47,347 matches
-
cel puțin Începând din Evul Mediu, când scopul Bisericii era și acela de a elimina foarte brutal și deloc “fair”, PRIN TEROARE, “adversarul” Religiilor Primare <endnote id="3"/>, cum este și ZALMOXIANISMUL... despre care Religii Primare, Hristosul, prin spălarea picioarelor Sfinților Apostoli, sugerează că sunt “rădăcinile arhetipal religioase”, față de care trebuie să arătăm profund respect!......dar neexistând bună-credință și bunăvoință de Duh, re-integratoare Întru divin, nici până azi!) nu explorează hristicul implicit, ascuns sub exagerările “distructive”: de fapt, “demonismul (pretins!) al
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
Kether, Înseamnă Coroană, in divinis. Legătura acestei rădăcini cu Graalul este vizibilă(...). Graalul conține Sângele Divin, deci numele Gruiu Sânger devine (...) Sangraal - Sânt Graal, Sangreal, adică Sânge Regal, dar și Sânge Real, indicând precis Prezența Reală a Divinității În Sângele Sfânt - s.n.(...). Graalul este adus de un Înger, identic cu păsărica, deasupra arbustului (...) e mai firesc să presupunem că pasărea divină era un Cocor și că strigătul său onomatopeic, KRA, era un Mantra (formulă rituală; sunet) care devenea Yantra (imagine rituală
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
divină era un Cocor și că strigătul său onomatopeic, KRA, era un Mantra (formulă rituală; sunet) care devenea Yantra (imagine rituală), spațializându se În cupă și licoare interioară, venin și balsam(...). Sânger este o contracție a lui Sân și Înger - Sfântul Înger(...) Și Ciubăr Vodă și Grui Sânger sunt Regi ai Graalului; dar cum rege al Graalului nu poate fi decât unul singur, Înseamnă că e vorba de aceeași ființă fără nume, deși mirionimă - s.n.(...). Începutul noii ere a lui Manu
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
cald e sub iepuri acum Și cum se preling în drezine Picherii pe linii adînci. Ne aibă octombrie-n line Uleiuri. Ci nu vreau să plîngi. Căci totul, oh, totul, oh, totul, Ți-o jur pe ce am eu mai sfînt, Zuluf e făcut blînd cu drotul De-o albă lumină cîntînd...
Cântec naiv by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9137_a_10462]
-
te vedeam, dimineața, pe rât, în lacrima lui Dumnezeu! Vitralii îngeri fuioare Joc de-a culorile Pe care norii le Știu trecătoare Intri-n poveștile Spuse pereților Lumile drepților Doamne, cereștile Vai, cât de scumpe ne Sunt așteptările Din clătinările Sfintelor cumpene Amăgitoare Lumea, comorile Pe care norii le Știu trecătoare Crochiu Un gutui pe-un răzor Frunzele, cerului spui-le Când sub umbrele lor Ard în aur gutuile Dealuri sui și cobor Crengile știu aleluile Când sub crucile lor Ard
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/9049_a_10374]
-
Și o sărută până la delir, Invizibil o sărută, Căci nu i-a fost dată Să poarte o așa cruce a bucuriei Pe acest pământ al nimănui. Puternică suia lumina în cel îngropat pe când privirea îi era sfâșiată de aurul Părului sfânt ce se îndepărta Fără să se oprească Sau prea mult oprindu-se, Căici o clipă poate să fie Plină de spaimă frumoasă, Clipă de sărut pietrificat Pe invizibil. 11 decembrie 2006 * De printre flăcări cine cheamă sfâșiat De chiar lumina
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/9179_a_10504]
-
român, atât de neîndreptățit și atacat toată viața de dușmanii comuniști, pasămite anti legionari. Mai mulți savanți prezenți În amfiteatrul de la Divinity School unde a predat Eliade au vrut să o vadă și să o atingă, precum pe un odor sfânt. Am simțit că am făcut ceva util, că a doua zi nimeni nu s-a mai legat de perioada ”legionară” din tinerețea savantului. Asta am povestit pe scurt și la conferința BUNĂ SEARA DOMNULE MIRCEA ELIADE!, dar nimeni nu a
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
deghizat în democrație. Vouă nu vă pasă, pentru că vouă nu vă pasă. Aici, în acest amurg al zilelor, colindă tot felul de indivizi, tot felul de fantasme. Fiindcă vouă nu vă pasă. Anacronismul vostru revoltă cerul, clinchetul banului a devenit "sfânt". Nu de puține ori, în singurătatea mea, v-am văzut îngenunchiați în fața roșiei democrații. Poem Mâna mea dreaptă vorbește metafore, deși nu i se aude vocea mai niciodată. Sfioșenia ei - lună ce mângâie cerul în asfințit. În lopețile Copii urâți
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/9374_a_10699]
-
a acomodat cu poemele fără rimă și cu noul/ stil de viață al pietonilor grăbiți bunica auzise/ în luna decembrie și povestea cu bomba atomică/ nu-i pasă că toate din lume cad pradă revizuirilor/ de câte ori deschidem televizorul nostru cel sfânt/ bunica se așează în fotoliu și privește cuminte/ debarcarea elefanților anul trecut." (Dacă cititorul își amintește, bomba atomică fusese aruncată în august). Vremuri care se încalecă își solicită nu istoricul, ci clovnul. Dacă fiecare poem este un spectacol, prezentatorul nu
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
Steluța Radu LUCRĂRI PRACTICE TEHNICI DE CONSERVARE A ALIMENTELOR Iași Editură PIM 2010 Editură PIM Editură acreditata CNCSIS - 66/01.05.2006 Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Țel.: 0730.086.676; Fax: 0332.440.730 www.pimcopy.ro ISBN: 978-606 520-782-0 Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României RADU, STELUȚA Tehnici de conservare a alimentelor : lucrări practice / Steluța Radu. Iași : PIM, 2010 ISBN
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Fișa de documentare privind calculul capacității de producție în industria conservelor.................................................................. ......................................... 89 90 LUCRAREA 15 - Stabilirea rețetelor de fabricație pentru conserve..................... GLOSAR DE TERMENI......................................................... .................. SOLUȚII ..................................................................... ......................... 91 99 100 102 BIBLIOGRAFIE................................................... .................................. 108 EDITURĂ ȘI TIPOGRAFIA PIM Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Țel.:0730.086.676; Fax: 0332.440.730 E-mail: editura.pim@gmail.com www.pimcopy.ro R Tipar digital realizat la:
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
În formă ascendentă, În scară. Conceput În trei părți, eseul Luceafărul, Treptele spiritului hyperionic are titluri care le individualizează. Dar În cazul subtitlurilor, nelipsite și ele, apare repetitiv cuvântul Luceafărul, ca și cum pledoaria pentru arheul eminescian ar urma o triadă aprioric sfântă. Spre această concluzie ne duce și convingerea autorului Însuși că, angajându-se să vorbească despre perfecțiune, nimerit ar fi să recurgă la o formă/formulă sfântă. Prima parte se intitulează Transsubstanțierea hyperionică a lumii și reproduce un text din Spațiul
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
apare repetitiv cuvântul Luceafărul, ca și cum pledoaria pentru arheul eminescian ar urma o triadă aprioric sfântă. Spre această concluzie ne duce și convingerea autorului Însuși că, angajându-se să vorbească despre perfecțiune, nimerit ar fi să recurgă la o formă/formulă sfântă. Prima parte se intitulează Transsubstanțierea hyperionică a lumii și reproduce un text din Spațiul poetic eminescian (1982), mai precis Întregul capitol Luceafărul - spațiul absolutului. În viziunea lui George Popa, Eminescu dezvoltă „o sinteză de spații” (deopotrivă fizice și sufletești) care
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
geniului (cu uneltele poetice atribuite de George Popa lui Eminescu) este magistrală: Da, pe pământ apare-un ins, O altă lume-n lume, Cât vecii gândul lui e-ntins Și geniu e-al său nume. El doar atinge „pur și sfânt/ Suprema libertate” și ajunge să fie imaginea În oglindă a lui Eminescu, o oglindă cu suprafața ei argintie plină de semnificații. Prin studiul său Luceafărul, Treptele spiritului hyperionic, George Popa propune o nouă perspectivă asupra capodoperei eminesciene, străbătând adică o
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
celarul Cu două butoaie din care exală Damf de podgorie. Cu straturi de var fără număr. Busuioc uitat în grindă Pipăit de mine cu fereală, mirosit cu evlavie Cînd ploaia fu să mă prindă În cătunul Săliște - ca un manuscris sfînt Sub doasca de șindrilă... Poezia, să-ți spun, Se întîmplă s-o scriu în genunchi Răstignit peste muchia patului Însă nu din umilință, Ci ca să-mi astîmpăr cumva Viscerele arzătoare - presîndu-le pe stinghie - Așa se estompează durerile trupești și nu
Poezie by Ion Lazu () [Corola-journal/Imaginative/9722_a_11047]
-
din acest parc pe sub care trec un rîu și un metrou. o hartă pictată pe un bob de orez au caligrafiat cuvintele noastre astăzi 13 martie 2007 după Hristos cînd tu aveai în geantă "Rugăciuni la malul lacului" și Acatistul Sfîntului Serafim de Sarov și un poem abia început pentru tatăl tău și povestirile lui de pe front iar eu purtam pe palme un stup miniatural și-n fiece hexagon auzeam cum respiră cîte o rugăciune la Maica Domnului Căte puțin despre
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
înclinare certăreață, compensată de un surplus de tandrețe. Sâmbătă, 12 mai Iată-mă căsătorit pentru a treia oară. Ceremonia a avut loc ieri, la orele 10. I-am șoptit Ultimei : "Vezi, m-am ținut de cuvânt, te-am adus în fața sfântului primar!" Era unul din adjuncții acestuia, arătos cu tricolorul francez pe trup. Noi nu-i aveam decât pe cei doi martori oficiali, Florina și Marian, pe care îi numeam și "nași" în momente de entuziasm. Marian a făcut o mulțime
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
Emil Brumaru La focu-ascuns al sufletului tău îmi înfloresc iar mîinile dibace Ce-or ști din trupul alb și sfînt a-ți face Un instrument, și pentru Dumnezeu, Și pentru Diavol, susurînd a cîntec Clipocitor de-amor iscat alene Cînd tîndălești pe chilote de pene Bombată-n răsfățatul tandru pîntec Și amăgindu-ți viața pîn'te dumeri Că numai eu
Cănd clipa ne-o ănvărt moi patefoane... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9989_a_11314]
-
cununa / de albine, cea roindă,-a cărei / miere grea și ceară străvezie / carnea trupului prelins îi / este". Evidențierea lui este, prin situarea aparte și la urma întregii descrieri, subliniază existența divinității . Avem aici, așadar, un exemplu convingător că despre lucruri sfinte se poate scrie foarte bine în vers liber și chiar într-un limbaj nițel păgîn, fără ca ritualul scrisului să supere credința. Citind acest poem, mi-am adus aminte de psalmii lui Arghezi: arta cere mult curaj, o veghe neîntreruptă pentru
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
Stavroghin" (p. 35), după cum este înclinată ea să-l descrie din amintire. Tatăl său, ajuns maistru miner, era de viță aristocratică, iar mama - o servitoare. Originile amestecate îi dau umilințe, vinovății obscure, conștiința decăderii și obsesia salvării printr-o nebunie sfântă, de exaltat al credinței. Vrea să-și învingă limitele, să devină un martir adevărat (p. 45). Deznădăjduit și vulnerabil, voia să fie un profet, un vizionar, să facă "ceva șocant, scandalos, revoltător, incredibil, mistic" (p. 48-51). Îl intriga nepăsarea în fața
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
a face concurență marilor comercianți, o seamă de mici negustori le completau oferta cu magazine specializate de librărie, unde dl. Matias ne scutea să mergem cu tramvaiul până la "Hachette", pe Lipscani, la "Sfetea", cu depozitul uriaș de cărți din spatele bisericii Sfântul Gheorghe, la "Socec", pe Calea Victoriei, sau la "Alcalay", ceva mai jos, pe colțul dinspre Cercul Militar. Domnul Matias ne aducea tot ce-i treceam pe listă, procopsindu-ne, pe gratis, c-un pistol cu apă sau cu un zmeu mai
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
de cult bizantin, notele de pasaj încarcă salturile intervalice, conducând linia melodică spre o particularitate vocalică: mersul treptat. Ex. nr. 2: Motivul muzical enescian poate fi derivat/dedus din melosul bizantin<footnote I. Popescu-Pasărea Axion Duminical, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 52, s[istemul] 6. footnote> În alte ipostaze, intervalica motivului este regăsită, fără a se respecta însă formula ritmică. Ex. nr. 3: Motivul muzical enescian poate fi derivat/dedus din melosul bizantin<footnote I. Popescu-Pasărea, după N. Apostolescu
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
alte ipostaze, intervalica motivului este regăsită, fără a se respecta însă formula ritmică. Ex. nr. 3: Motivul muzical enescian poate fi derivat/dedus din melosul bizantin<footnote I. Popescu-Pasărea, după N. Apostolescu - Laudă, suflete al meu, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 88, s. 1. footnote> Simplitatea arhaică a motivelor muzicale inițiale propuse de către Enescu în Preludiu, lasă loc pentru dezvoltarea ulterioară a acestora. În viziunea enesciană o primă dezvoltare a motivului inițial, se realizează prin păstrarea nucleului motivic și
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
scară oligocordică poate fi reconstituită atât ascendent cât și descendent cu exemple din literatura muzicală bizantină. Ex. nr. 6: Scara melismei poate fi dedusă din muzica bizantină<footnote I. Popescu-Pasărea, după Filip Paleologul (Craiova, 1854) - Răspunsuri, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 131, s. 6. footnote> Ex. nr. 7: Scara melismei poate fi dedusă din muzica bizantină<footnote Chiril Popescu - De vreme ce eu, păcătosul, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 272, s. 3. footnote> O altă variantă de evoluție a
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
I. Popescu-Pasărea, după Filip Paleologul (Craiova, 1854) - Răspunsuri, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 131, s. 6. footnote> Ex. nr. 7: Scara melismei poate fi dedusă din muzica bizantină<footnote Chiril Popescu - De vreme ce eu, păcătosul, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 272, s. 3. footnote> O altă variantă de evoluție a primului motiv enescian, poate fi regăsită în travaliul tematic al Preludiului. Ex. nr. 8: George Enescu -Preludiu la unison, m. 103-104 Formula evolutivă prezentată mai sus, se apropie
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]