3,605 matches
-
în dorul meu nebunesc de ducă; Chichicastenango, Antigua, Mahabalipuram, Positano, Famagusta, Ascoli Piceno, Symi, Oaxaca, Luxor și Assuan, Machu Pichu, Doura Europos, Alhambra din Grenada și grădinile din Cordova, Siracuza, Samarkand, Peshawar și Trecătoarea Khyber îmi făceau semne tăcute cu silabele lor fermecate și mă seduceau de departe. Cedam. Mă duceam. Le-am iubit la nebunie.” „Există Dumnezeu? Ce se întâmplă după moarte?” - întrebări de adolescent și în același timp întrebările de la care au pornit întemeietorii de curente de gândire - sunt
Un boier al minții by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5907_a_7232]
-
mi se păreau cam... puerile; iar eu crescut mai mult între maturi și chiar bătrâni, mă voiam, din capul locului, om mare! Bunică-mea îmi traducea, din când în când, pasaje nostime din Münchausen, pe care le credeam și nu, silaba incipientă, Münch, a mitomanului baron asociindumi- se,-n minte, cu min-ciu-na! L. N.: Păstrați gustul vreunui fruct, al vreunei „madlene”, care să spună, ea însăși, povestea, romanțul? Ș.F.: Nu-mi prea aduc aminte niciun fruct; fructelor, le preferam oul
Șerban Foarță by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/5914_a_7239]
-
am spus mai sus -albastră. De unde... tipul care moare de... inimă albastră... ironie... Formula de ritm prin deplasarea accentului de pe un timp tare pe unul mai slab anterior. În lingvistică... fenomen fonetic caracterizat prin dispariția unei vocale ori a unei silabe întregi, de obicei neaccentuată între două consoane ale unui cuvânt (aceeași activiști fără de carte care „înghit silabele" din unele cuvinte mai lungi, pe care le „contractă", le strâng,... fenomen tipic epocii de tranziție de la neînvățarea de carte spre însușirea unui
De inimă albastră... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6248_a_7573]
-
deplasarea accentului de pe un timp tare pe unul mai slab anterior. În lingvistică... fenomen fonetic caracterizat prin dispariția unei vocale ori a unei silabe întregi, de obicei neaccentuată între două consoane ale unui cuvânt (aceeași activiști fără de carte care „înghit silabele" din unele cuvinte mai lungi, pe care le „contractă", le strâng,... fenomen tipic epocii de tranziție de la neînvățarea de carte spre însușirea unui nivel superior de cunoaștere și deci de a avea modalități de rostire corectă a cuvintelor, fără de precipitare
De inimă albastră... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6248_a_7573]
-
ce fusese la început, o insulă plină de pitoresc și pașnică. Ea, care fusese în trecutul ei înțesată de tunuri și bombarde, plină de întărituri și de tunele subterane... Nici nu-ți vine să crezi; noi, care, rostind cele patru silabe, ca patru caicuri plutind în Bosfor, intram în cadența mirifică a poeziei lui Ion Barbu... Cele două imperii transformaseră insula într-un loc al spaimei, ajuns din nou un coș cu flori, și într-un cuib primitor, cu șerbet, sarailii
Insula scufundată by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6035_a_7360]
-
grandilocvenței și concentrarea replicilor. De fapt, pentru Davila marea încercare a reprezentat-o prozodia, stabilirea unui contrast fertil între amploarea versului și vivacitatea replicilor. Poetul a adoptat ca vers de bază alexandrinul românesc trohaic în varianta lui lungă, de 15-16 silabe. Pentru a face verosimil dialogul personajelor, el fragmentează de cele mai multe ori amplul vers tărăgănat, prezentîndu-l sub cele mai fanteziste forme. Reușita acestei procedări constă în imbricarea armonică a fragmentelor de emistih și de vers conform replicilor rostite. Inovatorul procedeu apare
Franțuzul, naționalist valah by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6061_a_7386]
-
peste verde" (14). Apoi tăcerea „care adulmecă aerul", amortizînd simțămîntul „vinovăției", în măsură a euforiza: „beție a simțurilor / ca o îndelungă necredință/ uitată în noi" (15). Și în sfîrșit rețeta adecvată creatorului, rostirea care îndrumă cuvintele „lăsate-n nespusul tîrziu // silabe de frunze / sub cerul căzut / în verde de muguri" (24), spre o sacralitate eretică, ardelenească, apăsată de orgolioasa trudă a inadaptării, „credință vinovată de toamnă" (ibidem). Poezia lui Ștefan Melancu ne oferă un tablou al acelei toamne în care timpul
O ipostază a iluziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6065_a_7390]
-
superioritatea absolută a versului asupra oricăror alte forme literare. Iată însă că volumul In grădină contrazicea de la primele versuri ideea curentă despre poezie: e un imens poem închinat florilor, scris în același tip de vers (alexandrinul românesc iambic de 18 silabe), în același registru lingvistic, cu aceleași figuri de stil, în aceeași atmosferă. Divizarea prea-lungului poem în mai multe poezii distincte pare să fie aproape convențională. Volumul impunea o anumită melodie rezultată din muzicalitatea inconturnabilă a versului lung; existau acolo fragmente
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
și Triumful vieții (1912) cuprind ansambluri de amintiri și de portrete și respiră jurnalismul. Experiența încercată de Anghel atunci cînd a trecut de la vers la proză rămîne dintre cele mai interesante: versul poeziilor din h grădină, alexandrinul românesc de 18 silabe, se lungește și mai mult, capătă dimensiuni aberante, abandonează rima și ia forma prozei poetice; în afară de rimă, Anghel nu renunță la mare lucru. Proza lui se grupează în paragrafe, asemenea unor strofe ample, conservă un ritm sensibil, mai variat și
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
patru apariții în străinătate și, în Germania, a trebuit să aștept șase ani, să colind prin trei edituri, de la Suhrkamp la Matthes und Seitz, numai pentru că traducătorul, fostul traducător, a spus că această carte e proastă; l-a deranjat prima silabă din titlu. L-am schimbat, nu titlul, traducătorul. Cartea a apărut cu o întârziere de șase ani... ha, ha, cine poate crede că în Germania este posibil așa ceva?! Am pomenit de istorioara asta amar-umoristică, fiindcă în acest început de mai
Nora Iuga - „Berlinul e singurul oraș de iubit și de urât până la moarte“ by un cristian () [Corola-journal/Journalistic/6306_a_7631]
-
vrea, la urma urmei, să se angajeze la ziar, de ce a venit la concurs? Contrariată și iritată Annie Bentoiu îi spuse cumva patetic : - Pentru că mor de foame! Răspunsul șefului de cadre veni prompt, însoțit de „un zâmbet ușor”, „despicând fiecare silabă”: - Asta și vrem! S-a înțeles, probabil, din ce am spus până acum, că în două mari direcții acționează în carte Annie Bentoiu: să reconstituie traseele proprii urmate în amintitul interval, ale sale și ale celor apropiați, asta pe de
O retraversare a infernului (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4880_a_6205]
-
intrate în legendă, precum cea a Iuliei, fiica lui August, pentru Ovidiu sau cea dintre Heloisa și Abélard. Plecînd de la modelul francez, Conachi îl adaptează sub forma unui vers românesc amplu și permisiv, apropiat de proză: alexandrinul românesc de 15-16 silabe. Versul prelung și tărăgănat i-a îngăduit poetului să descrie în cuvinte românești iubirea, pasiunea, speranța ori disperarea; versificația românească a intrat astfel în posesia unui instrument redutabil, utilizat pe parcursul întregului secol al XlX-lea, pînă la Eminescu. Versurile lui
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
surprins.” Desenul delicat caracterizează cu perfectă îndreptățire și poezia lui Alex. Leo Șerban. Cele mai multe dintre poemele de-aici (adică din primele trei secvențe ale cărții) sunt dispuse în pagină într-un chip elocvent. Pe verticală, cu versuri depășind arareori câteva silabe. Sunt, așadar, subțiri și înalte: „de gramofon/ stau prinși/ favoriții/ bunicului/ tăiați cu o filă de/ calendar liliachiu/ decembrie 1910/ deschide și vezi/ pisici în papiote/ ling tăvița de/ zăpadă/ o femeie în/ redingotă/ (mătușă/ amantă?)/ aburește într-un/ pahar
Aspecte lirice contemporane by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5447_a_6772]
-
secțiunea etimologică a dicționarelor noastre (în DLR 1975 chiar ca prima sursă) - au făcut ca, treptat, accentul pe finală să se păstreze doar în formele articulate și de plural, în vreme ce forma de bază a fost tot mai des accentuată pe silaba inițială (cum constata Iorgu Iordan: „Radio poartă astăzi accentul pe prima silabă”, Limba română actuală. O gramatică a „greșelilor”, ediția a II-a, 1948, p. 248). S-a ajuns astfel la diferența de accentuare dintre formele rádio și radióul-radióuri: acceptată
Radio, taxi, tango by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5151_a_6476]
-
au făcut ca, treptat, accentul pe finală să se păstreze doar în formele articulate și de plural, în vreme ce forma de bază a fost tot mai des accentuată pe silaba inițială (cum constata Iorgu Iordan: „Radio poartă astăzi accentul pe prima silabă”, Limba română actuală. O gramatică a „greșelilor”, ediția a II-a, 1948, p. 248). S-a ajuns astfel la diferența de accentuare dintre formele rádio și radióul-radióuri: acceptată de norme, inclusă în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM) încă din
Radio, taxi, tango by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5151_a_6476]
-
validat de norme - s-a petrecut cu substantivul zéro, articulat zeróul și având pluralul zeróuri (DOOM); în acest caz, sursa principală fiind tot franceza, se poate invoca și modelul alternativ de accentuare din italiană (it. zero, cu accent pe prima silabă), la care trimitea dicționarul lui Laurian și Massim (1876). Variația de accent e mai puțin observată și deloc acceptată în cazul cuvântului taxi, pentru care toate dicționarele (inclusiv DOOM) indică accentuarea pe finală: taxí. De fapt, accentul apare foarte frecvent
Radio, taxi, tango by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5151_a_6476]
-
Laurian și Massim (1876). Variația de accent e mai puțin observată și deloc acceptată în cazul cuvântului taxi, pentru care toate dicționarele (inclusiv DOOM) indică accentuarea pe finală: taxí. De fapt, accentul apare foarte frecvent, în uzul curent, pe prima silabă (táxi). Dacă ar fi vorba doar de intonația apelului menit să atragă atenția șoferului (Táxi!), s-ar putea presupune că e o deplasare emfatică a accentului către începutul cuvântului, fenomen descris de Iorgu Iordan în Stilistica limbii române (1944) și
Radio, taxi, tango by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5151_a_6476]
-
Recenzor ridică totuși o problemă de accentuare: în DEX și în DOOM 2005 e indicată accentuarea pe finală, ca în etimonul francez (recenseur); în emisiunile de televiziune din ultima vreme, s-a repetat cu insistență varianta recénzor, cu accentul pe silaba penultimă. Varianta se explică destul de ușor prin analogia cu cénzor, dar și prin tendința actuală de a deplasa accentul final, ilustrată mai ales de forma edítor. Acțiunea de realizare a recensă mântului poartă oficial denumirea de recenzare. De la recenzor, un
„Agenții cu catastifele“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5169_a_6494]
-
Saci de plastic, cărucioare,/ și alături - căutătorul de gunoaie,/ îmbrăcat în costum și cravată (toate luate de la Second Hand),/ cu ochelari fumurii,/ citește Critica rațiunii pure,/ scoasă din tomberon. Răsfoiește liniștit/ paginile umede, murdare de noroi,/ articulând cu atenție/ fiecare silabă, fiecare cuvânt,/ probabil în căutarea unui sens mai profund:/ meditând la rațiunea pură/ și la rațiunea impură,/ la voința de a trăi/ și la cea de a nu trăi” (p. 21). Curat murdar? Cam pe-acolo. Sau mai bine zis
Sistematica poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5180_a_6505]
-
de subsol - este unul personal, utilizând o structură de 12 cânturi, asemenea epopeilor antice și premoderne, și o prozodie bazată, cum spune editorul, pe sextinele decasilabice, care, atunci când rima este oxitonă, se transformă în decasilab catalectic (compus din numai 9 silabe). Refacerea modelului poetic original clarifică unele pasaje, altminteri, obscure și, totodată, prilejuiește o discuție reală despre limba poetică a lui Budai-Deleanu. Ca și despre talentul său indiscutabil. Cel de-al doilea aspect al ediției de față, la fel de important ca și
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
întindere, dar nu reușesc să-i cuprind dreapta multicolora, stânga fertila, înălțimile ori abisurile. Pot să-i urmez doar clopotele, unduirile și numele. Mai ales numele, căci ele au rădăcini și radicule, aer și ulei, istorie și muzica, iar în silabe au sânge.
Pablo Neruda: Mărturisesc că am trăit by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6655_a_7980]
-
regăsească pe șine, acesta fiind și scopul aplicățiilor practice care vor fi prezentate pe parcurs. Regasirea centrului-Meditatie și echilibru “Un scurt pamflet scris pe podea descria o tehnică de purificare spirituală numită “ham-sa”. Trebuia să inspiri gandindu-te la silaba “hâm” și să expiri gandindu-te la silaba “să”, vizualizând literele sanscrite “ha” și “să”. Practicând această tehnică am avut superbă viziune a unei lebede albe care se așeza pe suprafața apei unui lac în zăpadă. [...] “Hamsa” este sunetul natural
Emoții care ne pot vindeca: Regăsirea centrului - Meditație și echilibru () [Corola-journal/Journalistic/66342_a_67667]
-
practice care vor fi prezentate pe parcurs. Regasirea centrului-Meditatie și echilibru “Un scurt pamflet scris pe podea descria o tehnică de purificare spirituală numită “ham-sa”. Trebuia să inspiri gandindu-te la silaba “hâm” și să expiri gandindu-te la silaba “să”, vizualizând literele sanscrite “ha” și “să”. Practicând această tehnică am avut superbă viziune a unei lebede albe care se așeza pe suprafața apei unui lac în zăpadă. [...] “Hamsa” este sunetul natural al care intră și iese din noi. Ea
Emoții care ne pot vindeca: Regăsirea centrului - Meditație și echilibru () [Corola-journal/Journalistic/66342_a_67667]
-
abdomenul să se extindă în mod natural pe inspirație și să se retragă ușor pe inspirație. Întregul corp trebuie să fie relaxat, ochii închiși și coloana dreapta. Pe masura ce mintea se liniștește sunetul respirației nu se mai aude, pronunția celor două silabe devenind muta. Atunci veți atinge stări în care mintea este cu adevarat calmă. Veți începe să percepeți adevăratul sens al liniștii
Emoții care ne pot vindeca: Regăsirea centrului - Meditație și echilibru () [Corola-journal/Journalistic/66342_a_67667]
-
că nu era la vedere decât o singură sticlă. În timp ce îi scoteam dopul, ea a spus: - Ce-ți trebuie Is? - Is?, am întrebat eu încurcat. Știu că tinerii care-și trimit mesaje prin telefonul mobil își prescurtează numele la o silabă, dar o asemenea abreviere barbară mă ului. - Prietena mea, aia pe care-ai agățat-o. - Asta nu-i treaba ta, am spus. - Treburile or să meargă mai ușor dacă ești cinstit cu mine. Vrei să te lege și să te
Alasdair Gray - Bătrîni îndrăgostiți by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6363_a_7688]