987 matches
-
semicerc, cu deschiderea pe albia minoră a râului Siret la est și până pe culmile dealurilor Siliștea, Pleșa și Harbuz la vest și sud. Distanțele maxime între marginile orașului, în linie dreaptă, sunt de 10,5 km pe direcția vest-est între Siliștea și vestul localității Măldărești și de 11,1 km de la nord de satul Roșcani până la limita sudică a satului Corni. Evoluția paleogeografică reprezintă continuarea marii unități geostructurale a platformei moldo-podolice, scufundată la o adâncime de peste 1500 metri. Peste acest cristalin
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
Ținând cont că media pentru România este de 12 mp/locuitor, se înregistrează un deficit de spațiu verde de 5,8 mp/locuitor. Peisajul natural al orașului este reprezentat de pădurile de pe Dealul Harbuzului, de la Poiana Ursului și de pe Dealul Siliștea. Vegetația azonală se găsește în luncile Siretului și Sucevei unde apar suprafețe de păduri de salcie, plop, răchită și arin negru (zăvoaie de luncă) și o vegetație ierboasă alcătuită din stuf, papură, pir, iarba câmpului, coada vulpii, firuță etc. În
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
sec. XIV-XV, A, I, 330) Corni (Cornișor): Cea mai veche mărturie este din 25 ianuarie 1648 când Ion Bercea din Corni e martor când slugile domnești Ursu și Pătrașcu, feciorii lui Botez din Giurgești au primit danie o jrebie în Siliște. Roșcani (satul lui Petru Rusu, satul Ruși): Cea mai veche mărturie este din 31 iulie 1463 când Ștefan cel Mare întărește lui Luca Arbore, satele Vorona și Ruși. Rotunda: În 1824 se ridică biserica satului. Siliștea (Seliște): Cea mai veche
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
danie o jrebie în Siliște. Roșcani (satul lui Petru Rusu, satul Ruși): Cea mai veche mărturie este din 31 iulie 1463 când Ștefan cel Mare întărește lui Luca Arbore, satele Vorona și Ruși. Rotunda: În 1824 se ridică biserica satului. Siliștea (Seliște): Cea mai veche mărturie este din 20 octombrie 1606 când Simion Movilă întărește fiilor lui Toader Stânijanul o parte din satul Siliște pe Șomuz, cu părți de moară, din câmp, din poiene și bălți. Vercicani: Cea mai veche mărturie
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
cel Mare întărește lui Luca Arbore, satele Vorona și Ruși. Rotunda: În 1824 se ridică biserica satului. Siliștea (Seliște): Cea mai veche mărturie este din 20 octombrie 1606 când Simion Movilă întărește fiilor lui Toader Stânijanul o parte din satul Siliște pe Șomuz, cu părți de moară, din câmp, din poiene și bălți. Vercicani: Cea mai veche mărturie este din 20 septembrie 1479 când Ștefan cel Mare dă Mitropoliei Sucevei satul Vercicani pe Siret și primește satul Jicovul de Jos cu
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
domnești, s-au însămnat cu optu pietri hotară care s-au pus în lungul câmpului despărțind mijlocul rămăind giumătate de câmpu în parte de sus și giumătate în parte de gios, și într-această măsură prin mijlocul câmpului rămâne și siliște tăetă în două și s-au dat giumătate de sat parte de gios în parte mănăstirii despre munții Vicovilor, și cu poiana slatinii ce iaste în munți despre Vicove, și pe această parte a mănăstirii ce iaste pe din gios
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
parte a mănăstirii ce iaste pe din gios cuprinde și apa Sirițălului, iară parte ce din sus a Crasnei au rămas în parte lui Alexandru Ilschi, cu poiana din pogorul Crasnei ce să numește despre pârâul Corbului cuprinzând giumătate de siliște și pe parte din sus a lui Ilschi, și măsura siliștii încă să se știe că au cuprinsu 16 odgoane. Iarăși cu aceeași funii ce s-au măsurat și celalalt câmpu, și această măsură a siliștii s-au tăet în
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
Sirițălului, iară parte ce din sus a Crasnei au rămas în parte lui Alexandru Ilschi, cu poiana din pogorul Crasnei ce să numește despre pârâul Corbului cuprinzând giumătate de siliște și pe parte din sus a lui Ilschi, și măsura siliștii încă să se știe că au cuprinsu 16 odgoane. Iarăși cu aceeași funii ce s-au măsurat și celalalt câmpu, și această măsură a siliștii s-au tăet în două și în capul hotarului despre răsărit osăbit de piatra ce
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
Corbului cuprinzând giumătate de siliște și pe parte din sus a lui Ilschi, și măsura siliștii încă să se știe că au cuprinsu 16 odgoane. Iarăși cu aceeași funii ce s-au măsurat și celalalt câmpu, și această măsură a siliștii s-au tăet în două și în capul hotarului despre răsărit osăbit de piatra ce iaste pusă în capul hotarului, în pogor, s-au făcut și bour într-un arin și taea peste topliță și piste apa Sirițălului pe la un
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
NEMEȘ, Mihail (12.XI.1944, Siliștea Crucii, j. Dolj - 3.II.2005, Mureni-Vânători, j. Mureș), traducător. Este fiul Ioanei și al lui Gheorghe Nemeș, morar. Urmează școala generală în satul natal, apoi școala profesională a Grupului Școlar Electroputere din Craiova (1958-1962), calificându-se ca matrițer-sculer, meserie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288418_a_289747]
-
catedră și, retras în satul natal, se dedică exclusiv tălmăcirii unor mari poeți de expresie germană și franceză. Viața îi este marcată de alternanța între activitățile neintelectuale - va fi miner la Baia Borșa (1984-1985), matrițer la Băilești (1985-1987), morar la Siliștea Crucii (1994- 1999) - și încercarea de revenire la profesia sa - e bibliotecar la Întreprinderea „Nicovala” din Sighișoara (1987-1991), profesor de franceză și română la școlile generale din Albești (1991-1993) și Archita (1993-1994, din 1999 până la moarte) în județul Mureș -, preocuparea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288418_a_289747]
-
pe internet și în fugă, în aceeași dimineață, un rezumat pe care-l mai accesase o dată, cândva, pentru bacalaureat, la aceeași adresă, ne povestea bălmăjit că într-o zi regele a ieșit la arat în fața Palatului și toți țăranii din Siliștea Gumești, săraci, bogați, au ieșit în Poiana lui Iocan să râdă de el. Acum vor veni din nou în aceeași poiană a lui Iocan, să râdă și de noi. Aici distracția nu prea ne-a ieșit, fiindcă oamenii aveau atâta
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Boia") b)4. Așezare neolitică de Orașul Hârșova Constanța tip tell b)5. Așezare eponimă a Comuna Cucuteni, satul Băiceni Iași culturii Cucuteni (în punctul "Dâmbu Morii") b)6. Așezare - cultura Comuna Strunga, satul Hăbășești Iași Cucuteni (în punctul "La Siliște") b)7. Așezare - cultura Comuna Bodești, satul Bodeștii de Jos Neamț Cucuteni (în punctul "Cetățuia Frumușica") b)8. Așezare - cultura Comuna Bârgăuani, satul Ghelăiești Neamț Cucuteni (în punctul "Dealul Nedeea") b)9. Așezare - cultura Comuna Piatra Șoimului, Neamț Cucuteni și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
punctul Comuna Cerașu, satul Slon Prahova "La Ciugă") j)13. Cetatea de la Tabla Comuna Cerașu, satul Slon Prahova Buții j)14. Cetatea Șcheia Municipiul Suceava Suceava j)15. Ruinele bisericii și Comuna Volovăț, satul Volovăț Suceava curții boierești (în punctul "Siliște") k) Rezervații arheologice cuprinzând situri cu niveluri de locuire pe perioade îndelungate - așezări și necropole ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── k)1. Fortificație și așezare Comuna Cetățeni, satul Cetățeni Argeș geto-dacică; fortificație medievală, așezare și vestigii provenind de la 3 biserici
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
și terme române, necropola Sântana - Cerneahov, vestigii medievale (în punctul "La Mănăstire") k)4. 31 de situri din epocile: Comuna Fântânele, satul Vadu Săpat Prahova neolitică, bronzului, dacică; complexe dacoromâne, important centru meșteșugăresc, așezări Ipotești-Cândești, vestigii medievale (în punctele "La Siliște", "Rulă", "La Puțul lui Buroiu") k)5. Așezări și necropole Comuna Brăteiu, satul Brăteiu Sibiu k)6. Vestigii arheologice Comuna Poienești, satul Poienești Vaslui din diverse epoci: așezare de tip "Cucuteni A", necropolă bastarnică; necropolă getică; necropolă carpică: morminte sarmatice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
9061 ȘERBĂNESCU ELENĂ (n. 1959) Str. Principatele Unite 33-35, apt. 1, sector 4 țel. 3368731 17070 SERBU GH. MAGDALENA CLAUDIA (n. 1970) Sos. Iancului nr. 27, bl. 105D, sc. A, et. 9, ap. 49, sector 2 țel. 6538747 092697179 10533 SILIȘTE ANA (n. 1947) Str. Sld. Spiridon Matei nr. 2, bl. 12, sc. B, et. 6, apt. 68, sector 3 țel. 3466710 17266 SIMA MARIA ORTANSA (n. 1940) Str. Ritmului nr. 14, bl. 432, sc. B, et. 5, ap. 65, sector
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
X-lea și al XVII-lea-al XVIII-lea; în situl de la „Mlada” (1,5 km sud-vest de satul Băiceni) conține așezări din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n. și secolele al III-lea-I î.e.n.; situl de la „Siliște” (nord-nord-vest de satul Băiceni) cuprinde așezări din secolele al II-lea-al III-lea e.n., al IV-lea e.n., al VIII-lea-al X-lea și al XV-lea; situl de la „Tarlaua Grajd”, de la marginea de est a satului Bărbătești
Comuna Cucuteni, Iași () [Corola-website/Science/301271_a_302600]
-
Iordăchescu Ionuț Locuitori ai localităților Siliștea și Pungești au protestat, marți, pentru a doua zi consecutiv, împotriva explorării gazelor de șist din zona Vasluiului, în timp ce compania Chevron se pregătește să amplaseze prima sonda de explorare în zonă. Fostul ministru al Reformei, Ilie Șerbănescu, a declarat, marți
Ilie Șerbănescu, la "Subiectiv", despre începerea explorării gazelor de șist by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/50687_a_52012]
-
Ministerul Mediului a acordat trei avize de evaluare impact de mediu pentru explorare în Bârlad, județul Vaslui", a spus ministrul. Conform antena3.ro, prima sonda de explorare va fi amplasată în extravilanul comunei Pungești, la 650 de metri de localitatea Siliștea și 950 metri de satul Pungești. Suprafață totală pe care se va întinde platformă de extracție este de 20.298 metri, iar forajul se va face la o adâncime de 3.000 de metri. Consumul total de apă folosită în
Ilie Șerbănescu, la "Subiectiv", despre începerea explorării gazelor de șist by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/50687_a_52012]
-
separat! După atâția ani încă "vorbim" despre "legea lustrației" (punctul 8 din Proclamația Timișoara) când ar fi putut funcționa simpla lege a bunului-simț, iar diferența între republica parlamentară sau/ și prezidențială nu este înțeleasă începând din dealul Cotroceni și până la Siliștea Gumești! Diversiuni au fost și "reformele" în toate domeniile, mereu reluate fragmentar de la Justiție și până la... Sănătate! Ce vină are ministrul-contabil, când Maiorescu a "rezolvat" problema (la Junimea) printr-o butadă rămasă celebră: nu poți să-i pretinzi unui cireș
Kitsch-ul și noi by Alexandru Bucur () [Corola-journal/Journalistic/9439_a_10764]
-
care le-a făcut nu fără vărsarea propriului său sânge și fără răni și cu moartea fraților săi, a celor apropiați și a slujitorilor săi, îi dăm o moșie numită Cuhea, în țara noastră a Maramureșului, cu toate satele și siliștile și cu toate pertinențele sale, ape, păduri, munți, și toate câte țin de aceasta, pe care moșie am luat-o de la Bogdan Voievodul și de la fiii lui, infidelii noștri notorii. Căci Bogdan și fiii lui, prin lucrarea diavolului, dușmanul nostru
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
în Moroieni, cu două decorații în piept și câteva grame de plumb în umăr. Decorațiile, mai degrabă decât plumbul, i-au atras necazurile. Prin 1952, un vecin a avut impresia că-l vede îngropând ceva sub un prun de pe dealul Siliște. Cum, pe vremea aia, se simțea o nevoie generală să-ți împărtășești impresiile și altora, omul s-a dus repede la Regionala de Partid, pentru a-și găsi un tovarăș de conversație. Fără binoclu, dar cu o memorie vizuală demnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în București. Pe cât părea orașul de frumos privit de sus, din avion, pe-atât arăta de urât în beciurile comuniștilor. Bătut temeinic de milițieni, Vitalian Robe a spus tot ce era de spus, înainte să intre cinci ani la închisoare. Siliștea a fost săpată din vale până în vârf, prunii au fost smulși din rădăcini și lăsați să putrezească în ploaie. Casa părintească a fost confiscată, cu tot cu grajduri și terenuri. Când a ieșit din închisoare, după o amnistie, nimeni nu l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și alți răzeși din Giurgești . Din 23 martie 1747 datează scrisoarea de schimb dintre vel spătarul Ion Sturza și Nicolae Bucium, primul dând , cumpărat de tatăl său, precum și suma de 200 de lei, primind În schimb satul Întreg Horjeștii, cu siliștile Cojana, Cucuiești și Ulmenii de pe Răcătău, Putna. Postelnicul Neculai Bucium vinde de veci la 20 mai 1753 Zapisul este eliminat din cercetările de la 20 iulie 1812. Postelnicul Neculai Bucium, fiul Marandei, nepotul clucerului Milescu, văr cu Neculai Cogălniceanu, vinde a
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
sale de către domnie, conform hotărârii judecății divanului din 5 septembrie 1812 . Cercetările efectuate pe baza cărții de judecată a divanului din 1812 demonstrează stăpânirea căminarului Iordachi Râșcanu asupra Întregului sat Drăgușănii de pe Stavnic, cu vad de moară pe Stavnic În siliștea Cănceștilor . La 28 iunie 1814 s-a decis ca stolniceasa Maria Holban , iar căminarul Iordache Râșcanu să-și Întregească moșia Drăgușănii până la . La 27 iulie 1818 căminarul Iordache Râșcanu cercetează pricina dintre Handocești pentru moșiile Petrești, Mogoșești, Borăști, Chiujdești și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]