861 matches
-
pace... Mă înghesuie și-mi șoptește că am destul curaj... Știu c-ar trebui să-l trag de o mâna sau să îl împing de picioare. Sunt sigură că o să mă descurc. Bătrâna suspină sfârșită ca o lumânare uitată în sfeșnic de o veșnicie și eu îi promit că o să-l scot. Chiar mă rog să iasă mai repede, să pot curma durerea asta de ființă încercată... Timpul își numără secundele într-o liniște de biserică. Bătrâna își leagănă trupul împuținat
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
lui. 4. Au băut vin, și au lăudat pe dumnezeii de aur, de argint, de aramă și de fier, de lemn și de piatră. 5. În clipa aceea, s-au arătat degetele unei mîini de om, și au scris, în fața sfeșnicului, pe tencuiala zidului palatului împărătesc. Împăratul a văzut această bucată de mînă, care a scris. 6. Atunci împăratul a îngălbenit, și gîndurile atît l-au tulburat, că i s-au desfăcut încheieturile șoldurilor, și genunchii i s-au izbit unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
anonim. Printre ele se aflau: „patru candele mari de argintu, o căndeluță tij de argintu, un potiriu de argintu, un discos de argintu, o lingură de argintu, o cruce ferecată cu auru și cu mărgărintari, un policandru de aramă, 2 sfeșnice de aramă, 2 urice cu cutii de argintu, tij pentru anaforă, o candilă mică, tij de argintu la mir, o Evanghelie ferecată cu argintu”. „Cum se vede treaba, acest binefăcător nu era unul oarecare! Era <cuprins>, cum se spune” - mă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
răposata doamnă Chowder („moartă de patru ani“) s-a ocupat de alegerea mobilei, a așternuturilor pentru paturi, a tapetului, a jaluzelelor, lampadarelor, draperiilor și a tuturor numeroaselor obiecte care stau pe diversele mese, noptiere și birouri: mileuri de dantelă, scrumiere, sfeșnice, cărți. — O femeie cu gusturi desăvârșite, spune el. După părerea mea, decorul exagerează prin prețiozitate, o încercare nostalgică de a recrea atmosfera unui New England dispărut care a fost, în realitate, mult mai aspru și și mai sărac decât încăperile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
picioare, în mijlocul salonului mare împodobit cu ghirlande de brad, iederă și garoafe roșii, îmbrăcat după moda europeană, destul de subțirică, chiar sărăcuță după gustul bucureștenilor, consulul primea urările boierilor care veniseră însoțiți de neveste, de fii și de fiice. În toate sfeșnicele ardeau lumânări albe, înalte și groase, comandate de doamna Ledoulx special pentru această seară de sărbătoare la cel mai bun lumânărar din Paris. O cheltuială enormă, draga mea! îi tot reamintea consulul soției sale în patul conjugal, după care, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ci doar cu ochii holbați pe șirul de note scrise. Dintr-odată fu mai multă lumină, mai multă căldură, o neliniște veselă, o emoție de oameni mari care doreau să se regăsească în copilărie. Portretele, oglinzile mari din cristal, vitrinele, sfeșnicele, bijuteriile, hainele strălucitoare ale invitaților căpătară o nouă valoare, o nouă semnificație. Marioritza, obișnuită cu altă lume, sesiză imediat diferența. Niciodată, în nici un salon italian sau parizian, chiar între prieteni fiind, nu mai simțise așa ceva. Descoperea o altă lume, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
francez, opri o sanie din care coborî o femeie voalată. Lăsă sania să plece, apoi se strecură repede pe ușa unui mic pavilion. Valetul o conduse până la etaj, urcând scara pe jumătate întors spre ea și luminându-i treptele cu sfeșnicul ridicat. În mai multe rânduri, femeia se simți „furată” din coada ochilor, de o manieră fermecătoare. Realiză că tânărul încerca de fapt să-i atragă atenția asupra sa. Și încercarea lui nu era lipsită de rafinament, ceea ce dovedea o oarecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
lira disproporționat de mică pe burtă, în timp ce ochii lui ridicați spre tavanul afumat prevesteau un iminent leșin al zeului chiar înainte de începerea reprezentațiunii. În fața cortinei, în spațiul strâmt dintre podium și public, fuseseră aduse câteva scaune pentru instrumentiști. Mai multe sfeșnice de tinichea cu lumânări din seu spânzurau de pereți. Fumul lor plutea ca o negură, estompând obiectele și modificând cu totul fețele celor prezenți în sală. Tinerii păreau atinși de o prematură îmbătrânire, în timp ce bătrânii arătau ca duși deja pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Altminteri de ce ar fi întors ea spatele unui general, pentru un... civil? Comandase o cină pentru două persoane într-un separeu elegant al restaurantului de la han. Plătise deja o cameră pentru primadonă. Ordonanța lui o împodobise cu o grămadă de sfeșnice, flori și vase pentru mirodenii, rafinament oriental pe care începuse să-l aprecieze tot mai mult; slugile primiseră ordin să întrețină focul din odaie. Până și vizitiul lui ursuz improvizase un fel de troică, știind că asta fusese una din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
luă caii. ― Intrați, intrați! îi îndemnă el. Aici e cam vraiște. Când pictează, stăpânu’ meu nu mai vede, nu mai aude. Babic intră primul, apoi îi făcu semn prințului să-l urmeze. Încăperea era goală. Câteva lumânări ardeau în două sfeșnice așezate direct pe podea. Fiind, după toate aparențele, un loc de trecere, erau acolo mai multe uși decât pereți. Una dintre ele rămăsese larg deschisă. Către acea ușă se îndreptă Babic, dar ceea ce văzu îl făcu să se tragă repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
a mai oferit niciodată și să-ți arăt ceea ce n-ai mai văzut nicicând. Ajunseră curând pe un culoar de la subsolul casei, acolo unde erau odăile slugilor, cămările și bucătăria, apoi urcară în holul din spate. Regele Soare luă un sfeșnic cu lumânări aprinse, o privi de sus în jos, înclinându-și capul când într-o parte, când în cealaltă. ― Alexandra-Marioritza, azi întruchipezi două genii militare. Dar atât Alexandru, cât și Napoleon ar putea fi invidioși. Și pe bună dreptate! Uniforma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
vienez, dar îi pierise tot cheful. Avea în el o enormă tânjire după vremurile în care Luminăția Sa, Poetul, dădea o strălucire și un duh aparte tuturor acestor petreceri. Ceva mai târziu, când intră mucagiul ca să taie mucurile lumânărilor din sfeșnice, îl găsi întins între pernele divanului din colț. Mariam privea de departe, acoperindu-și pe jumătate fața cu evantaiul pictat. Purta un costum de chinezoaică de culoarea piersicii. La fiecare pas, crăpăturile laterale lăsau să se întrezărească puțin din roșul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
poate să-l primească fără riscuri. Într-adevăr, cu o jumătate de oră înainte de miezul nopții, își zări soțul mergând triumfal, cu pași mari, pe alee. Se miră foarte tare nu atât că era singur, ci că își ducea singur sfeșnicul cu lumânările aprinse. De obicei mergea însoțit de Julien și acesta purta acel sfeșnic. Cugetă, dar nu prea mult. Băgă capul pe ușa dormitorului, se asigură că pe culoar nu era nimeni, alergă în vârful picioarelor până la ușa unei camere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
miezul nopții, își zări soțul mergând triumfal, cu pași mari, pe alee. Se miră foarte tare nu atât că era singur, ci că își ducea singur sfeșnicul cu lumânările aprinse. De obicei mergea însoțit de Julien și acesta purta acel sfeșnic. Cugetă, dar nu prea mult. Băgă capul pe ușa dormitorului, se asigură că pe culoar nu era nimeni, alergă în vârful picioarelor până la ușa unei camere de serviciu și zâmbi mulțumită. Julien sforăia la intervale regulate. Și doamna contesă țopăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și zâmbi mulțumită. Julien sforăia la intervale regulate. Și doamna contesă țopăi nerăbdătoare înapoi, în dormitor, apoi stinse lumânările, ca să le reaprindă după ce numără, cu ochii închiși, până la zece. ― Bună seara, Excelență! Femeia stătea în cadrul ușii, ținând într-o mână sfeșnicul pe care Ledoulx îl lăsase jos, la intrare. Mi se pare mie sau Julien v-a lăsat baltă? ― Oh, nu! Nici vorbă de așa ceva! se precipită contele spre ea, luându-i repede sfeșnicul din mână, ca să-l așeze pe comoda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
stătea în cadrul ușii, ținând într-o mână sfeșnicul pe care Ledoulx îl lăsase jos, la intrare. Mi se pare mie sau Julien v-a lăsat baltă? ― Oh, nu! Nici vorbă de așa ceva! se precipită contele spre ea, luându-i repede sfeșnicul din mână, ca să-l așeze pe comoda din apropiere. Nu prea știa cum și-ar fi putut „scuza” valetul, așa că umplu pauza cu o tuse diplomatică. Hm, hm! Dar... te rog să iei loc. Abia aștept noutățile. Femeia își scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
făcut atâtea eforturi ca să grăbească semnarea tratatului? Femeia zâmbi clipind de câteva ori, ca să-și ascundă unda de tristețe din priviri. ― La asta n-aș putea să vă răspund, Excelență. Este taina lui. Își luă pelerina, își potrivi voalul, luă sfeșnicul într-o mână și adăugă într-o doară, dar închizând un ochi: Apropo, Excelență! Frumoasa Marioritza a părăsit deja Bucureștiul. Singură. Femeia evită să mai citească marea lui nedumerire. Obosise să-i tot explice cum stăteau lucrurile. Continuă cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
mănuși impecabile, controlau atent farfuriile, tacâmurile și înălțau turnuri de pahare pentru șampanie. Cei din subordine ștergeau, înlocuiau, rearanjau, executând orice indicație pe loc și în tăcere. Fuseseră comandate noi fețe de masă, vaze, seturi întregi de pahare pentru șampanie, sfeșnice, lumânări albe, covoare, draperii, flori și vase de ars mirodenii. Meșterii tapițeri primiseră încă de la începutul lunii comanda de a înlocui catifeaua veche a scaunelor și a canapelelor cu una nouă. Ucenicii lustruiseră toată lemnăria, de la picioarele scaunelor până la tocurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
un rege vârstnic și o regină pe tron, alături de ei un războinic, și un alt rege Întunecat la piele. În fața regelui, un alt altar micuț pe care se găsea o carte legată În catifea neagră și o lumânare Într-un sfeșnic de fildeș. Lângă sfeșnic, un glob pământesc rotitor și un orologiu deasupra căruia se găsea o mică fântână de cristal, din care curgea un lichid de culoarea sângelui. Deasupra fântânii era probabil un craniu, din ale cărui găvane ieșea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
o regină pe tron, alături de ei un războinic, și un alt rege Întunecat la piele. În fața regelui, un alt altar micuț pe care se găsea o carte legată În catifea neagră și o lumânare Într-un sfeșnic de fildeș. Lângă sfeșnic, un glob pământesc rotitor și un orologiu deasupra căruia se găsea o mică fântână de cristal, din care curgea un lichid de culoarea sângelui. Deasupra fântânii era probabil un craniu, din ale cărui găvane ieșea un șarpe alb... Lorenza Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
faceți și să faceți într-adevăr ceea ce gândiți, odată și pentru totdeauna! Lași netrebnici... Am obosit. Ciudat, foarte ciudat. Trebuie să mă întind la loc, ca să mă odihnesc! Retrăgându-se în umbră, dincolo de pâlpâirea palidă și evanescentă a lumânărilor din sfeșnice, Lucică pune mâinile pe piept și se lasă frumușel în tron, pe perna de dantea, unde se liniștește de-a binelea. Vine ceva, spre noi. Prin văzduhuri... Un șuvoi. O potopenie. O beznă. Ca o revărsare... Ca o viitură neagră
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și acesta coboară dintr-o mașină neagră, un Opel. Oamenii îi fac cuviincios loc și acesta intră în curte și apoi în casa unde se aflau rudele și unii dintre cei mai apropiați prieteni. La căpătâi ardeau lumânări aprinse în sfeșnic. Fiind în apropierea Bobotezei, afară era un ger cumplit, iar pe cer se învolburau nori albi de ninsoare. Mai aflu că preotul, unul tânăr, venit de vreo trei ani în parohia satului locuia la oraș, la vreo 40 de kilometri
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
puse la loc hainele în șifonier, fardurile și celelalte în sertarele toaletei, aranja cărțile și vaza de pe masă, trase perdeaua, având grijă să facă falduri egale, și aranja mai bine draperiile. Aduse din sufragerie câteva casete de lemn sculptat, două sfeșnice de alamă și câteva pernuțe fantezi cu care improviza un decor de budoar destul de cochet. Mai aduse câteva bibelouri cam de prost gust, chinezești, desigur copii, și le înșiră pe rafturile bibliotecii, care ocupa o jumătate de perete. Se duse
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
au zgârcit înăuntru. în albul gălbui al ochiului, vinișoare roșii, sparte. încruntându-și sprâncenele rare și moi, Ivona își scoate fața din oglindă. Cu coada ochiului își mai zărește silueta mișcătoare, prinsă în vagul cețos. în capetele toaletei, cele două sfeșnice de argint, înnegrite și acoperite de praf. Când o veni Leana, o să trebuiască să i le dea să le curețe. Ivona stinge aplicele, stinge lampa și rămâne doar o dungă subțire de lumină care se strecoară prin jaluzelele lăsate. E
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Da, aceasta este părerea mea. Cred totuși că sunt în greșeală cei care s-au accentuat prea tare fie spre Franța, fie spre Germania, fie spre Rusia ori Austro-Ungaria... Asistența întoarce neliniștită capul spre aceeași măsuță care se clatină, cu sfeșnicul aprins. Prompt însă, domnul Ialomițeanu a și ajuns, din câțiva pași mari, la locul incidentului ; mai întâi suflă în lumânare, apoi se apleacă să o descopere pe făptașa ghemuită dedesubt, în întuneric. — La ora aceasta copiii cuminți se culcă... Vine
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]