1,233 matches
-
o cred când minte (Saint-Exupery) minciuna ce-a rămas la tine-n zodii și-mi face pleoapa stângă să se zbată așa cum lacom iscodesc în rodii dorințele din fiecare fată coboară-n larma poftelor plurale ademenind răspunsuri și adună săruturi silnice și-atingeri goale pe somnul cald cu tihna lui cea brună eu nu te cred că netezești lumina sau că-mi dezmierzi suflarea ori risipa și încă sorb din asfințit rugina cu ochii-n care mi-am ascuns aripa privind
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Mi-am asumat, deci, condiția de suplinitor. Cu fruntea sus. Chiar și supus șantajelor. Când ne propunea Directorul câte o munculiță de dârvală, nu Îndrăzneam să zicem nu. Dintre profesori, eu și prietenul meu Hristu primeam cele mai multe invitații la muncă silnică. Pe lângă noi - nea Mitu Păcătosul; dar el, fiind Îngrijitor la școală, pentru asta era plătit. De multe ori a fost cât pe-aci să ne sacrificăm viețile pentru binele obștei. Într-un rând, trebuia să mergem la un ocol silvic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mâna lui nea Mitu Păcătosul și să mănânce câteva mere verzi pe care caporalul din Satul cu Sfinți i le Întinsese printr-o ferestruică zăbrelită a unui vagon de vite În care erau cărați ocnașii În diferite tabere de muncă silnică răspândite pe Întreg cuprinsul țării. Ca păzitor de ocnași, Mitu - căruia, pe atunci, nu i se spunea Încă Păcătosul - nu a făcut mulți pureci, deoarece un camarad pizmaș Îl denunțase la comandant cum că, cu prilejul concursului de alergare ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
palme pe băiat decât să-l numească așa. Ectoraș Începuse să se simtă mai bine, căci În preajma lui unii țigani, chiar dacă nu i se adresau neapărat lui, vorbeau ca să poată Înțelege și el. Totuși, prea multe din perioada de muncă silnică Ectoraș nu ținuse minte și toate acele zile rămăseseră Într-un soi de ceață moale și mișcătoare din care se ițeau din timp În timp oameni, imagini și Întâmplări. Îi rămăsese vie În suflet setea de care suferise În aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
la el cu drag, A stat pierdut în loc‐o, lașul ce‐i, Azi îl ardea privirea cald‐a ei, și brațele‐ i, care‐l strângeau cu dor, Azi îl dureau cu‐ mbrățișarea lor, și toată vorba mamei îl durea - și silnic el s‐a smuls de lângă ea. El a fugit de Mă‐sa. Abătut, O‐ntreagă zi pe Lunci el s‐a pierdut și la iubita lui el se gândea, și la cuvintele ce le‐ a zis ea: «Eu voi iubi
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
câteva minute e deja disident și ceva mai rău nu pot să-mi închipui. Afară de faptul că pe noi ne-ar uita aici și atunci am muri, pentru că am rămâne amândoi așa, încremeniți, iar scrisorile sosite din lagărul de muncă silnică i-ar fi trimise înapoi tatei. Se vede ceva mișcându-se la căsuța vămii. O ușă se deschide și iese tata, mic de tot. Pe drum înspre noi se face din ce în ce mai mare, pășește fără să se grăbească. În urma lui se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
muștar iute cu hrean, pe lângă micii căldicei, fripți pe cărbuni, încolonați câte cinci pe un rând, treizeci și încă una de bucăți, pârpălite uniform, în total! Ceilalți convivi, lihniți, saliveză harnic, cu mintea și cu ochii. Până și Îngerul, regresat silnic în paupera condiție umană, clipește și se îmbujoreză și el subit la chip, furnicat și smuls din lâncezeală, de o neobișnuită și ciudată senzație, de foame... Hai, băi, luați! Luați! Ospătați-vă! îi îndeamnă Iulică, primus inter pares, ștergându-se
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
pentru ca dichisul să fie altceva decât o probă spartană, este capabil să-i facă sufletul fericit ! Să fie demonstrativ neastâmpărul ei în patul vechi cu baldachin ? Lecțiune practică ? ! Nu, pentru el nu mai erau gesturi ce le învăța jenat și silnic, ca la o lecție de dans, cu mișcările îngreunate de propria-i prea mare atenție -, biată balerină începătoare, paralizată de reflectoarele rampei ! O pornire lacomă și năvalnică, purtându-l pe un drum ce-l recunoaște, mergând acum pe el pentru
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
primei mele tinereți, când doar prea marea inocență mă împinsese într-un alcov devenit faimos în Bucureștiul acelui timp. Ani în șir mi-am refuzat amintirea penibilelor tandreți, a grațiilor veștejite ce nu reușeau să mă inspire și a semiadulterului silnic ce a întinat stima morală și intelectuală pe care o purtam soțului ei. Mă înspăimânta teribil gândul că urâtul fapt ar fi devenit public. În schimb (o, inocență !), mă uimeam descoperind că un fapt jenant și după toate normele reprobabil
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Bucovina Într-o vreme În care acest lucru Însemna o mare rușine față de poporul prieten sovietic care ne stătea În spinare și care se afla În posesia provinciei românești În discuție, iar Viorel avea la dosar un an de muncă silnică la Brăila În adolescență, pentru uneltire Împotriva regimului. În mod ironic, chestia asta i-a salvat; nici lor nu le-a venit să creadă un asemenea noroc, așa că nici măcar o clipă nu s-au gîndit să insiste cu explicații și
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cîntă din Brahms. O căldură neadecvată Îmi străfulgeră plăcut vintrele. Hei... ia vezi ce faci cu atîta dragoste de Brahms... Da, sîntem tot aici, facem anticameră la ușa unei fantome, probabil un psihopat care ne-ar putea trimite la muncă silnică dintr-un capriciu, o interpretare a cărei logică nu are nici o importanță. O ceată de băieți jegoși, Îmbrăcați mizerabil, imberbi, cu studiile nedesăvîrșite, chirciți În poala unui destin scîrbos, Încercînd vechiul truc al invizibilității, cu convingerea că omul e un
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
punerea problemei are loc în termeni absolut familiari și teologici. b) Așadar, în tradiția biblică, patriarhii sunt prezentați ca precursori ai monoteismului propriu-zis; apariția sa e atribuită revelației divine lui Moise și, prin el, poporului care gemea sub povara muncii silnice în Egipt (Ex 3,14-15; 6,2-3), constrâns de noul faraon „care nu-l cunoscuse pe Iosif” (Ex 1,8). Astfel, Dumnezeul lui Israel s-a făcut cunoscut cu propriul nume, transcris prin consoanele YHWH. Pronunția sa exactă nu ne-
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de etiopian al cafetierei, unde Îmi Îmbrac cămașa de forță cu gesturi leneșe, ca și cum aș lucra la o sinucidere curată. Aud cum urlă lupii. PÎnă la Încheietura mîinii mă lucrează un botez pe care-l răstorn cu tot cu apa silnică și caut să păstrez În curățenie și- n taină remușcarea. Răsturnat În scaun, mărturisesc pe gură un cîntec de lepădare. Între cer și pămînt, icoanele ― marile acrobate ce păstrează Încă vie imaginea de cerșetor bătrîn a lui Dumnezeu cîntînd o
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
o prinsesem însă. Aflasem doar de infidelitatea ei. (Ah, dacă știam în ce constă această "infidelitate"!) Și apoi trecuse o noapte peste știre. Vreme destulă ca să mă acomodez cu ideea trădării, să se producă o destindere în mine, o acceptare silnică a stării de fapt. A doua zi îmi lipsea tensiunea sufletească de a ucide și, dacă aș fi făcut-o, aș fi fost un criminal de rând. Dar, nu! Pedeapsa asta dac-o aplicam era prea ușoară, gândeam, în raport cu vina
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
veche și de datorii neiertate, pe care le avea de socotit cu vara Lina și cu neamțul. Până atunci Sia cunoscuse pe Lina, așa cum cunoștea, din spusele lui Lică, toată galeria lui de rude și prieteni. O cunoscuse în forma silnică și batjocoritoare în care i-o prezintase. Când însă Sia trebuise să ocupe acel post de încredere, Lică îi dase toate fișele necesare. Amândoi acum, vorbind de Lina, pronunțau cu un haz complice acel ,,tanti". Sia se arătase dibace în
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
putea fi o primejdie vădită oricui. Mai ales să nu i se urce în gâtlej gustul acela de sînge: un firicel sau un coagul mic, pe care să trebuiască să-1 înapoieze penibil la surse, sau să-1 păstreze chinuitor în valvula silnică a gurei, sau, mai teribil încă, să-1 strecoare în batista fină de olandă, cumplit de albă, cu o coroană brodată în colț. Acel firicel, acel coagul puteau aduce după ele marea surpare, năruirea apelor și rostogolirea rocelor de sânge, primejdie
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
a Piersicilor, în care a fost executat și Mareșalul Ion Antonescu. Grupul de trei al părintelui Dumitru Matei se adaugă la miile de asasinați în orașe, în sate, pe câmpuri, în păduri, pe văile munților, în penitenciare, colonii de muncă silnică, secții psihiatrice, în toată țara și unii, dincolo de ea. Asasinate!... Părintele Matei era născut la Sărata, județului Bacău, în 28 Iulie 1913. Avea doar 38 de ani. Câte visuri! Câte proiecte și idealuri de realizare misionare, ca ostaș al lui
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Blanaru, Domășneanu Petre, Vernichescu Aurel, Tănase Ion, Pușchiță Petre zis Mutașcu, Maritescu Romulus pe care Trib. Militar Timișoara i-a condamnat la moarte prin împușcare, în ziua de 25 Iunie 1949, orele 12, și alții din grup condamnați la muncă silnică pe viață, la 20 ani m. silnică, la toți confiscându-li-se averea și toți fiind obligați să plătească grele cheltuieli de judecată. Ilustrativ este cazul: Totir I. Dumitru (49 ani din com. Vladimirești - Baia de Aramă - învățător), acuzat de câte-n
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Pușchiță Petre zis Mutașcu, Maritescu Romulus pe care Trib. Militar Timișoara i-a condamnat la moarte prin împușcare, în ziua de 25 Iunie 1949, orele 12, și alții din grup condamnați la muncă silnică pe viață, la 20 ani m. silnică, la toți confiscându-li-se averea și toți fiind obligați să plătească grele cheltuieli de judecată. Ilustrativ este cazul: Totir I. Dumitru (49 ani din com. Vladimirești - Baia de Aramă - învățător), acuzat de câte-n lună și în stele că și-a
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
și Justiție din 17 August 1950. Tot bucovineni, făcând parte din grupul “Gărzile lui Decebal”, au fost condamnați la moarte și Vasilache Ghe. Gheorghe și Străchescu Ghe. Constantin- inginer silvic din com. Goinești-Baia, ceilalți din grup primind condamnări de la muncă silnică pe viață până la cinci ani. De asemenea, a devenit legendar măcelul din com. Vulturul, Galați, când s-a tras în mulțime împușcând opt țărani, între care și un copil de 14 ani și care au fost înmormântați noaptea, pe furiș
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
etatizările, sub ei s-au consumat atâtea crime și nedreptăți. Și chiar după evenimentele din Decembrie 1989 tot datorită lor, cu măști schimbate în democratice, instituția justiției a fost una a nedreptății întrucât toți acelora cărora li s-au luat silnic pământuri, case, ateliere, fabrici, etc., etc., nu le-au mai recuperat integral și unele dintre victime, nici în parte, dovadă atâtea procese de restituire câte mai sunt pe rolurile tribunalelor. Numărul relelor = nedreptăților ignoră statisticile, de ce nu li se confiscă
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
de militari căzând în lupte, iar ulterior “aliații” jecmănindu-ne țara și falsificându-ne viața timp de o jumătate de secol. Vae victis! Puterea bolșevică nicicum și nicicând satisfăcută, a declanșat holocaustul roșu umplând țara de pușcării, lagăre de muncă silnică, secții psihiatrice, penitenciare experimentale: Pitești și Gherla, după rețetele K.G.B.-iste și sistemul satanicei “pedagogii” a lui Makarenko. “ Gheorghiță Savel, colonel (r) Această prezentare a retragerii din Crimeea, Gheorghiță a introdus-o în ediția a II-a a volumului „O
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
gânduri, calitatea lui de a reflecta în marginea fenomenelor, vieții și lumii. Și mie mi se pare că ține în mână o piatră de moară, gândindu-mă la greutatea suferințelor prin care a trecut în cei 12 ani de muncă silnică din condamnare și executare. S-a eliberat din vestitul penitenciar Aiud după semnarea a fel de fel de obligații, cum scrie el în carte: că nu va spune prin ce pușcării a trecut și ce viață a dus; că nu
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
șeful studențimii legionare pe țară. Arestat repetat, suportând cu demnitate toate schingiuirile satanice a celor fără Dumnezeu, dat fiind funcția pe care a avut-o în Mișcare Legionară. Ultima arestare a fost urmată de condamnarea la 25 (douăzeci și cinci) ani muncă silnică. A fost depus în zarca penitenciarului Aiud, de atâtea ori suportând lanțurile, în această izolare = Zarcă = vechiul penitenciar Aiud... Rugăciunile, credința în crezul său legionar, trăirea în spirit și felul său înțelept și optimist de a fi, l- au ținut
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
martir. În același penitenciar cu poetul Gyr a stat și filosoful kantian, Ion Petrovici, pe care îl evocă Ovidiu Papadima, fructificând mărturisirile altora despre fostul Ministru al educației în timpul războiului. Toată lumea deținuților politici știa de condamnarea la 10 ani muncă silnică a marelui filosof. Și-l imaginează în temnița de la Aiud, unde realmente se afla, și parcă-i vede comportamentul magistral și desfășurarea fastuoasă a conferințelor ”fără solemnități căutate, în același timp un veritabil curs de filosofie” . Papadima ne spune că
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]