625 matches
-
dar când s-a risipit și fumul gloriei și fumul vinului, când guvernul se regăsește față-n față cu varga ridicată a legațiunii imperiale, atunci, se 'nțelege, prin comunicate umilisime și impuse, caută a retracta pe cât poate, c-un aer servil și nedumerit, declamațiunile cari i-a scăpat la chef de șampanie. Un adevăr am voi să-i rămâie cititorului din toate acestea: că. d. Grădișteanu a vorbit ca reprezentant al guvernului; că comunicatul care l-a dezmințit e datorit presiunii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aș fi justificat, față de mine Însumi, și această faptă”. Doctorul selecționer și supraveghetorii SS-iști care au permis sau ignorat supraviețuirea nou-născutului la Auschwitz par și ei doar simple jucării În ambiguitatea „kitschului” barbar În care operează, diavoli mărunți și servili care pot fi, la fel de bine, sadici sau neglijenți, sau plictisiți. Ca și Omul În gri, noii misiți ai tenebrelor nu forțează nici ei răul. Nu au de ce, răul domină, suveran, peste victime și peste călăi. „Omul catastrofei nu are destin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
erau de depășit. Karin o studia pe Barbara ori de câte ori avea ocazia, încercând să imite stăpânirea de sine și grația ei firească. Într-o noapte, i-o descrise lui Daniel, în chilia lui întunecoasă de călugăr. Încercă să nu pară prea servilă. Când vorbește cu tine e întotdeauna acolo pe de-a-ntregul. Mai prezentă decât oricare altă persoană pe care am întâlnit-o vreodată. Niciodată nu o ia înainte, nici nu rămâne în urmă. N-o preocupă următorul sau ultimul pacient. Oriunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
refer. — Da, da, domnișoară. Sau dacă nu este, îi puteți lăsa un mesaj secretarei. Omul cel gras se târa acum spre lifturi. Din fericire nu mai aștepta nimeni; avea nevoie de unul gol. Reg, celălalt paznic, și-a șters zâmbetul servil de pe față și l-a înlocuit cu expresia unui buldog constipat. Am presupus că aceasta era expresia lui naturală. Se îndrepta magistral către noi, cu mâinile la spate. Din fericire biroul de la recepție era imens, iar Reg era mult prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
este haraciul trimis de beiul Iștefan? Treaba mea este să stăpânesc armata ienicerilor care este gata, gata să se răscoale, dovezile să le adune cei care sunt împotriva lui Altîn Bei.... — Dovezile se vor aduna singure, spuse pe un ton servil comandantul fortului Ediculé. Tortura la care este supus beiul și fiul său, Constantin, este peste măsura închipuirii minții omenești. Li s au smuls unghiile, au fost încoronați cu coroane înroșite în foc, li s-au trecut piroane prin fluierele picioarelor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dat. Dar acum, toate aparțin de mult trecutului. Singura mea dorință este înfrângerea hidrei fasciste. Și a mea bineînțeles, răspunde Marius privind în ochii negri, batjocoritori. Aceiași ochi care la nunta Cellei Marinescu, în fața lui Paul, se arătaseră umili și servili. O clipă, involuntar, se întunecă la față. Cunoaștem, cunoaștem, rânjește condescendent Iorgu în timp ce stinge țigara în scrumiera aflată pe birou. Marius simte cum sângele începe să fiarbă în vene și amenință să dea în clocot ca apa dintr-un ibric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cântat frumos și pe aria lui Troțki, Che Guevara sau Pol Pot, dacă i s-ar fi oferit oportunitatea, clamând cu mâna pe inimă că este echidistant. Dar pe figura hirsută a lui T.T. apăruse brusc un zâmbet onctuos și servil: chiar în acel moment, ușa salonului se deschisese și în încăperea spațioasă răsună un glas bine timbrat, cunoscut tuturor. Președintele revenise din cabinetul său, unde fusese chemat ceva mai devreme de niște treburi urgente, ca să și joace până la capăt rolul
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
mărginite de case somptuoase, construite În stiluri eclectice. Stil georgian din cărămidă roșie alături de Tudor englezesc, care dădea În stil franțuzesc de Provence. Casele din Indian Village aveau curți mari, alei impozante, cupole ruginite În mod pitoresc, statui de negri servili (ale căror zile erau numărate) și alarme antiefracție (a căror popularitate de-abia Începea să crească). Bunicul meu rămase totuși tăcut În timpul În care făcu turul impresionantei case noi a fiului său. ― Ce zici cât e de mare sufrageria asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
sunet ce devenise la fel de angoasant precum Cavalcada Valkiriilor a lui Wagner -, apărea din nou pe ecran, Înviată din morți, goală și ridicată la ceruri, zvîrcolindu-se pe un covor. Era ceva magic. Jinduiam să mă apropii de ea ca un adorator servil, cu floarea unui trandafir În palme și s-o depun umil În mica vază a buricului ei, asemeni unei ofrande. Însă cred că toată acea emoție, tot acel jind era prea uriaș ca să poată fi suportat de biata și firava
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
animalele care au darul vorbirii se Împart În două categorii, cele care vorbesc și cele care ascultă. CÎinii formează majoritatea celei de-a doua. Și totuși, cîinii, fiind din cale-afară de proști, Își poartă afazia cu un soi de fericire servilă, pe care o exprimă dînd din coadă. Nu era și cazul meu - eu nu puteam suporta gîndul că Îmi voi petrece toate zilele În tăcere. Cu mult timp În urmă, pe vremea cînd povestea mea de dragoste cu oamenii se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Puteau să prindă din zbor idei. Puteau învăța mai ales să-ncerce să se stăpânească. Poate chiar acum, băiatul acesta primea prima lecție de autocontrol. În sinea sa. Gosseyn oftă, vag optimist. Pentru că, amintindu-și de curtenii înfricoșați, de militarii servili și, de fapt, de toți cei pe care-i întâlnise până acum, era și timpul. Cât durară aceste gânduri intime ale lui Gosseyn, băiatul rămase tot acolo. În picioare. Fața-i încă era puțin contorsionată. Și nu mai exista nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
Abia scosese capul, și-i răsări înainte fața spână a lui moș Costache, care i se păru acum mai buzat și mai stacojiu la față. - Ai dormit bine? întrebă el, cu vecinica lui răgușeală.Părea foarte binevoitor și mai ales servil de politicos din cauza fizicului meschin și a continuei frecări a mâinilor. - Vino să-ți arăt odaia dumitale. Pe același coridor, moș Costache călăuzi pe Felix la o altă ușă deschisă de perete. - E gata, Marina? - Gata, gata, răspunse arțăgos o
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
puerilă, și un ochi expert ar fi descoperit și cauza unor stranii efecte de stângăcie. Desene în peniță neagră erau tratate de cei doi artiști în ulei de două tonuri, negru și alb, pastelul sau acuarela de asemenea erau imitate servil în culori grase. Ochiul pictorului avea o însușire înnăscută de a combina armonios liniile și culorile, dar inteligența lui nu putea să discearnă în nici un fel rațiunea structurii modelului și să interpreteze din nou. Petele rumene din obrajii unei fetițe
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
bun. - Domnule doctor, zise el, ceea ce bănuiți dumneavoastră, examinând reflexele, nu poate exista în nici un caz în această casă. - Dumneata ai noțiuni de medicină? întrebă Vasiliad, ostil. - Domnul este student în medicină! comunică Stănică.Doctorul se încruntă și deveni deodată servil. - Daa? N-am știut! Firește că nu e nimic. Dar noi nefacem datoria. - În cazul de față, mi se pare că vă amuzați pe socotealalui papa, adăugă Otilia. Pascalopol privi la cei doi tineri cu simpatie și bătu aprobativ pe
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
-i confirme ținta. N-am văzut naționalism declarat, revendicat și înălțat pe piedestal decât acolo unde individul care pretinde să-l servească are ceva suspect: fie că se ia în cor după alții, și atunci nu este decât un activist servil, fie că o face cu pasiune violentă, este mereu vorba de o lipsă gravă. Dacă spiritul este făcut să se înalțe și, prin asta, să poată cuprinde lumea, cum mai poate pretinde el la o asemenea vocație, când se mulțumește
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
porni de la nimic și nu poți găsi altă ieșire decât combinând, de fapt, tot lucruri în care există ceva pe care tu, „postmodernul“, crezi că le aplici ingenios, dar pe care le aplici, fără să-ți dai seama, în mod servil - oricât cauți să te rupi de trecutul pe care-l negi, n-ai prea multe de ales și te regăsești repede în poziția celui care, ca să adopte o poziție proprie, rămâne oricum consecvent față de poziții anterioare. Alta ar trebui să
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
subiectiv și să interpretez legea după capriciile mele; pentru că eu sunt „nimeni“, sunt doar un sclav fără drepturi. Așa că eu sunt legea, chiar în spiritul legii, nu în accidentele ei. Îmi pare rău că fac încă o observație privind spiritul servil al mentalității franceze. Și am regretul că sunt nevoit, dintr-o nevoie de sinceritate și corectitudine care nu caută să evite judecățile critice, să repet considerațiile mele puțin amabile la adresa Franței - un regret care are în el însuși condiția de
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
a textului biblic, care adoră „litera scripturii“ și care comentează pe marginea ei, practicând doar acel mod de gândire care rămâne mereu în marginea comentariului, dependent constant de un text adulat și cu referință apăsată la această obligație de adorare servilă, adică de idolatrie - nu în înțelesul adorării unei imagini, ci în înțelesul, și mai obscur, al adorării literei ca literă, al unui text care, oricât ar fi de inspirat, devine lozincă prin repetiție, bătaie din palme și scoatere pe scenă
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
trăsăturile sunt împinse să se arate și să poarte relieful de transfigurare al acestei apariții. Atunci arta este „eutehnică“ (eutehné), adică fericită îndemânare - sau chiar „eugenie“ o putem numi, naștere nobilă -, inspirația care conduce îndemânarea dincolo de factorul ei executiv și servil, modul liber și nobil de a fi chiar tehnica spirituală a unei apariții. Pentru poezie și cuvânt, lucrurile se înfățișează la fel, ca fiind „în-fățișarea“ în cuvânt a suflului care poartă cuvintele la exprimare, puterea de a descoperi „limba“ ca
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
de campanie, luă cu asalt capitala Constantinopol (25 iulie 1261), puind capăt împărăției latine de acolo. Apropierea considerabilă a guvernului bizantin central și a oștirii lui, necontenitele și sângeroasele turburări de tron în Romîno-Bulgaria, dezbinarea și descompunerea țării în parți servile și grupe de partizani fără scrupule, slăbirea autorității guvernului, părăginirea intereselor publice, înjosirea puterii statului la uneltiri meschine și la lupte de partid, toți acești factori stricăcioși contribuiră în mod activ pentru ca statul bulgaro-romîn să decadă, încet-încet însă neoprit. La
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
E timp ca oamenii de stat (ai Angliei) să ajungă la cunoștința ca pofta generală 319 r și nemăsurată după funcții de-ale statului e cea mai rea din toate boalele sociale. Ea răspândește în tot corpul națiunii un spirit servil și venal, ceea ce nu exclude chiar la cei bine instalați spiritul de partid și de anarhie. Acest sistem crează o oștire de muritori de foame, capabil[i] de orice nebunie când cred că prin aceasta se stâmpără apetitul lor și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe pat de parcă ar fi trebuit să se odihnească. Le golea și le dădea la curățat. Ar fi vrut să nu se mai termine niciodată mutatul ăsta. Era Încîntat cînd ieșea din hotel Înconjurat de hamali În uniforme care zîmbeau servil și depozitau pentru cîteva clipe pe trotuar geamantanele lui din piele de porc care semăna cu pielea canapelei de la Rolls Royce și așteptau să le poruncească să le așeze În portbagajul Mercedesului sau Jaguarului, asta pune-o alături de cealaltă, ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ministru. E Bello, istoricul. Prea tîrziu: șeful de sală care-i supraveghea pe tineri, să nu cumva să devină necuviincioși fiindcă beau cam mult, văzu cum zboară hîrtia transformată În fluture, Își prefăcu tava În plasă și sări zîmbitor și servil, nu zbuti să prindă fluturele, se Întoarse disperat spre Bello, tocmai Îi cădea pe frunte, nu-și dădu seama, se Întoarse fericit, domnii pot sa se distreze mai departe, domnii sunt foarte spirituali. Juan Lucas le trimise Încă un rînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
notabilă față de sursa elină utilizată. În finalul Apologiei sale, Xenofon menționează profeția lui Socrate, confirmată ulterior, despre fiul acuzatorului său Anytos, pe care l-a sfătuit cândva să nu-și facă băiatul tăbăcar : tânărul încăpățânat și ambițios, neatras de meseria servilă a tatălui, promitea să cadă pe panta viciilor. Dumitru Solomon schimbă radical destinul personajului. De la prima sa apariție, Eurites, fiul lui Anytos, care nu și-a declarat încă identitatea, constată că raționamentele lui Socrate cu privire la gradul de dificultate al diferitelor
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mei gâscani). Unde s-ar Încadra literar Alexandru Tăcu, și-a dat cu părerea prietenul său Aurel Ștefanachi. Care Îi este poziția politică ne-o spune Însuși autorul, poetul Alexandru Tăcu: „Nu-s cronicar teluric, la dinaștii inerte./ Și nici servil puterii”... Păstrându-și „Dreptul de a fi”..., neîncadrat politic și pentru că atunci când a Încercat o anumita apropiere alții i-au arătat spatele, Alexandru Tăcu Zeletin, păstrându-și „vărcile” fatidice, chiar de-a lungul coloanei vertebrale, rămâne În mijlocul poeziei politice, așa cum
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]