1,822 matches
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > DORINȚE SINGULARE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 588 din 10 august 2012 Toate Articolele Autorului 649 DORINȚE SINGULARE Nu vreau să treci sub cerul plin de stele, Cu gândul sfărâmat pentru o mică plăcere. Nu-mi scoate din minte iluzia supremă, Că ești muritoare, când eu te cred eternă! Nu mă lăsa să mă înec în visuri Nici în ale gândurilor abisuri! Nu încerca să-mi cânți o melodie, Precis
DORINŢE SINGULARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358103_a_359432]
-
au ciubuce de piatră săpată, cari se taie în unghiuri drepte, și se vede chiar prin spărturi o poartă cu șeapte-opt arce în cadrele ei îndrăznețe, care e de sigur cea mai frumoasă din toate vechile clădiri românești. Ea e sfărâmată în parte, drumul la dânsa s'a rupt, și ar trebui să te cațeri prin bolovani risipiți, ca s'o vezi mai bine”. În jos, pe Nistru, este Cetatea Soroca, vestită în istoria Moldovei, cetate al cărei pământ este scăldat
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
ÎN ADÂNCUL POVEȘTILOR Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 472 din 16 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache ...în scorburile curate ale gândurilor fără liman, fără început sau sfârșit, acolo unde aripa sufletului nu e sfărâmată de trădări. anoste clipe ale iluziilor materializate în cuvinte, în gesturi înghețând între ramuri frânte de copaci. aleg pasul liniștit al cailor mării, plutirea în vidul dintre două singurătăți... mi-e drag anotimpul frunzelor căzătoare. îmi mângâie clipele pământene apoi
FUG ÎN ADÂNCUL POVEŞTILOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357606_a_358935]
-
zguduind mersul tuturor. Cei care se vor impiedica, care se vor rătăci au doar un singur ajutor: sclipirea teribilă a mâniei de dincolo de ei. Le va fi ghid de nădejde.Înfricoșarea le va umple ochii de țărână, le va smulge, sfărâma clipele propriei întunecimi. Dezleg suspinul din mister și el devine flacără. Din el voi crea mii de clipe fericite care vor lumina geamătul din tine, cel ce m-a chemat. Slava deșartă poate fi atinsă cu ușurința amestecării unor poțiuni
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]
-
zguduind mersul tuturor. Cei care se vor impiedica, care se vor rătăci au doar un singur ajutor: sclipirea teribilă a mâniei de dincolo de ei. Le va fi ghid de nădejde.Înfricoșarea le va umple ochii de țărână, le va smulge, sfărâma clipele propriei întunecimi.Dezleg suspinul din mister și el devine flacără. Din el voi crea mii de clipe fericite care vor lumina geamătul din tine, cel ce m-a chemat. Slava deșartă poate fi atinsă cu ușurința amestecării unor poțiuni
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]
-
fi integru PSALMUL 55 Miluiește-mă :m-a necăjit omul Călcatu-m-au vrăjmașii mei și ziua Cuvintele mele au urât piua Fură rodul și rupe mereu pomul Pentru nimic nu-i vei mântui pe ei În mânie popoare vei sfărâma Cată sufletul meu cum peștii râma Viața mea ți-am spus-o Ție din bordei Înaintea Ta lacrimile mele Întoarce-se-vor vrăjmașii înapoi În orice zi Te voi chema din stele C-ai izbăvi cugetu-mi de la moarte Acestea sunt
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (2) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357739_a_359068]
-
A trecut pe lângă îngeri Și din harul lor a luat... Cântă marea și câmpia Și în tril de păsări cerul, Ne dăstăinuie iubirea, Care-i taina și misterul. Plânge piatra când aude Cum doinește un izvor, De pe porțile închise Se sfărâmă un zăvor... Ciocârlia îl ascultă Și mai cântă în duet, Un verset din acatist Îl învață un poet... Freamătul și tânguirea Ce sunt prinse într-un val Au tăcut o clipă totuși Văd lumina la hotar...! Cântă naiul nemurirea Și
CÂNTĂ NAIUL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357768_a_359097]
-
de a conștientiza creștinul că este un pelerin spre nemurire și veșnicie. Viața noastră nu se încheie pe pământ, căci ea a fost rânduită spre alt rod, spre rodul nemuririi. Eul nostru trebuie permanent asaltat de dăruire pentru a putea sfărâma carapacea egoismului și a ignoranței, care încătușează spiritul și iubirea. Viața fiecărui om pe pământ trebuie să fie o pildă atât pentru sine, cât și pentru aproapele său. În acest înveliș de lumină al pildei, veșmântul faptelor devine înfrumusețare. Cu
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
deci(spune Sf. Ioan Gură de Aur) acest mare și luminat praznic, în care a Înviat Domnul, să-l prăznuim luminat și în același timp cu sfințenie. Domnul a înviat și împreună cu Sine a înviat și lumea; El a înviat, sfărâmând legăturile morții”( Sf. Ioan Gură de Aur, Predici la Duminici și Sărbători, Ed. Bunavestire Bacău, 1997, p. 18.) La această Zi mare, la acest Praznic Sfânt - Ziua marii bucurii, trebuie să ne gătim cu haina curată a Sfîntului Botez. „Să
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
și vechilor munți de granit stratificați care aduc legendele înapoi și le redau oamenilor de azi. Frumuseți de negrăit. Frumuseți naturale, daruri ale lui Dumnezeu. Ținuturi binecuvântate. Cetatea Dinogeția stă mărturie. Neclintită. Chiar dacă au rămas doar ruinele, ca niște colți sfărâmați dintr-o gingie bătrână. Aceste ținuturi mirifice de la revărsarea Dunării în marea cea mare și neagră, au dat lumii, oameni de seamă, care au ridicat prestigiul țării în lume. Ei sunt fii ai Deltei și ai Dunării, fiii bălților și
PLEDOARIE PENTRU ARTĂ. IONUŢ CĂTĂLIN FLOREA IERI, AZI ŞI DE-A PURURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358692_a_360021]
-
prunci în calde brațe Și tați, cu grijă ocrotesc, Bătrâni și tineri deopotrivă Lumina cerului slăvesc. În pragul sfânt Lumina-apare, Neprihănirea înviind, E Taina cea de mult vestită Viață lumii dăruind. Porțile cele de aramă Ale Tartarului nespus S-au sfărâmat, fără zăbavă, Arse de Soarele Iisus. În cer e mare bucurie, Iar pe pământ un cânt duios - Cu dragoste și împăcare - Vestește: „A-NVIAT HRISTOS !” CUVÂNTUL CE CUVÂNTĂ Altar preasfânt, Lumină lină Ce-n calea lumii-ai apărut, Aminte adusu
LIRICA PASCALA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344689_a_346018]
-
învățătură sfântă pe care el o primește că un ogor însetat de apă și se botează, vindecându-se complet. La fel și cei din casa lui iar apoi toată cetatea Edesei. La porțile cetății străjuia un idol pre care-l sfărâmă și în locul lui, deasupra porților, într-un loc bine adăpostit de ploaie, pune această mahrama împodobita cu pietre scumpe, căreia oricine intra sau ieșea din cetate, era dator să i se închine. Această porunca s-a binepăzit în timpul vieții lui
SFÂNTA MAHRAMĂ A DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344727_a_346056]
-
gândesc și la ceilalți, își cunosc locul și rostul pe lume, admit când greșesc, știu să ceară iertare și să ierte. De ce să-i lovim, să aruncăm cu pietre în ei, când toți suntem făcuți din lut și ne putem sfărâma atât de ușor? Respectăm meritele unora dintre noi? Și dacă nu știm a le respecta, cum își vor putea valorifica oamenii meritele? În zilele noastre „avem o criză spirituală manifestată și printr-o criză de autoritate, culmea, pe fondul unei
„RESPECTĂ SĂ FII RESPECTAT!” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358816_a_360145]
-
Acasă > Stihuri > Cugetare > ÎMBĂTRÂNINDU-MĂ Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Am auzit că muntele-i pustiu, Am auzit că podul peste ape S-a sfărâmat sub pasul tău târziu Și muntele așteaptă să se crăpe. Nu știu dacă dorința mea-i absurdă, Nu știu dacă pământu-i din pământ, Nu știu dacă aleargă sau doar zburda Tomnaticele frunze, care sunt Pe buzele-mi și pe urechea
ÎMBĂTRÂNINDU-MĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/358984_a_360313]
-
furibunde, Cu zâmbetul și ochii ce au plâns. 31 august 2016, Constantă Sursa foto: #Alexandru #Darida #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii Am auzit că bolta-i mai aproape,Am auzit că muntele-i pustiu,Am auzit că podul peste apeS-a sfărâmat sub pasul tău târziuși muntele așteaptă să se crape.Nu știu dacă dorința mea-i absurdă,Nu stiu daca pământu-i din pământ,Nu stiu daca aleargă sau doar zburdăTomnaticele frunze, care suntPe buzele-mi și pe urechea-mi surdă.Nu
ÎMBĂTRÂNINDU-MĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/358984_a_360313]
-
de mânăstiri. Ordinul călugăresc al benedictinilor distruge pe Monte Cassino ultimul Templu al lui Apollo, ridicând peste el prima așezare mânăstirească. Și în secolul al IX-lea continuă vandalismul. Un Claudiu, episcopul Turinului, se pune în fruntea unei mișcări iconoclaste, sfărâmând statuile, ștergând picturile murale, distrugând textele scriitorilor antici. Odon, abatele de Cluny, altădată iubitor al anticilor, într-un moment de exaltare, interzice studiul vechilor autori antici în mânăstiri. Papa Ioan al XVI-lea credea că Platon și Vergilui sunt niște
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359363_a_360692]
-
pe oameni Și de vii îi vâră-n groapă, Iar Tu, Doamne, îi exameni Și închizi și-a doua pleoapă... Oamenii distrug pe oameni Ca pe muște și ca pe râme, Iar Tu, Doamne, îi exameni, Și permiți să îi sfărâme... Oamenii ucid pe oameni Săvârșind violuri, crime, Iar Tu, Doamne, îi exameni Și accepți a lor cruzime... Poate pentru că le sameni...! (14.05. 2015; va găsi loc în viitorul volum DUMNEZEU SURGHIUNIT) Referință Bibliografică: Poate pentru că le sameni... Romeo Tarhon
POATE PENTRU CĂ LE SAMENI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360520_a_361849]
-
Departe, spre zările încețoșate, se vede o umbră mare ce se lățește peste lume. Dincolo de cețuri un balaur uriaș mestecă resursele lumii. Pe conducte curg vapoare. Ele îmbracă lumea cu visuri și iluzii ieftine. În altă parte unde pietrele se sfărâmă iar munții fierb și se cutremură marea, din nimic răsar flori de cireș. Pe harta lumii, pe un platou uriaș, mai la stânga, oamenii se zvârcolesc, postesc a mâncare și libertate de 55 de ani, târându-se în țărână cu lacrimi
OAMENII CARE NE-AU FURAT CERUL. de VIOREL MUHA în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360669_a_361998]
-
curgând ca lava fierbinte în nădejdea celorlalți, ca o rugă pentru biruință. Trudnicele sale oseminte s-au întrupat în falnicii stejari, ce-au tămâiat în taina milenară, veacurile Doinelor sortite. Cu spada de foc a cuvăntului înfipt în credință a sfărâmat glodul existenței tenebros, înfiripând zenitul.Luminișul nădejdii s-a-ntrupat în liturghia Învierii. Ai noștri dorm în suflet cu genuna,/ dar măna cui îi mângâie prin vis,/ că-n locul frunții lor de totdeauna /parcă-nfloresc petale de cais?/ Un înger alb
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
gălbuie, ce ieșea dintr-unul din bulgării de argilă uscată. Așeză lopata pe marginea șanțului și luă în mână bucata tare de lut. O privi mai de aproape: într-adevăr, era o sârmuliță încovoiată ... ceva ca o tortiță de cercel ... Sfărâmă pământul cu degetele și, la sfârșitul operațiunii, spre surprinderea sa, se trezi în palmă cu un cercel ... o sferă galben-aurie, murdară, cam de mărimea unui bob de mazăre ... Mintea lui începu să lucreze febril. Ea-i „furniză” rapid imaginea cercelului
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
scapără și rupt răsună, Se împing tumultoase și sălbatice pe strună Și în gându-mi trece vântul, capul arde pustiit Aspru, rece sună cântul cel etern nwisprăvit... Unde-s șirurile clare din viața-mi să le spun? Ah! organele-s sfărâmate și maestrul e nebun.” Sunt anii când poetul dezgustat, se ascunde în eul personal, înfierând femeia care nu este capabilă de o mare iubire. Din zâna de altădată, din crăiasa din povești, din Maria ori Sofia, antroponime simbolice, femeia va
FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359815_a_361144]
-
o șiră a spinării. Părea ceva sfărâmicios, deși arăta ca un întreg. Penele acelea mari și late, îngălbenite și sfărâmicioase, erau mototolite, cu colțurile îndoite, arătau fioros dar și fragil, de îți era teamă să le atingi ca să nu se sfărâme. Ciudățenia acestor pene era că peste tot aveau mici semne ordonate întrucâtva pe orizontală, iar din loc în loc se vedeau, rotunde sau colțuroase, ceva ca niște chipuri omenești neclare. - Ciudată fosilă ai mai găsit, copile! Uite, sunt om în vârstă
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359821_a_361150]
-
ASCUNS Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 481 din 25 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului CER ASCUNS Merg prin viață, îndrăznesc, Cu pasul simplu și firesc, Preferând să mai trăiesc, Mi se pare foarte omenesc! Peste drum cu bolovani, Sfărâmați de mulții ani, Cu un sigiliu încă nepătat, Peste lumea mare aruncat. N-am ales nici o cărare, Am mers pe drumul mare, Fiind o grea încercare, Trecută cred, de fiecare. Îndreptat spre ultim plai, Însoțit de-un trist alai, Îl
CER ASCUNS de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359200_a_360529]
-
cu carbonat de calciu care se degradează - fumul dioxid de sulf cu apă de ploaie rezultă acidul sulfuric care atacă pietrele cu calciu și magneziu - sulfații de calciu și de magneziu ce se formează cristalizează, își măresc volumul piatra se sfărâmă - apa din pământ circulă prin capilaritate, transportă săruri soluție - la evaporare sărurile formate se depun la exteriorul zidăriei eflorescente sau cristalizează în interiorul zidăriei exfolieri - mortarul de var, ciment, ipsos reacționează cu compuși ai pietrei - săruri care cristalizează, își măresc
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 30 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299190]
-
sărurile formate se depun la exteriorul zidăriei eflorescente sau cristalizează în interiorul zidăriei exfolieri - mortarul de var, ciment, ipsos reacționează cu compuși ai pietrei - săruri care cristalizează, își măresc volumul, se produce sfărâmarea pietrei - ciuperci, alge acizi humici - piatra se sfărâmă - acțiunea vântului - eroziuni, denivelări pe suprafață - acțiunea apei care se scurge - dâre, adâncituri, făgașe - șocuri mecanice - fisuri, dislocare de material - dilatarea mortarelor și betoanelor - crăpături radiale, fisuri - contracția mortarelor și betoanelor - crăpături circulare, fisuri - temperaturi peste 600°C - exfolieri - exfolierea dezvelește
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 30 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299190]