582 matches
-
aceste gânduri regizorale pun asupra spectacolului amprenta modernității. Decupajul resimte influență celui cinematografic, ăn sens benefic, alungând, ăn același timp, praful care s-a așternut, totuși, asupra textului. Se vede că spectacolul este făcut de o echipă, plecând de la scenograful Sica Rusescu și până la o parte dintre actori, echipa cu care Gabrea a lucrat și la Maria Callas. Inspirat a fost aleasă și distribuția, care simte linia imprimata de regizor și merge pe ea, ăntr-un decor simplu, și el modern, bine
Invitatie la dansul mortii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17487_a_18812]
-
și modern, vă interesa cu adevarat publicul fidel Teatrului Nottara, precum și pe iubitorii de teatru an general. Teatrul Nottara: Cui i-e frică de Virginia Woolf? de Edward Albee. Traducerea: Anda Boldur și Radu Gabrea. Regia artistică: Radu Gabrea. Scenografia: Sica Rusescu. Ilustrația muzicală: Dorina Crișan Rusu. Distribuția: Victoria Cociaș, Alexandru Repan, Bogdan Vodă, Clară Vodă.
Invitatie la dansul mortii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17487_a_18812]
-
de la Teatrul Bulandra, din deceniul ’60-’70. Așadar, dacă prin începuturile sale literatura dramatică a lui Naum se leagă de „al doilea val suprarealist”, prin finalul ei, ea participă la experimentele prin care teatrul nostru părăsea concepția stanislavskiană de tip Sică Alexandrescu și intra impetuos (vezi „careul de ași” Esrig, Ciulei, Penciulescu, Pintilie) în era teatrului-spectacol. La Gellu Naum nu este, în consecință, vorba de o avangardă de tip Ion Vinea, în care revoltei inițiale îi urmează o lentă digestie/ clasicizare
Gellu Naum, dramaturg by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2437_a_3762]
-
literar și istoric", apoi "revoluția scenografica" a lui Liviu Ciulei, îndeosebi prin Pădurea spânzuraților, film câștigător în 1965 al Premiului pentru cea mai bună regie la Cannes, "revoluția expresiva" din filmele lui Manole Marcus și Lucian Mihu, influența lui De Sica și Zavattini asupra creației lui Andrei Blaier și Sinisa Ivetici. În fine, Reconstituirea lui Lucian Pintilie, inspirată din nuvelă omonima a lui Horia Pătrașcu, este considerată "cel mai important film din întreaga producție cinematografică română din perioada socialismului". A doua
Filmul românesc între neorealism și realism socialist by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12121_a_13446]
-
foarte strânsă, Luciano Mallozzi constată că au fost distribuite în România 155 de filme de productie italiană, între care și câteva care au contribuit la debutul neorealismului: La nave bianca de R. Rossellini, I bambini ci guardano de V. De Sica, Avânți c'č posto de M. Bonnard sau Quattro passi tra le nuvole de A. Blasetti. Filmele reprezentative pentru neorealismul italian au fost distribuite în România cu o întârziere de cinci ani față de alte țări, astfel încât primul film neoarealist vizionat
Filmul românesc între neorealism și realism socialist by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12121_a_13446]
-
nuvole de A. Blasetti. Filmele reprezentative pentru neorealismul italian au fost distribuite în România cu o întârziere de cinci ani față de alte țări, astfel încât primul film neoarealist vizionat de publicul român a fost Ladri di biciclette (1948) de V. De Sica, cu premieră în ziua de la 25 iunie 1951, la "Scală". Astfel, în perioada 1951-1953 au fost distribuite în România trei pelicule neorealiste, între 1954 -1957 nouăsprezece, iar între 1958-1961 opt. O mai riguroasă selecție a intrării filmelor neorealismului italian în
Filmul românesc între neorealism și realism socialist by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12121_a_13446]
-
de teatru, scenarist al spectacolelor companiei de balet Iaron Margolin, autor al volumului de estetică a dansului, Dansul independent, scris în colaborare cu balerinul și coregraful Iaron Margolin. În 1995, intră și pe piată teatrală românească, "debutînd" pe scena Teatrului "Sica Alexandrescu" din Brașov cu piesa Profil de președinte, în regia lui Mihai Lungeanu. În 1997 are loc la Teatrul Național din Cluj premieră absolută a piesei Alcool, ultimul spectacol al regretatei regizoare Olimpia Arghir, iar regizorul Mihai Lungeanu realizează varianta
Arta de a trăi prezentul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17647_a_18972]
-
De Mărțișor, pe scena teatrului Sică Alexandrescu din Brașov se va decide reprezentantul României la Eurovision 2014, care se va desfășura la Copenhaga. În finală, care va fi transmisă în direct de TVR 1, TVR HD, TVR Internațional și online, pe www.tvrplus.ro, s-au
Eurovision 2014: Naomy, printre finaliști. Ascultă AICI piesele din concurs () [Corola-journal/Journalistic/43454_a_44779]
-
Stan feat. Teddy K, Naomy, Bere Gratis, Silvia Dumitrescu, Marcel Crăciunescu, Anca Florescu, Vizi Imre, Renée Santana feat. Mike Diamondz, Paula și Ovi, Mirela Vaida Boureanu, The dAdA și The Zuralia Orchestra sunt cei care vor concura pe scena Teatrului Sică Alexandrescu din Brașov, la finala națională a concursului EUROVISION 2014. Tudor Turcu, VH2, Blaxy Girls, Dan Helciug, Anthony Icuagu, Jazzy Jo, Ozana Barabancea, Andrei Leonte, Cobzality feat. Matilda Pascal Cojocărița, Andreea Olariu, Alexandra Crăescu, Cezar Dometi se numără printre cei
Eurovision 2014: Naomy, printre finaliști. Ascultă AICI piesele din concurs () [Corola-journal/Journalistic/43454_a_44779]
-
meseria m-a dus în apropierea a nu puține staruri. Invitată să țină un masterclass, a doua zi după ce asistase la proiecția, în cadrul secțiunii Cannes classics, a noii copii restaurate a comediei Căsătorie în stil italian a lui Vittorio de Sica, Sophia Loren numai la catedră nu s-a situat, de-a lungul celor aproape două ore cât a durat întâlnirea cu ea. A fost un timp al confesunii pe fragmente, stârnite de întrebările criticului Daniele Heyman, lansate înt-o ordine ce
Cannes 2014 - Sophia Loren: "Sunt fericită cu cei 80 de ani ai mei... " by Corespondență specială de la Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/62211_a_63536]
-
drăgălașă, la începuturile mele pe platou operatorii se plângeau că nu sunt fotogenică, nu știau din ce unghiuri să mă ia, așa cum sunt eu, cu nasul lung, cu gura mare, până la urechi. De asta l-am rugat pe Vittorio de Sica, atunci când m-a chemat pentru un rolișor în Aurul Neapolului, să nu facă probe cu mine, pentru că nu o să iasă nimic. Unii mi-au propus să-mi îmbunătățească chipul, să-mi mai taie din nas, să-mi remodeleze gura, Mamma
Cannes 2014 - Sophia Loren: "Sunt fericită cu cei 80 de ani ai mei... " by Corespondență specială de la Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/62211_a_63536]
-
pe care o animă de atîția ani pe un traiect ce nu a fost și nu este mereu simplu. Din nici un punct de vedere. Chiar dacă de o vreme bună nu mai sînt la curent cu ce se joacă la Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov, și nu din vina mea, ani de zile am fost extrem de aproape de structura repertoriului, de evoluția fiecărui actor, de dăruirea formidabilă a celor mai mulți din trupă. Acolo unde teatrul este profesiune și angajare unică. Actorii nu au alte
Mecanisme și mecanica lor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5744_a_7069]
-
Maria Mihailopol după cunoscuta piesă Șantaj a Ludmilei Razumovskaia. Anul trecut, Virginia Itta Marcu a primit Premiul pentru cea mai bună actriță la Galele Uniter, iar tînărul regizor Claudiu Goga Premiul pentru debut și pentru această montare importantă de la Teatrul "Sică Alexandrescu" din Brașov. Tensiunea specială a piesei și tratarea "pe muchie de cuțit" a lui Goga, împlinirile actoricești spre care și-a condus trupa, cu maturitate, deși abia pășise pe drumul profesioniștilor sînt performanțe pe care, la nici un palier, nu
Viens voir les comediens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16147_a_17472]
-
a Festivalului Dramaturgiei Românești: 9. 10, ora 11, „Hoțul cinstit“ de V. Butulescu, T.N. Bălți (Moldova), Sala Albastră; ora 19,30, „Legenda ultimului împărat“ de V. Nicolau, T.N. București, Sala Mare; ora 22, „Angajare de clovn“ de M. Vișniec, T.D. „Sică Alexandrescu“ Brașov, Sala Albastră; 10. 10, ora 19, decernarea premiilor festivalului; spectacol de gală, „Chirița ot Bîrzoieni“ după V. Alecsandri, Teatrul de Comedie București, Sala Mare. Teatrul German de Stat: „Mutter Courage“ de B. Brecht, 15 și 16. 10, ora
Agenda2004-41-04-pentru timpul liber () [Corola-journal/Journalistic/282973_a_284302]
-
pînă seara printre cadavre reactanți/ chimici și modele fiziologice de excitare electrică a picioarelor/ de broască răstignite pe greața insuportabilă/ adevărați actori profesorii de la medicină defulîndu-se/ profesorul de anatomie prin sălile de disecție ca o stafie tragi-comică/ gen Vittorio de Sica". Ori: "bolnavii trebuie să fie cuminți ordonați/ să își aducă medicamente de acasă/ lemne de foc de acasă carnețelul roșu din care ne veghează/ melci cu Basedow pe spirala stetoscopului pe ventuzele de cauciuc prinse de pieptul cu infarct și
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
Teatrului Scurt este dedicată împlinirii a jumătate de veac de la înființarea secției române a acestuia, actuala Trupă „Iosif Vulcan”. Printre spectacolele prezentate se numără producții ale unor scene de renume precum teatrele „Lucia Sturdza-Bulandra” și „Ion Creangă” din București, Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov, dar și spectacolul „VIS“ al lui Dan Puric ș.a. Muzica ușoară românească l Șlagăre în ediție de lux cu 70 de interpreți și 200 de melodii Amatorii de muzică ușoară românească au parte de o compilație de
Agenda2005-47-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284384_a_285713]
-
Sala Albastră l 9. 10, ora 11, „Hoțul cinstit“ de V. Butulescu, T.N. Bălți (Moldova), Sala Albastră; ora 19,30, „Legenda ultimului împărat“ de V. Nicolau, T. N. București, Sala Mare; ora 22, „Angajare de clovn“ de M. Vișniec, T.D. „Sică Alexandrescu“ Brașov, Sala Albastră. Teatrul German de Stat: Regele Cymbelin de W. Shakespeare, 2. 10, ora 20; De la cină la micul dejun de S. Ungureanu, 4. 10, ora 10. Teatrul de Stat „Csiky Gergely“: Csipike de F. Sándor, 1. 10
Agenda2004-40-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282954_a_284283]
-
ne-a lăsat și mai multe amintiri. Înainte de a depana amintirile în legătură cu Gușetoiu, pentru ca tot venise vorba de Sofica Ardeleanu, circulă o poezie printre elevele de la liceul de fete, având și ele podoabele lor care le terorizau. În special directoarea. Sica se numea! (atât știam noi). O bătrânica scundacă, blonda dar plină de energie. Safta, fosta soție a"șefului"profesorul nostru de română, ea fiind de germană și Sofica. Toate trei fiind una mai severă că altă, încât fetele spuneau: - Sica
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Sica se numea! (atât știam noi). O bătrânica scundacă, blonda dar plină de energie. Safta, fosta soție a"șefului"profesorul nostru de română, ea fiind de germană și Sofica. Toate trei fiind una mai severă că altă, încât fetele spuneau: - Sica, Safta, si Sofica - Au băgat în fete frică. Gușetoiu nu prin frică dirija liceul ci prin perseverența și severitate, fiind înainte de toate un bun gospodar. De altfel un și eminent profesor de istorie. După ani de zile aveam să aflu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
inocentă și dezinvoltura rubensienei Zita, care, în acest context devine clou-ul montării. Fermecători sînt Mircea Andreescu - Conu Leonida și Adrian Rățoi - Efimita, un travesti așadar, în spectacolul Conu' Leonida față cu reacțiunea al tînărului regizor Claudiu Goga la Teatrul Sica Alexandrescu din Brașov. Ritmul punerii în scenă este foarte alert, plin de mișcări redundanțe și ticuri gestuale care trebuie să țină piept replicilor lui caragiale. Cei doi actori brașoveni reușesc din plin să impună performanță actoriceasca, jocul, pe un text
Tentatii (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17717_a_19042]
-
nu. Să-ți spun o poveste cu dra maturgul și actorul Eduardo de Filippo, care ne era pri eten apropiat. Omul avea o mare admirație pentru mine și ar fi vrut să fac filme cu el și cu Vittorio de Sica. Odată, pe când luam masa împreună, Filippo îi vorbește despre dorința lui, la care Sergiu îi răspunde: „Ioana nu are talent! E prea spontană.“ „Ba ar fi fantastic s-o luăm în echipă, noi căutăm persoane spontane!“ nu s-a lăsat
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
gastronomică e soră bună cu educația estetică, fizică, istorică, religioasă, financiară, vestimentară, igienică ș.a., este o generozitate editorială de nerefuzat. M-am avântat mintenaș în cascada evocativă, aducându-mi aminte, o dată mai mult, că scriito rimea moldo-valah-transilvană, pașoptistă, junimistă, cla sică, romantică ș.a.m.d. s-a dedicat cu nesățioasă plăcere memorialisticii. La noi - știe cine vrea s-o știe - ficțiunea e moft, dumneaei Memoria e totul. În ce mă privește, sunt un adversar al disjuncțiilor și, prin urmare, un atlet
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Adică unul dintre puținii cărora o asemenea terminologie hibridă îi poate suna - pe drept cuvânt - prost din ambele părți. Stereo, cum s-ar zice. Alt caz: Animal plan(e)t. Vă arunc numai o pastilă. Președintele Ligii Profesioniste de Fotbal - Sică Stanomir - convoacă liderii celor 18 galerii fanatice la o aplicată ședință de pshihanaliză. După toate ciomăgelile din tribune, după toate tipurile de acuplare pe care delincvenții cu chipul vopsit le invocă la meci după meci cu gândul la adversari, soluția
Cronică anacronică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9267_a_10592]
-
cealaltă. Savoare, așișderea. Toată chestiunea asta dinamică și actuală mai are cîteva clou-uri. Un lucru absolut extraordinar, care așează propunerea lejer în modernitatea tăieturii textului și a jocului actorilor este spațiul. Sala Studio de la Nottara, transformată total de scenograful Sică Rusescu, și el un reper al istoriei acestui teatru și un mai vechi partener al lui Dabija, devine un loc de întîlniri și de provocări care se poate “asambla” în variate forme, inclusiv în varianta clasică. Ce vreau să spun
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
mijloc scena, spațiul de joc propriu-zis. Actorii sînt în imediata apropiere a spectatorilor - într-un fel ca la Teatrul Act, ca într-un veritabil kammerspiel - realitate care îi obligă literalmente la modificarea stilului și a concepției de joc. Spațiul lui Sică Rusescu este cald - lemnul este protagonist - dar și tranșant totodată, și împinge, și el, spre abordări adevărate, spre curaj, spre căutarea altor modalități de rostire, de așezare în lumină, de raportare la parteneri, la nuanțe, la spectatori. Eu cred că
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]