494 matches
-
hainele pe care urma să le port în seara aceea. Ne-am întors la studioul meu, iar el s-a amuzat copios frunzărind prin absolut toate hainele atârnate pe cuierul meu, comentând, cu înjurături din cele mai obscure și mai shakespeariene gama afișată și, în cele din urmă, aruncă câteva lucruri pe pat, poruncindu-mi sus și tare să le încerc. Scuza mea pentru faptul că acceptam această manifestare de autoritate masculină era aceea că puteam să-mi dau seama cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ce-a făcut. Studia nu știu ce obscurități din Shakespeare. Căra mereu spre masa lui de lectură tomuri imense, o ediție Shakespeare complet, de pe la 1800, în folii cât sacii de ciment. Încerca să facă o traducere integrală, pornind de la certitudinea că textul shakespearian ascunde mesaje cifrate, într-o puzderie de tehnici, de strategii, de jocuri. Un Shakespeare ca un fel de manual sapiențial, carte de coduri secrete, enciclopedie de istorie trecută și viitoare, mesaje către viitorime etc. Îmi vorbea ceasuri în șir despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
noi vor vedea sfârșitul definitiv, ceilalți vor rămâne convinși că omul va fi părăsit universul acesta pentru un „paradis“, în fine, posibil. Și nu vor secătui urându-l până la moarte, într-un qui pro quo demn de pana unui înger shakespearian. * Am înghițit o gură de apă fără să înțeleg că am înghițit toate gândurile celor care au fost și câte vor mai fi, o dată pentru totdeauna. * Gloria a avut dintotdeauna un caracter oficial, indiferent că a fost acordată de monarhi
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
premieră: n-am văzut În viața mea un Început atît de stupid și de peste zece minute, unde ți se impune să-ți dai musai seama că urmărești o dramă cultă. Pretenții spulberate de Însuși monologul introductiv, construit după principiul pieselor shakespeariene: camera stă nemișcată ca o victimă (cum o făcea pe la 1600), și un surogat de bufon amenințat de acnee senilă anunță intrarea-n scenă, descriind Într-un mod insuportabil de anost locul unde se va petrece acțiunea, și atît de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
balconului, crunta despărțire, și le copiază-n piesă. Reprezentația are succes. Cum pe-atunci nu se dădeau Oscaruri, se poate spune că s-a făcut dreptate abia acum. Regizorului John Madden i-a mai venit o idee: să intercaleze dialogurile shakespeariene printre cele ale scenaristului, În așa fel Încît să nu-ți mai dai seama dacă replicile sînt din Romeo sau din In Love. Teoretic s-ar fi putut pune Întrebarea dacă textul american poate fi la Înălțimea prăfuitului Will. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Shakespeare in Love II. N.B. A 12-a noapte a fost scrisă În 1600. După Romeo și Julieta a urmat Neguțătorul din Veneția - 1594. Cum nu putea să-i pună Dogelui Veneției prenumele Viola, regizorul indian a schimbat cronologia operei shakespeariene. De aici deducem că e indian. Așadar Columb nu s-a Înșelat: a descoperit India, În urmă cu aproape o sută de ani. MAI IUTE CA BACTERIA E o zi Însorită de vară. Sună-mă la 89 89 869. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
în oraș, întărind punctele cheie. Armata rămîne în cazărmi și îi lasă să asedieze o bună parte a orașului. Antonescu încearcă în zadar să negocieze cu Sima, iar la 22 ianuarie dă ordin armatei să tragă. Va fi o dramă shakespeariană, după cum va afirma mai tîrziu aghiotantul său, care povestește că generalul îi numea pe legionari "copiii săi". Sîngele curge, legionarii îi ucid pe evrei, expunîndu-le apoi cadavrele în vitrine. Insurgenții preiau controlul asupra Radioului în capitala înghețată de iarnă. Comunicatele
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fantasy, în care magia și supranaturalul sunt prezente explicit, cu vrăjitoarele, farmecele, preoții și cavalerii lor cu tot. Totuși, SF-ul are încă un viitor strălucit. Poate, așa cum face Frank Herbert în saga Dune, să inventeze universuri inimaginabile pentru intrigi shakespeariene pe un fundal cosmic, cu situații tragice și în prezența unei științe diferite. Dar poate totodată, ca la mulți autori de steampunk, să se bazeze pe straturile sociale și temporale ca și, la modul original, pe anacronismele purtătoare de sens
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
față de Shakespeare - nu l-au citit și aparțin altei culturi - Îi pun Într-o situație privilegiată a comentariului. Refuzând să creadă În această poveste cu fantome, Tivii se apropie chiar de un mod de receptare minoritar, dar activ, al criticii shakespeariene, care se Îndoiește de reapariția tatălui lui Hamlet și sugerează că personajul ar fi putut fi victima halucinațiilor. O ipoteză care nu e În spiritul interpretării curente, dar care merită măcar să fie studiată și care este aici facilitată de privirea
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
cu ceilalți. Și este de preferat să nu rupem ordinea acestui spațiu consensual care funcționează el-Însuși ca un veșmânt protector și să nu Îl iscodim candidatul, În orice caz nu În acest context precis, despre starea exactă a cunoștințelor sale shakespeariene. Analiza acestui spațiu virtual și al funcției sale protectoare arată din plin că atunci când ne aventurăm să vorbim despre cărțile necitite nu este vorba numai despre o senzație de rușine, legată de situațiile din copilărie, ci despre o amenințare mai
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
ciolane cu lopata (Pîcă)"."Prietenul la ultima țigară -/ cu prietenul își va-mpărți chiștocul!". "Sonetele aeriene" includ o "ars sonetica": Catrenul e o pereche de doi gemeni,/ Două catrene asemeni e-un quadruplu,/ E-o nuntă petrarchistă, scrisă-n cremeni; Shakespearian sonetu-i mult mal simplu." Se auto-consiliază, cerând un sunet nou în vechea goarnă: "Condeiul tău nu-l face bisturiu!/ Ci nici nu-l face peană, nici scalpel,/ Când fulgerul n-a zămislit prin el!" Asistăm la o estetizare a naturii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
care o necinstise pe Tamara, sora sa, omorîndu-l. Iertat, dar ținut la distanță, ajunge la ideea periculoasă că trebuie să uzurpe domnia. Bătălia din „pădurea lui Efraim” între israeliții trecuți de partea sa și oamenii lui David are o desfășurare shakespeariană: „Lupta s-a întins în tot ținutul acela și pădurea a mîncat în ziua aceea mai mulți oameni decît a doborît sabia”5). în sfîrșitul trufașului Avesalom (un alt Marsyas), pădurea ia chipul destinului, devine o capcană aeriană, care-l
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
presenilă. Alcoolicul realizează, de obicei, tipul de gelozie activă, agresivă, uneori chiar cu tendințe sadice. „Sentimentul frustrării” din „gelozie” este strâns legat de procesul intim al constituirii, în timp, a convingerii respective în sufletul celui suferind de gelozie. În drama shakespeariană „Othello” găsim dovada, măiestrit redată, a faptului că sentimentul frustrării din gelozie se constituie, de fapt, treptat, fiind rodul unor acumulări psihice interioare care pregătesc progresiv o anumită semnificație despre cele întâmplate, și, strâns legată de ea, o anumită convingere
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
secțiune aparte în cărțile lui Emilian Marcu este erotica, la fel de tributară modelelor culturale, bine asimilate de autorul tentat să rescrie, bunăoară, poezia de dragoste a lui Vasile Voiculescu și, odată cu ea, să redescopere sursele maestrului, de la Cântarea cântărilor la Sonetele shakespeariene (Îngândurat ca muntele de sare. Ultimele sonete închipuite ale lui V. Voiculescu în traducere imaginară, Editura Helicon, Timișoara, 1996). În descendența recunoscută, Emilian Marcu celebrează un eros împărțit, egal, între carnal și spiritual, în care vede o modalitate eficientă de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
regulă un parc foarte mare, funcționând pe principiul "balonului ambiental", cu un conținut tematic ce reprezintă perioada renascentistă engleză în imaginarul contemporan. Tocmai de aceea, "realitatea" târgului renascentist este foarte diferită de ceea ce încearcă să sugereze. În afara simulacrului de festival shakespearian, temele și obiceiurile prezentate imită o perioadă istorică mult mai lungă, începând cu Roma decadentă și trecând prin Evul Mediu englezesc până la Renașterea târzie. Luptele romane sunt prezentate alături de turnirurile medievale, care sunt mult apreciate de curtenii reginei Elizabeta. În
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
a iubi, ci de a fi iubita. Dorințele (diverse și uneori violente), cunoștințele și potențialul Parizienei sunt multiple și operante pe mai multe planuri. Prin ambițiile pe care le resimte și pasiunile pe care le provoacă, Pariziana este un personaj shakespearian. Valorile realizării individuale ale femeii pariziene au subminat religia feminină a dragostei în folosul unei iubiri mai puțin condiționate, mai putin omniprezențe și al falsității sentimentelor împărtășite. Neantul emotiv și incapacitatea de atașament afectiv duc la solitudinea să metafizica. Pariziana
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
îl considera loc de „petrecere, odihnă intelectuală, uitare”. Aprecia că binevenită influență traducerilor și localizărilor asupra unei dramaturgii tinere, dar, cronicar de formație clasicista, privilegia capodoperă, recomandând marele repertoriu universal: Shakespeare, Molière, Hugo. De o analiză nuanțata se bucură interpretările shakespeariene datorate trupelor Rossi și Salvini. Cultură, finețea judecății de valoare privind jocul actorilor - voce, dicție, mișcare scenica - sunt partea cea mai rezistentă a activității sale de cronicar. El judeca spectacolul ca entitate. Pe V. Alecsandri îl prețuia pentru „frumusețea senina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
amiral în mare ținută în mijlocul mării, Mircea Pavelescu scria o poezie fantezistă, adevărat jurnal de bord ștrengăresc și melancolic, Virgil Gheorghiu, instrumentist, imita fraza muzicală cu cesuri la distanțe inegale și reveniri de teme, făcîndu-se interesant în strofe de declamație shakespeariene: Deșertul solitudinei atente Din oaza unor visuri vegetale Îmi urcă-n ceruri negre, colosale Ferigi de mari tristeți arborescente. Hamletismul sistematic îl profeseză, cu efecte grațioase dar cu primejdia facticelui, Emil Botta: Iată ora metamorfozelor: voi îmbrăca minunatele straie. Rânjiți
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
totodată, al romanticilor care detectează sunetele misterului cosmic. Un trăsnet „bubuiește” În ceruri și-n cortul regal pătrunde, pedepsitor, furtuna, masa se răstoarnă, iar pe cîmpuri, sub fulgere, „aleargă o nălucă”. Năluca pare a fi Stropski, bufon din seria nebunilor shakespearieni. Cu privirea rătăcită, acesta avertizase pe Albert: „Deșartă-ți cupa gios, Albert! de soarte rele ți-e cupa otrăvită”... Însă deasupra acestor semne, teze și antiteze, desfășurări ample de forțe ale retoricii, stă soarele, „cette fleur des splendeurs infinies” (Hugo
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dedicat genezei leninismului romantic în perioada 1965-1971. Orice încercare de a rezuma acest capitol este destinată eșecului. Ar fi ca și cum cineva ar tatona rezumarea tragediei prințului Hamlet la problema oedipală a acestuia. Desigur, și aceasta este una dintre problemele dramei shakespearine, dar multiciplitatea problemelor reflectate în ea ar transforma acest rezumat al tragediei într-o tragicomedie. Iar "tragicomedia comunismului românesc" (sintagma unui binecunoscut politilog de origine cartierprimăvăratecă) își are originile tocmai în convingerile de natură leninist romantică ale conducătorului acestuia. În
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și se legifera frica"), în Botoșani. Absolvent Magna cum laude al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică "I. L. Caragiale" din București, promoția 1971, clasa prof. Radu Penciulescu. Doctor în Arte, cu Disertația Spectacolul ascuns valențe interpretative și spectaculare ale teatrului shakespearian, apreciată cu distincția Summa cum laude la UNATC, în ianuarie 2001. Profesor Honoris Causa al Universității Babeș-Bolyai, 2008 și Doctor Honoris Causa al Universității de Arte din Tîrgu-Mureș, al Universității de Arte "George Enescu", din Iași, în 2013 și al
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
al coroanei chema capul regal, spre supunere?" "Regii mor numai noaptea" crede Alexa Visarion. Și aici găsim puntea posibilă, surprinzătoare, între marele Will și Conu Iancu: căci și la Caragiale, noaptea-i personaj; catalizator; decor preferat... "Înaintea marilor bătălii, regele shakespearian, singur, mistuit de zădărnicia acțiunii și condamnat la înțelegere, devine om". Cam tîrziu, cum se știe... Dar nu doar despre piese și autori, regizorul are viziuni revelatoare. Ca orice artist pasionat, condamnat să ardă pînă la capăt, gîndind, experimentînd, definind
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
alt fapt artistic (și ideologic) pe care puțini îl cunosc și pe care eu, ca profesor (camarad) al căutărilor regizorului Alexa Visarion îl cunosc îndeaproape. Cu un an înainte de Cartofi prăjiți la orice munca noastră la clasă era dedicată dramaturgiei shakespeariene. Alexa își alesese ca obiect de studiu Richard III, ultimul act. Am fost puțin suprins pentru ca nu vedeam interesul acestui act (războinic) în afara celebrei replici Dau un regat pentru un cal. Cât de naiv fusesem. Visarion ne-a arătat în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
preț plătit condiției de emigrant care îmi impunea îndepărtarea de artiștii generației mele, cu excepția lui Andrei Șerban, constant regăsit pe scenele pariziene. Apoi, l-am invitat pe Alexa la Teatrul Odéon pentru a prezenta, imediat după 22 decembrie '89, monologurile shakespeariene puse în scenă cu același actor de neînlocuit, Ștefan Iordache, de care acum era nedisociat. Celălalt "dublu" al sau... Dincolo de spectacol, în acel context exaltat, amprenta momentului e mai puțin o amprentă artistică, cât una biografică. În seara aceea, la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
l-a urmat. Alegere semnificativă: el semnează la Sibiu spectacolul Noaptea bufonilor, reunind textul cehovian Cântecul lebedei în care un actor bătrân celebru, sărbătorit pentru cariera sa, rămâne uitat într-un teatru în compania unui sufleor apropiat și cu texte shakespeariene ce sugerează repertoriul universal al teatrului. Cei doi își evocă viețile, vieți de actor devorate de roluri și texte, vieți în care jocul a constituit expresia propriei biografii. Text exemplar pentru un interpret care a călătorit în teatrul lumii. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]