lucruri dosite, legea era clară, îl mânca pușcăria, asistase la două astfel de procese la Tribunal când doi gardieni fuseseră condamnați pe viață... Sergentul își schimă trist privirea de pe acel om pe valiză și tăcu. Necunoscutul, văzând valiza, a sărit ca un nebun pe ea, îl îmbrățișă pe sergent, îngenunchease în fața lui și plângea în hohote de bucurie. ,,La pușcărie, la mine dacă nu
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
asistase la două astfel de procese la Tribunal când doi gardieni fuseseră condamnați pe viață... Sergentul își schimă trist privirea de pe acel om pe valiză și tăcu. Necunoscutul, văzând valiza, a sărit ca un nebun pe ea, îl îmbrățișă pe sergent, îngenunchease în fața lui și plângea în hohote de bucurie. ,,La pușcărie, la mine dacă nu găsit- repeta el- la pușcărie, monseniore...eu secretarul la ambasada italiana...” ,,...Tu-vă mumele voastre de secretari, înjură sergentul, de data aceasta scos din pepeni
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
nebun pe ea, îl îmbrățișă pe sergent, îngenunchease în fața lui și plângea în hohote de bucurie. ,,La pușcărie, la mine dacă nu găsit- repeta el- la pușcărie, monseniore...eu secretarul la ambasada italiana...” ,,...Tu-vă mumele voastre de secretari, înjură sergentul, de data aceasta scos din pepeni, ...tu-vă mumele voastre de căscați, de ce n-aveți, mă, grijă de bani ? Aruncați banii pe străzi și-apoi umblați după ei cu gura căscată ! Lăsați amărâți de ăștia ca mine să viseze, le
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
ta Italiană...” ,,Grația... grația ...” - repeat străinul... ,,Nici-o grațiere, eu n-am nevoie de grațierile tele, ia-ți valiza și du-te dracului unde vei vedea cu ochii...” Străinul desfăcu valiza, se repezi într-un teanc de bancnote și-i întinse sergentului ca drept mulțumire o mână de bani. Nu-mi trebuie nici-un ban !- sări sergentul ofensat- ia-o și du-te, pleacă să nu te mai văd ! N-am nevoie de lirele tale, striga el cât îl ținea gura, lasă-mă
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
tele, ia-ți valiza și du-te dracului unde vei vedea cu ochii...” Străinul desfăcu valiza, se repezi într-un teanc de bancnote și-i întinse sergentului ca drept mulțumire o mână de bani. Nu-mi trebuie nici-un ban !- sări sergentul ofensat- ia-o și du-te, pleacă să nu te mai văd ! N-am nevoie de lirele tale, striga el cât îl ținea gura, lasă-mă sărac și curat, dă-i drumul de lângă mine mai repede, ai înțeles ?” și luă
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
cât îl ținea gura, lasă-mă sărac și curat, dă-i drumul de lângă mine mai repede, ai înțeles ?” și luă teancul de bani și i-l aruncă în valiză. ,,Grația, grația...” -repeta străinul cu valiza în mână, coborând scările primăriei. Sergentul puse capul în jos urmărind pe străin cum coboară și tăcu minute în șir, închinându-se la Dumnezeu că-și spălase sufletul de toate necurățeniile pe care i le adusese acei bani, de toate gândurile rele și de visele prin
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
le adusese acei bani, de toate gândurile rele și de visele prin care trecuse. Când ridică ochii, Praporică tot acolo era, nu-l luase nimeni, sta pe gard agățat ca o brezoaie pusă să sperie ciorile, rânjind la trecătorii grăbiți... Sergentul se așeză pe scaun obosit, își scoase bastista din buzunar, se șterse de nădușală și rămase buimac clipe întregi. Rămăsese așa ca o stană de piatră privind spre Cișmigiul înnegrit care de-abia se zărea de praful ridicat în slăvi
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
rus până la victoria finală...Să fie al dracului și Hitler când se sculă el să facă războiul ăsta! Că dacă nu era Hitler poate că trăia și el fericit cu nevasta și cu copii la casa lui... -Să trăiți, dom’ sergent!- îl trezi un om din visele lui. -Să trăiești și dumneata! Ce dorești de la mine? -Dați-mi voie să dau un telefon de la Primărie că am nevasta moartă lângă Caru cu Bere...A atins-o suflul unei bombe și-a dat
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
ca un tont această țară și uite frații m-au vândut. de mic m-au stors ai mei de vlagă, (e drept c-am stors și eu doi sâni) din munca mea tot huzuresc stăpânii că doar m-a pus sergentul, la paradă, să cânt, ”mi-e dragă țara mea cu oameni buni”. și am plătit, c-am vrut sau că n-am vrut, holtei fiind, celibatarul și de-am văzut că nu am cum să scap m-am însurat, să
ÎMI VINE S-O TULESC AFARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364187_a_365516]
-
A studiat la Seminarul teologic din Ismail, unde rămâne un an, după care absolvă Școala de Arte și Meserii din București (1876). La 18 ani, în 1877, se înscrie voluntar ca jandarm, participând la Războiul de Independență, obținând gradul de sergent. După această experiență, decide să îmbrățișeze o carieră militară și se înscrie la Școala Divizionară de la Mănăstirea Dealu (1881), apoi urmează cursurile Școlii Superioare de Război din Torino, al cărei absolvent devine în 1886. În Italia a cunoscut-o pe
ALEXANDRU AVERESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367409_a_368738]
-
dinspre extremitatea Frontului de Est, a urmat un itinerar diferit de grosului regimentului său, căci generalul Korne se afla la 20 august 1944 lângă Târgu Frumos, la Scobâlțeni, conducând celebra bătălie de tancuri amintită mai sus. Asta ar însemna că sergentul Gheorghe Alexa nu a ajuns să lupte pe Frontul Moldovei, poate chiar în preajma baștinei sale, de unde, scutit de glonțul rusesc, ar fi urmat soarta multora dintre frații săi de arme: fie aflându-se printre cei peste 100 000 de prizonieri
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
trăgător...”. Lumea militară - lumea codurilor, iar la Ioan Benche, lumea codurilor proiectate în universul civil. Harta volumului e trasată în plan, în curbe de nivel pentru diferite altitudini. „... Un regiment este ca un om. Întâlnește alt om și îl salută. Sergentul din poezie, omul întâlnit, răspunde la salut și-și dezvelește pieptul acoperit de medalii. Se-ntoarce regimentul și dă onorul, povestește poetul una din scenele războiului de independență. Notez în minte și inimă: Salutul ostășesc - filă de istorie. // Am învățat
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
pieptul acoperit de medalii. Se-ntoarce regimentul și dă onorul, povestește poetul una din scenele războiului de independență. Notez în minte și inimă: Salutul ostășesc - filă de istorie. // Am învățat, așadar, tema cea nouă. O aplic cu toată răspunderea în fața sergentului de serviciu, care vine cu brațele grele de scrisori. Citesc dintr-o privire mesajul din vederea globală cu județul. «Salutări de la Măriuca!». Răspund urgent: «te sărut și eu, soldatul Vasile». Trecem la curățatul armamentului”. Indirect, dar intens colorat, chipul ostașului
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
alături, probabil rudă cu pacientul. Dumneata nu vezi că omul e bolnav? Duran, nimic, se năpusti pe el și-l luă la băteie. O ținea într-una, aurul și aurul...Se strânse lumea pe ei ca la circ. Veni un sergent și-l luară la cabinetul medicului. Femeia îi povesti doctorului tot ce petrecuseră. Duran o ținea una și bună: -Dom’ doctor, să-mi dea aurul că-l mănânc! -O să ți-l dea, stai liniștit!, îl potoli doctorul. Duran fu
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
fără somn. BIJUTERIILE NU ADUC FERICIRE! Am fost trimis într-o misiune la OBSERVATORUL unei Baterii din cadrul REGIMENTULUI 9 ARTILERIE pentru a constata situația reală din acel sector al FRONTULUI DE VEST. Am ajuns la Comandantul Bateriei de tragere împreună cu sergentul care mă însoțea totdeauna în asemenea deplasări, Baterie care se afla într-o poziție foarte bine camuflată, într-o viroagă. M-am legitimat la Comandantul Bateriei, prezentându-i Ordinul Diviziei. Comandantul Bateriei a luat legătura cu OBSERVATORUL, explicându-i ofițerului
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]