902 matches
-
200-300/mm3, iar în activitate poate deveni de 10 ori mai mare. Vasomoția metarteriolară este legată de curgerea în ansamblul teritoriului deservit, nefiind niciodată suficient de intensă pentru a opri complet curgerea sângelui în porțiunea respectivă de țesut, pe când vasomoția sfincterului precapilar poate opri complet perfuzia capilarului respectiv. Modificările presiunii transmurale condiționează statusul contractil al vaselor precapilare, astfel perfuzia capilarelor fiind corelată cu fenomenul de autoreglare, mai precis cu mecanismele sale miogene. In sectorul capilar viteza de circulație este redusă (0
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Hg (valori determinate prin cateterism, metode izovolumetrice, sau metode izogravimetrice). Curgerea sângelui continuă să fie slab pulsatilă în segmentul arterial al capilarului (puls capilar), dar este continuă în capilarul propriu-zis și segmentul venos. In ce privește presiunea capilară efectivă, când sfincterul capilar este închis presiunea este influențată de suprafața mare de secțiune a versantului venos (mai multe capilare “venoase” decât “arteriale”). In condiții bazale (repaus tisular; metabolism redus) capilarele se închid și se deschid ritmic, cu o frecvență mare (6-12/min
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
lui Ohm). Filtrarea este foarte variabilă în diversele teritorii vasculare și condiții fiziologice locale, datorită diferențelor de coeficient de filtrare, determinate de caracteristicile peretelui capilar, precum și datorită diferitelor presiuni de intrare, determinate de căderea de presiune respectivă în amonte. Dacă sfincterul precapilar închide capilarul presiunea intracapilară este dictată de cea venoasă. Creșterea rezistenței în aval duce la creșterea presiunii intracapilare. In segmentul arterial mișcarea soluției spre interstițiu este favorizată de o presiune însumată de 41 mm Hg, la care se opune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
La intrarea în capilar presiunea hidrostatică este suficient de mare pentru a determina un efect de fitrare a plasmei prin peretele capilar, în condițiile în care presiunea hidrostatică din interstițiu este în mod normal nulă sau ușor negativă. Astfel, când sfincterul capilar este închis hemodinamica este influențată de presiunea venoasă și predomină fenomenul de absorbție (), iar când sfincterul precapilar este deschis predomină fenomenul de filtrare (fig. 57). Acestei tendințe filtrante i se opune factorul coloidosmotic. Astfel, concentrația proteică mare a plasmei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
a plasmei prin peretele capilar, în condițiile în care presiunea hidrostatică din interstițiu este în mod normal nulă sau ușor negativă. Astfel, când sfincterul capilar este închis hemodinamica este influențată de presiunea venoasă și predomină fenomenul de absorbție (), iar când sfincterul precapilar este deschis predomină fenomenul de filtrare (fig. 57). Acestei tendințe filtrante i se opune factorul coloidosmotic. Astfel, concentrația proteică mare a plasmei în comparație cu interstițiul are un efect de retenție a apei în lumenul capilar. Presiunea coloid-osmotică a plasmei este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
inhibă contracția detrusorului vezical. Pe de altă parte, stimularea parasimpatică, ce este realizată prin intermediul nervilor pelvini, produc contracția mușchiului detrusor. Stimularea simpatică are loc predominat în cursul umplerii vezicale, în vreme ce stimularea parasimpatică are loc în timpul micțiunii. Colul vezical prezintă două sfinctere. Sfincterul intern este alcătuit din fibre musculare netede, la fel ca și detrusorul și se extinde către colul vezical. Ca și detrusorul, sfincterul intern este controlat de către sistemul nervos vegetativ și este de obicei închis. Cei mai mulți receptori de la nivelul acestor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
contracția detrusorului vezical. Pe de altă parte, stimularea parasimpatică, ce este realizată prin intermediul nervilor pelvini, produc contracția mușchiului detrusor. Stimularea simpatică are loc predominat în cursul umplerii vezicale, în vreme ce stimularea parasimpatică are loc în timpul micțiunii. Colul vezical prezintă două sfinctere. Sfincterul intern este alcătuit din fibre musculare netede, la fel ca și detrusorul și se extinde către colul vezical. Ca și detrusorul, sfincterul intern este controlat de către sistemul nervos vegetativ și este de obicei închis. Cei mai mulți receptori de la nivelul acestor fibre
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
loc predominat în cursul umplerii vezicale, în vreme ce stimularea parasimpatică are loc în timpul micțiunii. Colul vezical prezintă două sfinctere. Sfincterul intern este alcătuit din fibre musculare netede, la fel ca și detrusorul și se extinde către colul vezical. Ca și detrusorul, sfincterul intern este controlat de către sistemul nervos vegetativ și este de obicei închis. Cei mai mulți receptori de la nivelul acestor fibre musculare sunt α-adrenergici, iar stimularea lor, la fel ca și a detrusorilor, prin intermediul fibrelor nervului hipogastric, contribuie la continența urinară. Sfincterul extern
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
detrusorul, sfincterul intern este controlat de către sistemul nervos vegetativ și este de obicei închis. Cei mai mulți receptori de la nivelul acestor fibre musculare sunt α-adrenergici, iar stimularea lor, la fel ca și a detrusorilor, prin intermediul fibrelor nervului hipogastric, contribuie la continența urinară. Sfincterul extern este diferit din punct de vedere histologic de detrusor și de sfincterul intern, fiind alcătuit din mușchi striat și aflându-se sub control voluntar. Inervația sa își are originea în coarnele anterioare ale măduvei spinării lombo-sacrate și este distribuită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
închis. Cei mai mulți receptori de la nivelul acestor fibre musculare sunt α-adrenergici, iar stimularea lor, la fel ca și a detrusorilor, prin intermediul fibrelor nervului hipogastric, contribuie la continența urinară. Sfincterul extern este diferit din punct de vedere histologic de detrusor și de sfincterul intern, fiind alcătuit din mușchi striat și aflându-se sub control voluntar. Inervația sa își are originea în coarnele anterioare ale măduvei spinării lombo-sacrate și este distribuită prin intermediul nervilor rușinoși. In timpul micțiunii, centrii supraspinali blochează stimularea de către nervii hipogastrici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
striat și aflându-se sub control voluntar. Inervația sa își are originea în coarnele anterioare ale măduvei spinării lombo-sacrate și este distribuită prin intermediul nervilor rușinoși. In timpul micțiunii, centrii supraspinali blochează stimularea de către nervii hipogastrici și rușinoși. Se produce relaxarea sfincterelor intern și extern și îndepărtează inhibiția simpatică a receptorilor parasimpatici. Aceasta va produce trecerea prin colul vezical a urinei, propulsată de presiunea internă generată de contracția reflexă a detrusorului la care se adaugă și presiunea abdominală (fig. 119). Relaxarea adaptativă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
adaugă și presiunea abdominală (fig. 119). Relaxarea adaptativă (prin plasticitate), reprezintă capacitatea vezicii urinare a-și mări volumul fără a crește presiunea interioară (în limite fiziologice). Acest fenomen permite umplerea vezicii până aproape de capacitatea maximă fără a crește presiunea asupra sfincterelor și a risca eventualele creșteri externe de presiune din abdomen (contracție abdominală brutală, tuse, strănut, etc.) să producă leziuni la nivel vezical sau să creeze reflux vezico ureteral. Măsurarea presiunii intravezicale (cistomanometrie) oferă informații asupra funcționalității musculaturii vezicale și a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
vezica se destinde, impulsurile de la receptorii vezicali transmit, de-a lungul căilor ascendente medulo-corticale, o senzație de plenitudine și nevoia de a urina. Dar, ca răspuns, micțiunea pot fi oprită temporar prin activarea căilor descendente care stimulează inervația simpatică a sfincterului uretral intern și nervii motori somatici ce inervează sfincterul extern. La fel, micțiunea poate fi inițiată, chiar dacă vezica nu este plină la capacitatea maximă, prin intermediul căilor descendente, ce stimulează motoneuronii medulari adecvați. 28. Producția de eritropoetină Eritropoietina este un hormon
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
a lungul căilor ascendente medulo-corticale, o senzație de plenitudine și nevoia de a urina. Dar, ca răspuns, micțiunea pot fi oprită temporar prin activarea căilor descendente care stimulează inervația simpatică a sfincterului uretral intern și nervii motori somatici ce inervează sfincterul extern. La fel, micțiunea poate fi inițiată, chiar dacă vezica nu este plină la capacitatea maximă, prin intermediul căilor descendente, ce stimulează motoneuronii medulari adecvați. 28. Producția de eritropoetină Eritropoietina este un hormon glicoproteic ce controlează eritopoeza, sau producerea de eritrocite. Este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
funcționarea în poziția ortostatică, astfel că în clinostatismul prelungit apar reacții reprezentate de eliminarea dificilă a urinei, infecția urinară și litiaza renală la care se adaugă lipsa controlului voluntar al eliminărilor urinare. Eliminarea urinei implică relaxarea musculaturii perineale și a sfincterelor. Dacă relaxarea musculaturii este insuficientă eliminarea urinei este dificilă și se realizează în special prin prea plin, mecanism prin care se pierd doar 100 ml urină. Eliminarea dificilă a urinei se însoțeste de acumularea acesteia la nivelul vezicii urinare și
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
unui obstacol care blochează scurgerea bilei prin canalul coledoc În duoden. Întrucât bila nu poate ajunge În duoden se va revărsa În sânge. Cauzele care determină icterul mecanic sunt: calculoză biliară, blocarea canalului coledoc, ruperea canaliculelor biliare, contracția spastică a sfincterului lui Oddi, pătrunderea În sânge a substanțelor toxice existente În vezica biliară, pancreatita cronică hipertrofică, cancerul capului de pancreas și cancerul ampulei Vater. c. Icterul hepatocelular este o afecțiune hepatică declanșată de cauze toxice sau infecțioase, cu leziuni ale celulelor
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
accentuate și leziuni hepatocelulare. Simptomele icterului se manifestă, În primul rând, prin colorarea În galben a pielii, a ochilor și a mucoaselor, mai intens În „albușul ochilor”, care se impregnează cu pigmenți biliari. Colorația se datorește unui spasm reflex al sfincterului Oddi și se poate instala fără să existe un obstacol cauzat de un calcul pornit pe coledoc. Alte simptome constau din: hepatomegalie (ficat umflat sau steatoză hepatică), splenomegalie (splină mărită), scaune grăsoase și decolorate, urină Închisă la culoare, tulburări dispeptice
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
se poate face, În mod normal, În decurs de o oră. Într-un organism sănătos, bila este de culoare galbenă, alcalină și neiritabilă, având o consistență fluidă sau ușor vâscoasă. În intervalul dintre mese, bila se acumulează În veziculă Întrucât sfincterul Oddi este Închis iar musculatura veziculei este relaxată. Într-un organism bolnav, cu un Înalt grad de intoxicare, fierea devine verde-Închis, aproape neagră și are acțiune acidă și corozivă asupra țesuturilor. În această stare nu se mai scurge spre duoden
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
funcțională a mecanismului de evacuare a bilei din vezica biliară, prin modificarea motilității arborelui biliar extrahepatic și a canalului coledoc, care asigură circulația bilei de la veziculă spre duoden. Ca atare este afectată atât vezica biliară cât și canalul coledoc, cu sfincterul său numit Oddi. Trebuie subliniat că bila secretată de ficat are un rol foarte important În procesul de digestie și de aceea necesită, În mod obligatoriu, să fie deversată În duoden, fără blocări anatomice sau funcționale. Declanșarea bolii este datorată
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
poate avea caracter acut sau cronic. Simptomele caracteristice sunt: dureri abdominale acute cu crampe, apărute brusc În zona periombilicală, mai ales după mese copioase. Uneori sunt Însoțite de arsuri, greață, regurgitări, vărsături, balonări, flatulență, constipație urmată de diaree, spasme ale sfincterului anal, cu scaune la ore neregulate și sângerări rectale. După vome sau după scaune precum și după eliminarea gazelor, colicile pot să Înceteze. Boala se poate manifesta printr-o colită de fermentație sau colită de putrefacție. În colita de putrefacție scaunul
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
iritația regiunii din jurul anusului, mai ales dacă se plasează călare pe cal sau pe bicicletă sau dacă merg pe jos timp Îndelungat. Se pare că fisurile anale sunt obișnuite la persoanele cu boala Crohn. Uneori se declanșează un spasm al sfincterului anal ceea ce face să provoace dureri acute, În deosebi În timpul scaunului. Unele fisuri sunt superficiale și se vindecă rapid dar altele devin cronice și foarte dureroase. Tratamente naturiste Se aplică remedii neinvazive care calmează durerile, previn recidivarea crăpăturilor și reduc
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
ceea ce face să provoace dureri acute, În deosebi În timpul scaunului. Unele fisuri sunt superficiale și se vindecă rapid dar altele devin cronice și foarte dureroase. Tratamente naturiste Se aplică remedii neinvazive care calmează durerile, previn recidivarea crăpăturilor și reduc contracțiile sfincterului care Împiedică cicatrizarea leziunilor. În uz intern sunt eficiente diferite ceaiuri sub formă de decocturi sau infuzii care se iau pe stomacul gol. Decocturile se pot prepara din 2 linguri plantă la 200 ml apă cu: -frunze de mur, pelin
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
pe aorta abdominală și arterele renale. Examenul aparatului digestiv se va termina întotdeauna cu tușeul rectal care se poate efectua în poziție genu pectorală sau ginecologică. Se va urmări: conformația tegumentelor perianale, prezența eventualelor formațiuni (veruci etc.), bureletelor hemoroidale, tonusul sfincterului anal, forma, limitele și consistența prostatei, suplețea peretelui rectal, prezența sau nu a materiilor fecale. i. Aparatul genito-urinar: anamneza va fi completată cu precizarea antecedentelor de disurie, polakiurie, colici reno-uretrale. Nicturia, în a doua jumătate a nopții, la bărbații peste
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
în stive, unele peste altele, după care au fost iarăși supuse schingiuirilor, pornind din vârful stivelor 1. Inutil de adăugat că, în momentul în care cei din rândurile de jos susțineau alți zece deținuți, presiunea era atât de mare încât sfincterele cedau. În seara lui 31 decembrie, după bătaia generală, Steier și Fuchs, bulversați de evenimentele din cameră, au fost convinși de Țurcanu să treacă de partea acestuia. După 1 ianuarie, Țurcanu a stabilit un „comitet” de conducere pentru momentele în
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
unii deținuți erau întinși pe jos și stivuiți, adică așezați unii lângă alții, iar deasupra lor, perpendicular, erau aruncate alte rânduri de victime. Inutil de adăugat că, la asemenea presiune, majoritatea celor din rândurile de jos nu își puteau controla sfincterele și erau obligați apoi să-și ingereze fecalele. După ce toți din cameră fuseseră bătuți și stivuiți, treceau din nou prin torturi, începând din vârful stivei până jos2. În nebunia colectivă care s-a instalat, multe metode de schingiuire au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]