748 matches
-
mișcării argumentative este realizat, în general, prin inducție [dacă p atunci q] și prin silogism (cu varianta incompletă proprie discursului propriu-zis: entimema). În Analitica primă (24b, 18-22) și în Topica, Cartea I, 100a25-100b26 -, Aristotel ne prezintă o primă definiție a silogismului: Silogismul este un raționament prin care, date fiind anumite premise, rezultă de aici, în mod necesar, o nouă propoziție prin simpla prezență a acestor informații date." Mai trebuie adăugat că aceasta nu necesită nici suport, nici restricție și că regula
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
argumentative este realizat, în general, prin inducție [dacă p atunci q] și prin silogism (cu varianta incompletă proprie discursului propriu-zis: entimema). În Analitica primă (24b, 18-22) și în Topica, Cartea I, 100a25-100b26 -, Aristotel ne prezintă o primă definiție a silogismului: Silogismul este un raționament prin care, date fiind anumite premise, rezultă de aici, în mod necesar, o nouă propoziție prin simpla prezență a acestor informații date." Mai trebuie adăugat că aceasta nu necesită nici suport, nici restricție și că regula inferenței
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
aceasta nu necesită nici suport, nici restricție și că regula inferenței reprezintă simpla aplicare a unei scheme abstracte (o schemă atât de formală, încât este posibil să rezulte de aici concluzii fie absurde, fie amuzante). Să reținem doar că structura silogismului corespunde schemei de bază: [premise (majore și minore)→ concluzie]. În raport cu această structură logică, gândită la modul puțin cam ideal și formal, discursul natural face însă apel mai degrabă la entimemă. La fel se întîmplă și în cele două exemple de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
studii (1990: 121-133): (9) Toate virtuțile se află în flori Toate florile se află în miere. MIEREA TRUBERT (10) În fructe nu găsim bule de aer ATUNCI nici în Banga nu găsim bule de aer În (9) nu există concluzia silogismului: Deci toate virtuțile sunt în miere". În (10) se subînțelege o premisă: "Nu există decât fructe în Banga". În ambele cazuri, putem regăsi definiția aristotelică a entimemei. Aristotel, în Cartea I din Retorica, precizează că exemplul ca inducție și entimema
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
toate virtuțile sunt în miere". În (10) se subînțelege o premisă: "Nu există decât fructe în Banga". În ambele cazuri, putem regăsi definiția aristotelică a entimemei. Aristotel, în Cartea I din Retorica, precizează că exemplul ca inducție și entimema ca silogism sunt "compuși din puțini termeni și de cele mai multe ori mai puțini decât într-un silogism propriu-zis. Într-adevăr, dacă unul din acești termeni este cunoscut, nu este nevoie să fie rostit; auditorul însuși operează substituirea" (1357a). Dacă luăm în considerare
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în Banga". În ambele cazuri, putem regăsi definiția aristotelică a entimemei. Aristotel, în Cartea I din Retorica, precizează că exemplul ca inducție și entimema ca silogism sunt "compuși din puțini termeni și de cele mai multe ori mai puțini decât într-un silogism propriu-zis. Într-adevăr, dacă unul din acești termeni este cunoscut, nu este nevoie să fie rostit; auditorul însuși operează substituirea" (1357a). Dacă luăm în considerare exemplul unui atlet celebru, Aristotel explică faptul că pentru a concluziona, în loc să spunem "a primit
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
regresivă este mai degrabă legată de demonstrație și de explicație. Trebuie să subliniem că, în oral, ordinea este predominant regresivă: Se afirmă ceva care mai apoi se justifică sau se explică etc." (Apothéloz et Miéville 1989: 249). Recursul la analiza silogismului și entimemei ne obligă să revenim la forma informațiilor date (sau premise) și la concluzie. Am văzut mai devreme felul în care aceste două unități de bază ale secvenței argumentative se definesc una prin intermediul celeilalte: propozițiile care constituie premisele nu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
45 I. 3. Imagologia / 64 Cap. II. Imaginea între inconștient și conștient / 83 II. 1. Dimensiunea neconștientizată a imaginii / 83 II. 2. Structuri ale imaginii în afara și în interiorul istoriei / 96 II. 3. Imagine și simbol / 117 II. 4. Arhetipul, un silogism incomplet / 127 Cap. III. Identitate, alteritate, imagine / 139 III. 1. Eu și celălalt / 139 III. 2. Teorii despre identitate și alteritate / 170 III. 3. Alteritatea ca starea pe care eul nu o poate atinge / 198 Cap. IV. Imagine, reprezentare, stereotip
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
o modalitate prin care omul domină realul, dar în același timp, evadează din el o sursă de spiritualitate și de depășire a limitelor fizice și o formă de interpretare a necunoscutului și de accesibilizare a lui. II. 4. Arhetipul, un silogism incomplet Având în vedere cele prezentate anterior, se poate afirma că arhetipul este universal pentru că simbolurile și miturile prin care se exprimă sunt polivalente, generând sensuri și semnificații multiple în fiecare spațiu cultural. Fiind un produs al inconștientului colectiv, arhetipul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
căror răspunsuri le găsim ancorate în specificul diferitor civilizații, popoare, epoci. Astfel, arhetipul este întrebarea anistorică, prelogică, iar structurile superioare ale imaginii, în termenii logicii, sunt răspunsurile determinate istoric și cultural. În acest sens, arhetipul ar putea fi considerat un silogism incomplet, a cărui concluzie nu este implicită, întrucât, așa cum am văzut, nu indică ceva în subiect, ci ceva despre subiect. Perspectiva arhetipului ca silogism incomplet valorizează dimensiunea creatoare a omului, capacitatea lui de a gândi lumea în forme și imagini
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
logicii, sunt răspunsurile determinate istoric și cultural. În acest sens, arhetipul ar putea fi considerat un silogism incomplet, a cărui concluzie nu este implicită, întrucât, așa cum am văzut, nu indică ceva în subiect, ci ceva despre subiect. Perspectiva arhetipului ca silogism incomplet valorizează dimensiunea creatoare a omului, capacitatea lui de a gândi lumea în forme și imagini simbolice, folosindu-și imaginația. Dacă am discuta despre arhetip în termeni de imagine, atunci imaginația s-ar reduce la percepție. În schimb, considerarea arhetipului
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ar fi, prin urmare, o întrebare anistorică, un motiv primordial, dobândit inconștient de individ prin apartenența la specie, motiv care, așa cum am văzut, se obiectivează, devine viu prin mituri și simboluri determinate istoric și cultural. După cum spuneam, arhetipul este un silogism incomplet, din care lipsește concluzia, aceasta putând fi regăsită în mituri și simboluri. Făcând apel la o categorie, arhetipul indică subiectul care urmează să fie reprezentat, fără să menționeze ceva despre subiectul logic sau obiectul reprezentării. Reprezentările omului despre lume
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
reprezentare imaginativă, 52 reprezentare mentală, 9, 18, 206, 219, 238, 267 reprezentare moștenită, 127 reprezentare simbolică, 29, 61, 64, 103 reprezentare socială, 101, 259 reprezentare vizuală, 61 sacru, 99, 134, 135 semiotică, 62, 102 semn, 60, 117, 124, 126, 134 silogism incomplet, 5, 127, 137, 263 simbol, 5, 25, 28, 53, 60, 117, 119, 120, 124, 126, 134, 231 simbolism colectiv, 123, 295 sine, 8, 25, 26, 38, 42, 49, 57, 63, 64, 66, 69, 72, 80, 81, 84, 127, 129
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
le găsește gata făcute, el neavînd decît să le folosească ca atare) și dovezi "artificiale". Acestea din urmă sînt create de oratorul însuși; lui îi revine sarcina să le "găsească". Ele se bazează pe raționamente, sau în limbajul aristotelic pe silogisme (concluzii). Silogismul retoric se numește entymema, în limba latină argumentum (Quintilian, V, 10, 1). Pentru aflarea unor asemenea dovezi, retorica oferă niște categorii generale sau loci ("locuri"). Acestea se împart la rîndul lor în locuri referitoare la persoane și, respectiv
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
gata făcute, el neavînd decît să le folosească ca atare) și dovezi "artificiale". Acestea din urmă sînt create de oratorul însuși; lui îi revine sarcina să le "găsească". Ele se bazează pe raționamente, sau în limbajul aristotelic pe silogisme (concluzii). Silogismul retoric se numește entymema, în limba latină argumentum (Quintilian, V, 10, 1). Pentru aflarea unor asemenea dovezi, retorica oferă niște categorii generale sau loci ("locuri"). Acestea se împart la rîndul lor în locuri referitoare la persoane și, respectiv, lucruri. Primele
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
îi priveam cu ironie șimi spuneam: continuă! L-am ademenit pậnă la urmă pe Codiță și, luậndu-l în brațe, m-am furișat în camera lui Yon, ducậndu-i-l ca pe un trofeu. Yon mă privea ironic, ca și cum ar fi rezolvat un silogism prea simplu pentru el... Era deja prea tậrziu! N-am încercat să mă explic în vreun fel sau altul, pentru că orice argumente mi se păreau de prisos... Cum să-i spui unui om normal la cap că o moartă nu
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
astfel justeța legilor naturii ne face efectul de-a avea scopul să ajungă unde ajung. Ceea ce facem noi singuri în gândire face și natura în puteri, din care cauză poate ajunsese și Hegel să spuie că orice există este un silogism, pe când tocmai inversiunea ar fi teoria adevărată: silogismul este nu mod de existență al cugetării, el este o existență ca oricare alta, // o specie subordonată genului existență. Esperiența noastră s-ar putea deci esprima în mod matematic astfel: 1 [plus
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
a avea scopul să ajungă unde ajung. Ceea ce facem noi singuri în gândire face și natura în puteri, din care cauză poate ajunsese și Hegel să spuie că orice există este un silogism, pe când tocmai inversiunea ar fi teoria adevărată: silogismul este nu mod de existență al cugetării, el este o existență ca oricare alta, // o specie subordonată genului existență. Esperiența noastră s-ar putea deci esprima în mod matematic astfel: 1 [plus] 2 [plus] 3 [plus] 4 [plus] 5 [plus
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ca un "cod", așa cum este alcătuit codul lui Hamurabi, curprinzând o culegere de cazuri ce pot fi socotite legi ale divinației. Ele intră în tiparele logicii stilistice dar ar putea să fie la fel de bine formulate ca în logica clasică a silogismului. Exemplele aflate în acest cod sunt grăitoare: dacă umșatu se găsește pe fruntea unui bărbat, la dreapta este semn rău; dacă este la stânga, cu siguranță îl va paște un pericol; dacă este la centru reușita este de partea sa275. Aceleași
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
justificare. În fapt, scopul preopinenților unei polemici, care ocupă în discurs, alternativ, pozițiile de agent și pacient (aceeași termeni invocați de Claude Bremond), este să convingă publicul asupra adevărului deținut. Prin urmare, argumentația logică, infirmarea sau anularea punctuală prin citat, silogismul, ș.a. fac parte din recuzita procedurală a discursului polemic. Pamfletul, în schimb, ignoră perceptele etice în raportul pamfletar-victimă, inutile, de altfel, atâta vreme cât scopul pamfletului, socialmente vorbind, este de a eradica răul, prin demascare, discreditare, desființare etc., folosindu-se de forța
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
general, are un statut de probă irefutabilă în discursul polemic eminescian. Raționamentul deductiv ulterior este segmențial atașat definiției, prin conectori de consecință, de pildă "prin urmare", "dară" sau concluzivi: "astfel", "căci", "iată", "se vede că", asigurând coerența textuală și întărind silogismul. Această strategie discursivă o întâlnim foarte des în publicistica polemică la Eminescu, alături de argumentele științifice, fie ele date statistice, documente oficiale politice, economice sau demografice și, cel mai ades, informații istorice și istoriografice. Gazetarul nu e interesat să impresioneze prin
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia III, p. 29) ,, Îi vom putea răpune pe elini și astfel ne vom putea lupta cu dânșii, iar mai înainte de vorbe să-i uimim cu viața. Aceasta este lupta cea mare, acesta este silogismul cel necontrazis, vreau să zic dovada prin fapte. Oricât de multe am filosofa noi prin vorbe, nu vom putea avea nici un folos dacă nu vom arăta acelora o viață mai bună decât a lor, căci ei nu iau seama la
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
le e de prisos. Și de fapt, ceea ce noi înțelegem prin credință, voi încercați să construiți prin judecăți. Și de multe ori voi nici nu puteți exprima ceea ce înțelegem noi. Deci mai bună și mai sigură e lucrarea credinței decât silogismele voastre sofistice”. (Sf. Atanasie cel Mare, Viața Cuviosului Părintelui nostru Antonie, LXXVI, în PSB, vol. 16, p. 236) „... astfel este credința, căci ea mai mult convinge pe cineva decât raționamentele omenești; este cu mult mai clară decât dovezile ieșite din
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
printr-însa s au făcut mai înțelepți decât înțelepții, mai presus de toți cărturarii și învățații lumii, și cu atât mai vârtos cu cât mai mare este a primi prin credință cele ale lui Dumnezeu, decât a pune în mișcare silogismele și raționamentele omenești fără vreun folos, căci toate acestea sunt mai presus de mintea omenească. Dar cum a pierdut oare înțelepciunea înțelepților? Prin Pavel și prin ceilalți apostoli făcându-se cunoscut nouă, a arătat că înțelepciunea omenească este de prisos
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
altă parte, susținătorii rolului semnificațiilor imaginarului în construcția socială a realității au mers chiar mai departe, subliniind că "ceea ce este prezentat ca raționalitate a societății moderne reprezintă pur și simplu o problemă de formă, conexiuni externe necesare, perpetua dominație a silogismului. Dar în silogismul vieții moderne, premisele își împrumută conținutul din imaginar; iar prevalența silogismului ca atare, obsesia "raționalității" neconectate la altceva constituie un imaginar secundar. Pseudoraționalitatea modernă este una dintre formele istorice ale imaginarului (...)"214. O astfel de plasare a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]