523 matches
-
în 4 cazuri (80%) pneumoperitoneu. La toți pacienții cu peritonită secundară perforației de ansă ileală examenul radiologic abdominal pe gol a evidențiat pneumoperitoneu. VIII.5. DIAGNOSTIC ETIOLOGIC La lotul de copii cu peritonită primară, puncția peritoneală (paracenteza) a evidențiat:lichid seros în 11 cazuri (45,8%); - lichid purulent în 13 cazuri (54,2%). La cirotici paracenteza s-a efectuat la toți pacienții, evidențiindu-se lichid de ascită în cantitate medie sau mare. Dintre bacteriile izolate cel mai frecvent s-a identificat
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
Infecțiile intraabdominale sunt afecțiuni frecvente în practica medicală, uneori greu de precizat și care constituie o cauză majoră de morbiditate și mortalitate (164, 231). Această patologie abdominală, cu afecțiuni severe, uneori greu de precizat, cu evoluție imprevizibilă este consecința implicării seroasei peritoneale, ce favorizează extinderea infecției prin lipsa cloazonărilor, a mișcărilor respiratorii și a peristalticii intestinale. Infecțiile intraabdominale se pot prezenta sub diferite patologii, de la apendicite necomplicate la peritonite localizate sau generalizate prin perforația unui organ (231). Studiul nostru se referă
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
de aproximativ 90% la ambele sexe. Bolnavii decedați aveau boli subiacente, agravante: ciroză hepatică mixtă, neoplasm de colon, afecțiuni cardio-vasculare, obezitate, diabet zaharat, cardiopatie ischemică, insuficiență renală cronică. Din analiza materialului studiat se desprind următoarele constatări: - peritoneul este una din seroasele organismului aproape în permanență afectate de numeroase cauze, care determină afecțiuni uneori greu de precizat; - adresabilitatea la medic trebuie să fie făcute la cele mai mici semne de disconfort abdominal; - patologia subiacentă consistentă a contribuit la diminuarea imunității a avut
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
oculari mici (hipogenezia orbitei). Lăcrimare permanentă, cu infecții palpebrale cronice. O treime din cazuri suferă de strabism. Pupilele sunt excentrice. La periferia irisului se observă niște pete albe sau cenușii - irizații (pete Bronshfield). Nasul este gros și turtit, cu rădăcină seroasă. Nările sunt largi și proiectate înainte. Urechile sunt mici, asimetrice, implantate neregulat uneori nelobulate sau cu lobul aderent. Gâtul este scurt și gros, capul părând a fi implantat în torace. Din cauza lipsei șanțului cefei, occipitalul, gâtul și toracele sunt într-
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
alta caudală - care se termină în fund de sac: intestin anterior/posterior; între acestea două se va forma viitorul intestin subțire datorită faptului că marainile laterale ale discului embrionar continuă să se alipească. Placa laterală mezodermică dă naștere la membranele seroase care mărainesc celomul: - somatopleura, ce îmbracă suprafața internă a peretelui corpului; - splanhnopleura, care învelește tubul intestinal. Porțiunea abdominală a intestinului subțire este suspendată în celom prin foița reflectată bistratificată numită mezenter dorsal. în săptămâna a patra se realizează și dezvoltarea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este mărginită de un șanț prin care trece tendonul flexorului propriu a\ deaetului mare și flexorul comun al degetelor; - fața anterioară: se articulează cu fața posterioară a cuboidului -fața posterioară: este netedă în jumătatea superioară, unde este acoperită de bursa seroasă, și rugoasă în jumătatea inferioară, unde se inseră tendonul lui Achile. 1. Tuberozitatea falangei distale 2. Falanga distală 3. Capul falangan 4. Corpul falangan 5. Falanga proximală 6. Baza falangei 7. Capul metatarsian 8. Metatarsianul II 9. Metatarsianul I 10
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în porțiunea inițială a ductului salivar, la schimb cu Cl-. Ca urmare a permeabilității reduse a pereților ductelor salivare pentru apă, pe măsură ce saliva primară le străbate devine hipotonă (fig. 3). Mecanismul secretor al amilazei salivare La nivelul polului apical, celulele seroase acinare prezintă granule de zimogen care conțin amilaza salivară. Formarea granulelor de zimogen parcurge mai multe etape: enzima este sintetizată la nivelul ribozomilor reticulului endoplasmic și intră în cisternele acestuia; veziculele cu enzimă sintetizată se mișcă către aparatul Golgi unde
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cunoscute dar, care este încă obscur în privința condițiilor. Sunt cancere care au metastaze în momentul diagnosticării, dar sunt și cancere ce metastazează după mult timp. În general, extensia tumorală se poate produce pe patru căi: limfatică, pe cale sanguină și pe cale seroasă. Extensia limfatică. Este cea mai frecventă cale de extensie. Tumora invadează vasele limfatice adiacente și prin permeație sau formare de embolusuri tumorale ajunge în ganglionii limfatici. Embolusul tumoral se localizează inițial în corticala ganglionului care, ulterior, va fi invadat. Ganglionul
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
pulmonare-inimă--sistem arterial--orișice organ). Și în cazul sistemului venos se poate produce inversarea de flux acolo unde sunt plexuri bogate (pelvis, în jurul vertebrelor) și deficiențe valvulare. Cel mai edificator exemplu de tumoră generatoare de trombi tumorali venoși este carcinomul renal. Extensia seroasă. Este frecvent întîlnită în cavitatea peritoneală și în cea meningee, rară în cavitatea pleurală și foarte rară în cavitatea pericardică. Celulele tumorale pot ajunge în cavitatea seroasă fie de la o tumoră a unui viscer conținut în cavitate, fie de la o
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
edificator exemplu de tumoră generatoare de trombi tumorali venoși este carcinomul renal. Extensia seroasă. Este frecvent întîlnită în cavitatea peritoneală și în cea meningee, rară în cavitatea pleurală și foarte rară în cavitatea pericardică. Celulele tumorale pot ajunge în cavitatea seroasă fie de la o tumoră a unui viscer conținut în cavitate, fie de la o tumoră a seroasei. Aceste celule, detașate din tumoră, cu viabilitate păstrată sunt antrenate de lichidul cavitar în întreaga cavitate, putându-se fixa oriunde pe suprafața seroasei. Mai
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
întîlnită în cavitatea peritoneală și în cea meningee, rară în cavitatea pleurală și foarte rară în cavitatea pericardică. Celulele tumorale pot ajunge în cavitatea seroasă fie de la o tumoră a unui viscer conținut în cavitate, fie de la o tumoră a seroasei. Aceste celule, detașate din tumoră, cu viabilitate păstrată sunt antrenate de lichidul cavitar în întreaga cavitate, putându-se fixa oriunde pe suprafața seroasei. Mai sunt descrise și căi particulare: de-a lungul nervilor, prin lumenul bronșiilor, a trompelor uterine. 17
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
cavitatea seroasă fie de la o tumoră a unui viscer conținut în cavitate, fie de la o tumoră a seroasei. Aceste celule, detașate din tumoră, cu viabilitate păstrată sunt antrenate de lichidul cavitar în întreaga cavitate, putându-se fixa oriunde pe suprafața seroasei. Mai sunt descrise și căi particulare: de-a lungul nervilor, prin lumenul bronșiilor, a trompelor uterine. 17.4. SIMPTOMATOLOGIE Manifestările clinice ale tumorilor sunt foarte variate în funcție de tipul, localizarea și stadiul evolutiv al acestora. Tumorile benigne se manifestă, în general
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
este esențial pentru stabilirea diagnostiucului de tumoră și pentru stabilirea conduitei terapeutice. Recoltarea probelor de țesut tumoral se poate face prin diferite metode: citologia exfoliativă (indicată în leziunile cutanate, secreții mamelonare, spută sau lavaj traheo-bronșic, lavaj eso-gastric, col uterin, epanșamente seroase poate identifica celule tumorale), puncția cu ac fin, (indicată în leziuni subcutanate, musculare, tiroidă, ficat, rinichi poate identifica celule tumorale); i se reproșează riscul de diseminare pe traiectul de puncție. Ambele aceste metode de recoltare au marele dezavantaj că recoltează
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
Folosirea tehnicilor de electro-, cryoși laser chirurgie aduce o îmbunătățire a rezultatelor. Sunt tot mai indicate și utilizate asocieri terapeutice în cursul intervenției chirurgicale. Astfel, se practică radioterapia în câmpul operator după ablația tumorii, asocierea chimioterapiei și hipertermiei în cavitățile seroase după exereza chirurgicală sau în diseminări. În unele tumori (tiroidă, ovar) sunt indicate exereze de reducere a masei tumorale care, astfel, devine sensibilă la chimio și/sau radioterapie. Metastazele tumorale (hepatice, pulmonare) pot beneficia de ablație chirurgicală (singura curabilă). La
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
bazată pe efectul citotoxic al căldurii asupra celulelor, în special, tumorale. Căldura (peste 420C) produce modificări circulatorii și celulare (membranare, permeabilitate, transport și receptori). Poate fi aplicată local (în contact cu tumora sau la distanță de ea), regional (în cavități seroase) și general. Frecvent este folosită în asociere cu chimio sau radioterapia (chiar intraoperator) datorită potențării efectelor citotoxice. 17.7.7. TERAPIA GENICA Terapie a viitorului, abia la debut, este bazată pe ingineria genetică a oncogenelor (tot mai bine cunoscute). Își
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
de diagnostic pentru clinician, radiolog și anatomo-patolog, pot fi confundate cu tumori maligne și pot avea evoluție spre insuficiență renală cronică. Elementul comun, din punct de vedere morfologic, este prezența de chiști. Chistul este o structură cavitară, cu conținut variat (seros, fibrinos, hematic etc.), delimitată de un țesut epitelial cu o citologie și histoarhitectonie diferită (simplu stratificat, pavimentos, cubic, cilindric). De cele mai multe ori, un chist este format dintr-o singură varietate de epiteliu. Țesutul epitelial este situat pe o membrană bazală
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
peretele este tapetat de un strat de celule fie cubice (sugerează un epiteliu ductal), fie pavimentoase, turtite (sugerează o transformare atrofică), și este înconjurat de o capsulă fină, fibroasă; cavitatea este plină cu un lichid clar sau tulbure, de consistență seroasă sau mucoasă, cu activitate enzimatică. Formarea lor implică anomalii de dezvoltare, mai precis insuficiența de regresare și ulterior obstruarea ductelor embrionare, pe măsura apariției celor cu caracter permanent. 3. Diverticuloza colonică Diverticulii congenitali, a căror frecvență de apariție crește în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de apariție crește în contextul ADPKD, reprezintă accesorii tip buzunar sau pungă, atașate la peretele tubului digestiv, cu al cărui lumen comunică (3, 14, 15, 21, 26). în structura lor pot fi evidențiate toate straturile caracteristice: mucoasă, submucoasă, musculară și seroasă, mucoasa segmentului de tub digestiv interesat fiind în continuitate directă cu mucoasa cavității diverticulare. Exemplul cel mai elocvent este diverticolul Meckel, format ca urmare a unui defect de dezvoltare (persistența ductului vitelin pe fața ante-mezenterică a intestinului). 4. Prolapsul de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a pericardului privește spre esofagul toracic și coloana vertebrală dorsală. Cancerul esofagian invadează pericardul - cordul la acest nivel, tot aici se pot produce fistule eso-pericardice (maligne sau prin ingestie de corp străin). Cordul este învelit de foița viscerală a pericardului seros. Între cele două foițe seroase viscerală și parietală se delimitează cavitatea pericardică, cu cele două sinusuri: transvers și oblic [1]. Axul lung al cordului are o direcție oblică în raport cu axul lung al corpului, formând cu acesta un unghi obtuz supero-extern
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
toracic și coloana vertebrală dorsală. Cancerul esofagian invadează pericardul - cordul la acest nivel, tot aici se pot produce fistule eso-pericardice (maligne sau prin ingestie de corp străin). Cordul este învelit de foița viscerală a pericardului seros. Între cele două foițe seroase viscerală și parietală se delimitează cavitatea pericardică, cu cele două sinusuri: transvers și oblic [1]. Axul lung al cordului are o direcție oblică în raport cu axul lung al corpului, formând cu acesta un unghi obtuz supero-extern stâng și infero-extern drept și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
și în abordul transsternal al fistulelor bronșice postpneumonectomie dreaptă sau stângă. Aorta toracică Aorta toracică continuă conul de ejecție al ventriculului stâng și este formată din aorta ascendentă, crosa aortei și aorta descendentă [1]. Aorta ascendentă este acoperită de pericardul seros, fiind situată antero-medial de urechiușa dreaptă și postero-lateral de calea de ejecție a ventriculului drept și trunchiul arterei pulmonare. Posterior de aorta ascendentă se află artera pulmonară dreaptă și sinusul transvers al pericardului prin intermediul căruia vine în raport cu atriul stâng. Se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
a bontului pancreatic și seromusculara jejunală, cu o distanță între suturi de 4-6 mm [38]. Firele se trec la nivelul capsulei pancreatice posterioare, la 1 cm de linia de secțiune pancreatică, încorporând o cantitate adecvată de parenchim pancreatic. La nivelul seroasei jejunale firele trebuie trecute la 1-2 mm de marginea mezenterică. Apoi se va realiza o mică enterotomie pe marginea antimezenterică a jejunului, la aproximativ 5 mm de stratul postrior extern, care va fi anastomozată cu fire separate la ductul Wirsung
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
sau migrează spre un focar de inflamație:- în plămân, monocitul se diferențiază direct în macrofagul alveolar, fără maturare în țesutul interstițial;- în sinusoidele ficatului, monocitul devine celulă Kupffer;- în cavitatea peritoneală, monocitul vine direct din capilare și devine macrofag al seroasei. În condiții normale, puține macrofage rezidente se divid și rămân viabile 1-3 luni. Nu există dovada că ele recirculă prin limfă spre vasele sanguine. Probabil că mor în țesuturi sau migrează spre ganglionii limfatici. În cazul unei infecții locale sau
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
complicație a stenozei pilorice), hemograma etc. IV. Degenerarea malignă a ulcerului gastric este discutabilă; se consideră mai probabil că ar fi greșeli de diagnostic, ulcerul fiind malign de la început. V. Periviscerita constituie o complicație secundară implicării în procesul ulceros a seroasei; în asemenea cazuri se formează aderențe care fixează stomacul sau duodenul de organele din jur (pancreas, colecist, colon). TRATAMENT Tratamentul ulcerului gastric și duodenal Scopul tratamentului este de a amenda rapid simptomatologia, de a preveni complicațiile, de a vindeca ulcerul
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
Răspuns imun mediugene Anatomie patologică Inflamație discontinuă, parcelară asimetrică, transmurală care afectează și organele vecine și ganglionii limfatici Localizare - oriunde; frecvent ileon terminal; nu rectul Ulcerație aftoidă cu halou eritematos.ulcere profunde, șine de tren, piatră de pavaj, fistulizări, afectarea seroasei și a organelor vecine, îngroșarea peretelui, stenoza Histo-infiltrat inflamator, granulom tip sarcoid, colagenizare 24 Clinic Diaree - colonic, malabsorbție săruri biliare, malabsorbție IS Scadere în greutate inflamație, malabs, anorexie Durere - FIDileon Afectare perianală - 20-80%: abces, fistule, fisuri Astenie, anemie, febră Scădere
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]