436 matches
-
ȘTEFAN. Clipa Siderală // Curierul românesc. - 2003. - mai. CIOCANU, ION. Victoria de după înfrângere. Florile Dalbe. Nr. 36, 27 noiembrie 2008. Două poete surori // Glasul națiunii. - 1991. - 6 noiemb. - P. 2. FILIP, IULIAN. Oglinzii făcută țăndări. Revista OGLINDA, 2008. GAFTON, MARCELA. Clipa Siderală // Țara. - 2002. - 9 apr. GÂRNEȚ, VASILE. Veneția ca un poem. Contrafort, Nr. 1-2, ianuarie-februarie 2009. IACHIM, ION. Mărturisire ca o înflorire // Făclia. - 2002. - 13 apr. - P. 2. JOSANU, TUDOR. La Putna mi-e drumul // Călărașii. - 1994. - 9 apr. LANGA, ANDREI
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
În astronomie, culminația unei planete, stele, constelații etc. este altitudinea (sau unghiul de elevație) atins de un obiect în tranzit peste meridianul unui observator. Pe parcursul unei zile siderale, un obiect astronomic va traversa meridianul de două ori: o dată, la culminația superioară, atunci când este la cel mai înalt punct (apogeu), așa cum se vede de pe Pământ, și o dată la culminația inferioară, adică la punctul său cel mai jos (perigeu). De
Culminație () [Corola-website/Science/319766_a_321095]
-
proprii și improprii ale corpului ceresc pot afecta perioada de timp dintre culminațiile succesive ale unui corp ceresc. Din cauza mișcărilor proprii și improprii ale Soarelui, o zi solară (timpul dintre două culminații ale Soarelui) este mai mare decât o zi siderală (timpul dintre două culminații ale unei stele fixe). Diferența medie este 1/365.24219 deoarece Pamântul are nevoie de 365.24219 zile pentru a orbita in jurul Soarelui. Un exemplu cu Soarele: Alegem o zi de vară în care declinația
Culminație () [Corola-website/Science/319766_a_321095]
-
Ioan-Vasile Leb, Gabriel-Viorel Gârdan, Dacian But-Căpușan), Ed. Renașterea, Cluj-Napoca, 2011. Studii și articole de teologie și istorie: ● "Comunismul românesc și aflarea adevărului", în ,Virtus romana rediviva” (VRR), nr. 8, Cluj-Napoca, 2004. ● "Tânăr și neliniștit între panslavism și Europa" , în ,Clipa Siderală”, Nr. 6, Chișinău, 2004. ● "Corupția și țările postcomuniste", în ,Virtus romana rediviva”(VRR), nr. 10, Cluj-Napoca, 2006. ● "Noi opinii despre Tănase Todoran", în ,Virtus romana rediviva”(VRR), nr. 11, Cluj-Napoca, 2007-2008. ● "Tănase Todoran, o expresie a iubirii de neam", în
Paul-Ersilian Roșca () [Corola-website/Science/321716_a_323045]
-
ca fiind un asteroid de tip S format în principal din silicați de fier și magneziu. Acesta este al doilea tip de asteroid cel mai comun din centura principală. Pe baza analizei curbei luminii, obiectul are o perioada de rotație siderală de . Un model elipsoidal al curbei de lumină oferă un raport a/b de . Cu semiaxa mare de 2,628 UA, asteroidul orbitează cu un decalaj Kirkwood de 3:1 și 5:2 în centura principală. Excentricitatea orbitală este mai
23 Thalia () [Corola-website/Science/326866_a_328195]
-
decani corespunzători fiecărui semn (6x5 zile). De acest cerc este fix legată o steluță aurită (aflată în prelungirea separației dintre semnele Peștilor și Berbecului, corespunzând datei de 21 martie); ea reprezintă poziția punctului vernal în raport cu Soarele la data considerată. Timpul sideral poate fi citit pe scara timpului fiind marcat cu cifre romane aurite. Acest timp sideral are un decalaj de patru minute pe zi față de timpul local. Cercul exterior prezintă niște numere gotice aurite suprapuse pe un fond negru. Aceste numere
Ceasul astronomic din Praga () [Corola-website/Science/327297_a_328626]
-
aflată în prelungirea separației dintre semnele Peștilor și Berbecului, corespunzând datei de 21 martie); ea reprezintă poziția punctului vernal în raport cu Soarele la data considerată. Timpul sideral poate fi citit pe scara timpului fiind marcat cu cifre romane aurite. Acest timp sideral are un decalaj de patru minute pe zi față de timpul local. Cercul exterior prezintă niște numere gotice aurite suprapuse pe un fond negru. Aceste numere indică ora conform vechii măsurători folosite în Cehia (unități de timp cunoscute și sub denumirea
Ceasul astronomic din Praga () [Corola-website/Science/327297_a_328626]
-
legate de dezvoltarea cinematografiei științifico-fantastice. A absolvit Institutul de Medicină din Baku, proiectul de diplomă fiind "Plantele medicinale ale Azerbaidjanului". Între 1956 - 1958, Juravliova a scris cinci povestiri SF pline de lirism și optimism tineresc. Povestirea "Rapsodia stelelor" prezintă „poezia siderală” alături de tânăra astronaută Ala Vadimirovna.
Valentina Juravliova () [Corola-website/Science/332749_a_334078]
-
este ☋. Revoluția draconică numără 27,21 de zile, sau mai precis 242 de luni draconice corespund cu 6.585,36 de zile (adică 18 ani, 15 zile și 8 ore). Revoluția draconică, sau luna draconică, este mai scurtă decât luna siderală deoarece nodurile se deplasează în sens opus mișcării Lunii.
Nod lunar () [Corola-website/Science/333995_a_335324]
-
mâna armatei, cei doi experimentează asupra lor efectul virusului. "Cristalele vorbitoare" este o povestire de Vasil Raikov în care doctorul Luns și asistentul său Jack descoperă în meteoriți mesajul unei civilizații extraterestre: în cristale atomii sunt aranjați ca o hartă siderală conținând adresa exacta a planetei extratereștrilor.
Enigma Văii Albe () [Corola-website/Science/336869_a_338198]
-
monturi ecuatoriale constă în capacitatea sa de a permite instrumentului atașat la aceasta să rămână fixat pe orice obiect de pe cer care are o prin conducere unei axe, la o viteză constantă. Un astfel de aranjament este numit o conducere siderală. În monturile de telescop astronomic, axa ecuatorială ("ascensia dreaptă") este asociată cu o a doua axă de mișcare, perpendiculară (cunoscută sub numele de "declinație"). Axa ecuatorială a monturii este adesea echipată cu un "ceas conducător" motorizat, care se rotește pe
Montură ecuatorială () [Corola-website/Science/337288_a_338617]