742 matches
-
care se poate învăța diferența de mecanism dintre silogismul adevărat și cel fals. „P1” reprezintă prima premisă. „P2” reprezintă a doua premisă. „C” reprezintă concluzia. Silogism adevărat - P1: „Toți oamenii sunt muritori”. P2: „Socrate este om”. C: „Socrate este muritor”. Silogism fals - P1: „Am tot ce nu am pierdut”. P2: „Nu am pierdut un milion de dolari”. C: „Am un milion de dolari”. Dacă subscriem logicii falsului silogism, suntem mai toți milionari în dolari. Suntem? Un dibaci practicant al falselor silogisme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
P1: „Toți oamenii sunt muritori”. P2: „Socrate este om”. C: „Socrate este muritor”. Silogism fals - P1: „Am tot ce nu am pierdut”. P2: „Nu am pierdut un milion de dolari”. C: „Am un milion de dolari”. Dacă subscriem logicii falsului silogism, suntem mai toți milionari în dolari. Suntem? Un dibaci practicant al falselor silogisme se dovedește dl Sorin Roșca Stănescu în reînnoita sa cruciadă de a demonstra că dl Dan Voiculescu a fost securist sau a colaborat cu Securitatea. Iată trei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
Silogism fals - P1: „Am tot ce nu am pierdut”. P2: „Nu am pierdut un milion de dolari”. C: „Am un milion de dolari”. Dacă subscriem logicii falsului silogism, suntem mai toți milionari în dolari. Suntem? Un dibaci practicant al falselor silogisme se dovedește dl Sorin Roșca Stănescu în reînnoita sa cruciadă de a demonstra că dl Dan Voiculescu a fost securist sau a colaborat cu Securitatea. Iată trei dintre ele. Primul: „Voiculescu spune că din livretul său militar nu rezultă vreo
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
politicăă. Eu dispun de un certificat și mai puternic, care spune că nici măcar nu am fost informator al Securității. Și am fost”. Concluzia? Și Voiculescu a fost informator al Securității. De fapt, concluzia cea mai periculoasă a celor trei false silogisme ar putea fi că și noi, toți ceilalți care nu avem de-a face cu conflictul dintre cei doi, am fost ceea ce recunoaște că a fost directorul ziarului Ziua. Și asta pentru că - începând cu actele de botez, trecând prin livretele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
Arendt, pelicanul sau babița (II) Cleptocratul politic Cioroipanul și Țara minunilor Simpatic, simpatetic și parasimpatic Tacă-ți fleanca și cântă! Reauavestire Levantu’ din fire n-are lecuire Pacientul național Sandiganbayan VI. Presa vs. presa Procesomania Impasurile presei Io, Saturnalia! Prezumția Silogismul Puțoiul zilei Dușmanul presei - presa Turturică, mută-ți cuibu’ și te du... Jimmy, hopa! La cine scrii, domn’le? VII. Aproape portrete „Omul, acest dușman” Mai blând și mai drept Mirarea Pacepa Noapte bună, domnule profesor! O națiune imaginară: Basarabia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
față de Iuda se transformă Încetul cu Încetul În ură față de iudaism și față de poporul iudeu, vinovat de „deicid”. Antiudaismul religios practicat de o serie de Părinți face din Iuda un simbol, iar din trădarea lui personală, simptomul unei trădări naționale. Silogismul „Iuda este iudeu; Iuda este trădător; așadar, iudeii sunt trădători” va domina, cu puține excepții, polemica creștinism versus iudaism aproape o mie opt sute de ani. Cel mai celebru text În acest sens Îi aparține lui Ioan Gură de Aur. E
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
Alexandru Paleologu , sunt consti- tutive pentru o societate democratică cu toate imperfec- țiunile ei. În sensul recuperării discernământului se referă și Bernard-Henri Lévy la „marile noastre reflexe consti- tutiv-identitare” care reprezintă o „formă de inteligență civică, socială, care blochează sofismele, silogismele menite să cauționeze oroarea, să o cosmetizeze umanitarist- utopic ca accident de etapă, ca necesitate istorică etc.”. Cea de-a doua dimensiune a contemporaneității presu- pune fixarea privirii asupra timpului tău pentru a percepe nu luminile, ci obscuritatea : (...) le contemporain
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ori lozinci populiste, adaugă demograful. Am putea chiar afirma că reducerea natalității și impactul ei asupra numărului populației tinere au redus dimensiunea unor costuri pe care le suportă familia și societatea pentru sarcină, maternitate, nașterea și creșterea copiilor, inclusiv educație”. Silogismul este tipic pentru strategia „naturalistă” a unei populații cu „speranță genealogică” prăbușită, o populație egoistă și deci indiferentă la timpul de mâine al familiei și al „neamului” (stirpei), inabilă să se bucure de copii, complet inabilă să treacă sentimentul timpului
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
instrumente” și concepte ale gândirii umane, care puneau În discuție cât de cât supremația acestora. („Societatea” era bineînțeles cea „nouă”, de unde erau izolate, evacuate, nu numai proprietatea și individualitatea, dar și iraționalitatea, una dintre căile majore ale Înțelegerii tocmai prin „silogismul” metaforeiă Sigur că, prețuindu-mi În primul rând libertatea individuală, am pus-o „deasupra” celei colective, concentrându-mi toate forțele tinereții asupra acestui țel, care era, ca În orice dialectic, veritabilă, conținut În propria-mi ființă. „Alergam spre mine!” și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
1999; În mâini sigure - In Secure Hands, ed. bilingvă, Oradea, 1999; Între noi, vorbele, Craiova, 2002. Traduceri: Eugen Jebeleanu, Hannibal, București, 1981, Sol av snö [Soare de zăpadă], București, 1987; Kyssens Port [Poarta sărutului], Eslöv, 1987; E.M. Cioran, Bitterhetens syllogismer [ Silogismele amărăciunii], Stockholm, 1989, Historia och utopi [Istorie și utopie], Stockholm, 1992; Mihai Eminescu, Över höjderna [Peste vîrfuri], Stockholm, 1989; Nio rumänska poeter [Nouă poeți români], Stockholm, 1989; Geo Bogza, Det symfoniska trådet [Copacul simfonic], Stockholm, 1990; Marin Sorescu, Ödet och
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288149_a_289478]
-
răuvoitor față de vreun student, dar păcătuia cu certitudine de o ardoare juvenilă și de o rigiditate în a pretinde studiul schemele vechilor texte scolastice care procedau după subiecte, articulate în trei părți (biblică, patristică și rațiune teologică) formulate în forma silogismului filozofic. Pentru a urma o asemenea metodă trebuia să ai o memorie bună, abilitate de sinteză și capacitate dialectică. Giovanni poseda prima calitate, dar nu răzbea la celelalte două, chiar dacă intuia perfect rezultatele finale. Astăzi se adoptă metode diferite iar
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Opera ar înceta imediat să mai fie a lui Dumnezeu, ar deveni a omului și atunci ar progresa ca o bancă, ca o casă de comerț, care azi înflorește și mâine se ofilește...». Un discurs logic și stringent asemenea unui silogism. Aceste pagini, don Calabria nu le-a scris ca pe o proclamație frumoasă, rodul unei meditații fervente ori a unei infatuări de tentă mistică. Nu le-a compus la măsuță, cu riscul de a le vedea dispărând la contactul cu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
credința în Isus Cristos, pentru a combate răul și a opri asaltul armatei satanei. O forță interioară îl îndeamnă: Domnul o vrea! Și simte cum Congregația sa trebuie să devină o parte vie în Trupul mistic al lui Cristos, după silogismul arzător: «Biserica este Cristos, Cristos este Opera, Biserica, prin urmare, e Opera». Iată de ce Opera se simte intim unită Bisericii. Îi scrie cardinalului Ildefonso Schuster: «Biserica Mea, cât de mult o simt!». Ultimele decenii de viață, dar mai ales acei
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
românească”. Debutul editorial îl constituie volumul Țepeneag. Introducere într-o lume de hârtie (1998; Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române). Colaborează la „Viața românească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Familia”, „Revue roumaine”, „Caiete critice”, „Literatorul”, „Apostrof”, „Tribuna”, „Contemporanul. Ideea europeană”. A tradus Silogismele amărăciunii de Emil Cioran și diverse texte de Tristan Tzara, J.-F. Lyotard, M. Nadeau, I. P. Culianu ș.a. A prefațat sau a îngrijit ediții din opera unor scriitori precum Marin Preda, Petru Popescu, Nicolae Breban, Leonid Dimov, D. Țepeneag, Ionel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285650_a_286979]
-
București, 2001. Ediții: I. L. Caragiale, Opere, I-II, pref. Eugen Simion, București 2000 (în colaborare cu Stancu Ilin și Constantin Hârlav); Leonid Dimov, Versuri, postfața edit., București, 2000; Dumitru Țepeneag, Prin gaura cheii, pref. edit., București, 2001. Traduceri: Emil Cioran, Silogismele amărăciunii, București, 1992; ed. București, 2000. Repere bibliografice: N. Oprea, Țepeneag și onirismul estetic, „Calende”, 1998, 1-5; Octavian Soviany, Clasicul Țepeneag, CNT, 1998, 26; Costache Olăreanu, Aripile lui Țepeneag, ALA, 1998, 430; Daniel Cristea-Enache, Zâmbetul satisfăcut al criticii literare, ALA
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285650_a_286979]
-
lui și-au găsit o anume rezolvare doar prin teoria tipurilor logice formulată de către Russell. Edgar Morin vede aici intervenția gândirii complexe. Teoria tipurilor este un "meta-punct de vedere complex", în care enunțul paradoxal este considerat un "sistem-obiect" și unde silogismului enunțat este considerat "de un nivel mai amplu, angajând un joc complementar de inducții și deducții pornind de la observații și date colectate", care ajunge la o concluzie ce nu mai este certă, ci plauzibilă 872. O altă breșă în suveranitatea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
257 Immanuel Kant, Critica rațiunii pure, Editura Științifică, București, 1969. 258 Jeanne Hersch, op. cit., p. 189. 259 Immanuel Kant, op. cit., p. 26. 260 Ibidem, p. 285. 261 Ibidem, p. 287. 262 Ibidem, p. 288. 263 P.P. Negulescu rezumă acest proces. Silogismele categorice, arată acesta, dezvoltă în mintea noastră tendința de a căuta condiția lor ultimă, aceea care întemeiază legătura dintre subiectele și predicatele judecăților ce le alcătuiesc. Este vorba de un subiect absolut, anterior oricărei relații cu un alt termen. Această
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
tendința de a căuta condiția lor ultimă, aceea care întemeiază legătura dintre subiectele și predicatele judecăților ce le alcătuiesc. Este vorba de un subiect absolut, anterior oricărei relații cu un alt termen. Această substanță necondiționată nu poate fi decât sufletul. Silogismele ipotetice, la rândul lor, ne împing să căutăm o presupunere ultimă, la care să se reducă toate presupunerile din judecățile ipotetice. Ca atare, aceasta trebuie să reprezinte totalitatea necondiționată a condițiilor de care atârnă posibilitatea empirică a fenomenelor. Rațiunea ajunge
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ca atare, aceasta trebuie să reprezinte totalitatea necondiționată a condițiilor de care atârnă posibilitatea empirică a fenomenelor. Rațiunea ajunge, astfel, la ideea unei substanțe universale capabilă să joace rolul de obiect absolut, iar aceasta este lumea sau universul. În sfârșit, silogismele disjunctive ne împing să căutăm unitatea ultimă, totalitatea deplină a termenilor pe care îi deosebesc și îi opun unii altora judecățile disjunctive ce le alcătuiesc. Aceasta nu poate fi decât o substanță capabilă să cuprindă în ea totul, într-o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
edistyksen, yhteistyön ja rauhan puolesta. Tekstikokoelma (România în lupta pentru progres, cooperare și pace. Colecție de texte). Helsinki, Ambasada Republicii Socialiste România, 1971. Celan, Paul, Niin kuin kivelle puhutaan, traducere de Jukka Koskelainen, Helsinki, Tammi, 1993. Cioran, Emil, Katkeruuden syllogismeja ( Silogismele amărăciunii), traducere de Juhani Ihanus și Carla Schubert, Loki-kirjat, Helsinki, 2004. Cioran, Emil, Hajoamisen käsikirja (Tratat de descompunere), traducere de Simo Määttä, Tampere, Eurooppalaisen filosofian seura, 2009. Crăciunaș, Silviu, Kadonneet jalanjäljet (Ultimul pieton), traducere (din limba engleză) de Kaj Kauhanen
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Management Educațional și Integrare Europeană" și "Studii Culturale Românești în Context European" la Universitatea "Petrol și Gaze" din Ploiești. În 2013, Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași ia conferit titlul științific de Doctor în Filologie. A publicat volumele Emil Cioran. Silogismele maladiilor (2007), Succesul în educație: pedepse vs. recompense (2009), precum și articole în reviste de specialitate., Japonia, Spania). La Institutul European a mai publicat Darurile zeiței Amaterasu (2008) în scă ( Mihaela-Nicoleta Burlacu, Monica Lovinescu. O voce a exilului românesc (c) 2014
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
conchide autorul - era "mărturia pentru zeu și venea de la zeu." De pe această poziție, Paul Sterian își spunea, mai departe, cuvîntul în polemica tocmai atunci deschisă între "mistici" și "intelectualiști", mai exact, refuza să se angajeze "în cearta culturală", refuza "dialectica", "silogismele înșiruite ca niște covrigi apetisanți" și "batalioanele de citate din cei mai iluștri cugetători ai secolului prezent". Refuz împotriva căruia însă a pledat cu tărie, printr-o "scrisoare deschisă", tot în paginile "Cuvîntului", nu un "intelectualist", ci un prieten și
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
sibian la elaborarea unei noi formule de expresie cum este cea din Manualul de gînduri... (2001), un fals jurnal plin cu meditații, reflecții poetice, aforisme, scurte fragmente de proză. Expresie a unei continue căutări la limita nesigură dintre truism și silogismul cel mai profund, scrisul lui Iustin Panța vine din efortul - vizibil în toate cărțile sale - de a extrage din locul comun și din mundanul anost reguli și adevăruri absolute sau doar de perspectivă, convins că numai experiența proprie are valoarea
Uimirea ca obișnuință by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14968_a_16293]
-
Inegale ca realizare sau originalitate, meditațiile, "filozofările" (subtitlul "încercare de filosofie poetică" este pretențios și nepotrivit) vorbesc despre iubire, prietenie, moarte, familie, natură, Dumnezeu, tinerețe, singurătate, putere, ignoranță, cultură etc. uneori fiind simple gânduri, întrebări sau paradoxuri, alteori dezvoltând scheme, silogisme sau doar... sfaturi vestimentare și preferințe culinare. Unele reflecții cuceresc instantaneu: "vanitatea este mândria orgoliului", "în prietenie muști și mănânci din prietenul tău", "a fi un cuplu înseamnă a fi singur în celălalt", "moartea are vocația studiului detaliului", "carnea este
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
inefabilă a unei limbi e insignifiantă și lesne de înlăturat nu o poate avea decît un logician sau un adept al filosofiei analitice. Logosul e cunabula verborum (leagănul cuvintelor), vorba lui Augustin, și nu o unealtă sintactică cu care construim silogisme. Francezii spun la sertar tiroir (cutia de care tragi, de la tirer = a trage), iar nemții spun Schublade (cutia pe care o împingi, de la schieben = a împinge). Diferența denotă un anumit raport pragmatic cu lucrurile, o anume orientare, pe care o
Cunabula verborum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4875_a_6200]