793 matches
-
Valea Trotușului, în ceea ce privește flora și fauna. Pe lângă elemente comune și altor zone similare din țara noastră, ea prezintă și fapte particulare în cadrul acestui domeniu. În partea superioară, domină zona forestieră, cu specii ca molid și stejar, iar în cea de silvostepă, fagul, gorunul și alți arbuști fructiferi (alun, afin, mur, măceș, porumbar). Zona de șes este dominată de sălcii, plop, arin (mai ales pe malurile apelor), dar și de întinse suprafețe cu pășuni și fânețe. Din păcate, defrișările masive 8 începute
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
asociații vegetale erbacee secundare. În comuna Vorona se întâlnesc pe terasele inferioare ale principalului curs de apă (Siretul cu afluenții săi). O parte din cernoziomuri sunt însă erodate - cele de pe versanții puternic înclinați. Faeoziomurile se formează sub o vegetație de silvostepă sau ca rezultat al unei evoluții îndelungate a unor luvisoluri (soluri de pădure) sub culturi de câmp. Sunt întâlnite în zona colinară, spre zona de culme a dealurilor. Luvisoluri (argiluvisoluri cf. SRCS-1980): Preluvosolurile sunt soluri cu fertilitate moderată, fiind favorabile
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Euras. Cont. - eurasiatic continental Medit. - mediteraneean Pan. - panonic Pont. - pontic Sarm. - sarmatic Subatl. - subatlantic Submedit. - submediteranean Temp. - temperat Frecvența în teritoriul cercetat Rară Spor. sporadică Frecv. - frecventă Comună Zonele și etajele de vegetație z.step. - zona stepei z.silvost. - zona silvostepei z.st. - zona stejarului se.go. subetajul gorunului se.fa. - subetajul fagului e.bo. - etajul boreal e.sa. - etajul subalpin e.a. - etajul alpin Indicii ecologici (după Ellemberg, 1974) L1-9 - lumina 1 plante de umbră plină 3 plante de umbră 5
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
prin realizarea curbei areal-specie. Tabel nr. 6 Perioadele recomandate pentru efectuarea releveelor fitocenologice în diverse grupări vegetale (după Ivan și Spiridon, 1983, completat de Cristea V., 1991) Formația vegetală Tipuri de comunități Aspectul surprins Perioada optimă vernal III - IV de silvostepă estival V - VI vernal IV - V de stejar și gorun estival VI - VII vernal V de fag și amestec estival VII de molid estival VII - VIII Păduri -de luncă și zăvoaie estival VI - VII vernal III - IV de stepă și
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
estival V - VI vernal IV - V de stejar și gorun estival VI - VII vernal V de fag și amestec estival VII de molid estival VII - VIII Păduri -de luncă și zăvoaie estival VI - VII vernal III - IV de stepă și silvostepă estival V - VI vernal III - IV de dealuri și coline estival V - VI vernal V de muncei și munți estival VII vernal V - VI subalpine și alpine estival VII - VIII Pajiști halofile și de luncă estival VII - VIII oligotrofe estival
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
europaea, Brachypodium sylvaticum, Viola reichenbachiana, Aegopodium podagraria etc. (Tabelul 8) III.4. Zonarea și etajarea vegetației Unitățile zonale de vegetație se suprapun pe următoarele zone și etaje de vegetație: Unități zonale pe latitudine: 1. Zona de stepă 2. Zona de silvostepă 3. Zona pădurilor de stejari Unități zonale pe altitudine: 4. Etajul nemoral (al pădurilor de foioase) - a) subetajul pădurilor de gorun și de amestec b) subetajul pădurilor de fag și de amestec 5. Etajul boreal (al pădurilor de molid) 6
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
treptat. De la un climat temperat (la poalele nordice) și un climat subtropical (la poalele sudice), se ajunge, pe înălțimi, la un climat rece alpin, cu ghețari și zăpezi permanente. În condițiile climatului temperat propriu-zis, biomurile care se dezvoltă sunt: stepa, silvostepa, pădurile de foioase și pădurile mixte, iar în regiunile mai înalte se întâlnesc pădurile de conifere. În regiunile cu un continentalism excesiv se ajunge chiar la formarea deșerturilor sau semideșerturilor temperate, întâlnite în Asia (deșetul Takla Makan), America de Nord (Deșertul din
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de câmp (Acer platanoides), mesteacăn (Betula pendula), tei pucios (Tilia cordata), cireș sălbatic (Cerasus avium). Spre estul Europei, pădurile sunt dominate de carpen (Carpinus betulus). (1.tundră; 2.silvotundră; 3.taiga; 4.păduri de amestec; 5.păduri de foioase; 6.silvostepă; 7.stepă; 8.semipustiu; 9.vegetație mediteraneană). Făgetele se extind pe suprafețe mai mari în partea de nord-vest a continentului în zonele joase, dar și în sudul și sud-estul Europei în zonele mai înalte. Stratul arbustiv este de regulă bine
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cu pădurile de conifere, iar spre ecuator, se pierd treptat în ținuturile de semideșert. Stepa europeană se întinde sub forma unei benzi continui din Bazinul Dunării până la Munții Ural. Legătura între zona pădurilor de foioase și stepă se face prin intermediul silvostepei (formată din pâlcuri de pădure și ochiuri de stepă, mai mari sau mai mici). Aceasta lipsește în vestul Europei unde pădurea de foioase contactează direct cu vegetația mediteraneană. Formațiunile ierboase care domină stepele europene sunt alcătuite în cea mai mare
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Latitudinal, această fâșie centrală de prerie este limitată de parelelele de 32 și 35șN și se suprapune pe unități ale Câmpiilor și Podișurilor Centrale Americane. În nord, preria intră în contact cu pădurea de conifere, printr-o fâșie îngustă de silvostepă. Aceasta ocupă regiuni ale podișurilor interioare, de la râurile Saskatchewan, Athabaska, până la partea de nord a Câmpiei Mexicane și aliniamentul râului Arkansas. Covorul ierbos este dominat de graminee, iar covorul arborescent are specii de stejar, arțar, frasin. Flora preriilor nord-americane este
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
precum și caracteristicile aspectelor de cultură materială identificate (ZAHARIA, PETRESCU-DÎMBOVIȚA, ZAHARIA 1970, 18). Astfel, se observă faptul că, în faza Cucuteni A, se generalizează folosirea locurilor relativ înalte, situate pe promontoriile teraselor și pe marginile platourilor, precum și pe holmurile, atât din silvostepă, cât și din câmpia cu caracter stepic din NE Moldovei, observându-se gruparea locuirilor în jurul șesurilor și a câmpiilor cu caracter depresionar. Numai în extrem de puține cazuri așezările din această fază a culturii Cucuteni au poziție joasă, când sunt situate
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
a apei freatice și/sau acumulate din precipitații, deasupra unui orizont impermeabil (LUPAȘCU, PARICHI, FLOREA 1998, 346). În acest caz, lăcoviștile constituie un tip de sol hidromorf, de culoare închisă, relativ bogat în humus, format în zona de stepă sau silvostepă, în condiții de exces local de umiditate, datorită prezenței apei freatice la mică adâncime. Acest tip de sol prezintă permeabilitate variată, mai frecvent mică, o reacție slab-moderat alcalină și aprovizionare bună cu substanțe nutritive (LUPAȘCU, PARICHI, FLOREA 1998, 346). Având
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
romană avansau adânc în "Codrul Moldovei la Țibănești și Comarna (sec. IIIV), la Horlești și Crivești (sec.IIIIV), până la cetatea dacă Poenești Vaslui, toate în Podișul Central Moldovenesc. Romanitatea se resimte prezentă în aș ezările dacice care se îndesesc în silvostepă și codru, în perioada prefeudală. în aceste cetăți se plămădește și cultura străromânească Dridu. Sub presiunea popoarelor migratoare dinspre est, populația romană autohtonă se regrupează cu precădere în partea centrală,mai împădurită, și folosește numai temporar așezările și locurile deschise
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
codru, în perioada prefeudală. în aceste cetăți se plămădește și cultura străromânească Dridu. Sub presiunea popoarelor migratoare dinspre est, populația romană autohtonă se regrupează cu precădere în partea centrală,mai împădurită, și folosește numai temporar așezările și locurile deschise de silvostepă. Nu subscriu ipotezei retragerii populației din aceste locuri spre munte. De altfel pădurea propriuzisă de munte alcătuită din conifere este întunecată și nu oferă posibilități de hrană. Lăsând lumina să pătrundă până la sol, pădurea de deal și câmpie îngăduie o
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
amonte de Cotnari, se încadrează fitogeografic regiunii euro siberiene. Aici se interferează, prin părțile lor periferice, provincia central-europeană est-carpatică (Al. Borza, 1960) cu provincia balcano-moesică. Pe teritoriul regiunii cercetate se disting două zone de vegetație: zona forestieră și zona de silvostepă. 1.1 Zona forestieră. Dezvoltarea vegetației forestiere din această zonă este favorizată de un climat mai umed și mai răcoros, de soluri silvestre, argiloiluviale, consecință a treptei mai înalte de relief căreia i se suprapune. (C. Burduja, 1963) Suprafața fondului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
tinere (sub 30 ani), vegetează în mod corespunzător; doar exemplarele vârstnice (peste 40 ani), care se găsesc diseminate în zonă, dau semne de lâncezire, capătă putregai ce se propagă de la rădăcină, așa că extinderea lor nu mai este indicată. Zona de silvostepă; se suprapune în zona cercetată, depresiunii de contact Hârlău Cotnari, situată în partea estică și sud estică a Dealului Mare-Hârlău (V. Băcăuanu, 1980). Peisajul natural al silvostepei din depresiunea de contact a suferit puternice transformări antropozoogene, peste 60% din teritoriul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
se propagă de la rădăcină, așa că extinderea lor nu mai este indicată. Zona de silvostepă; se suprapune în zona cercetată, depresiunii de contact Hârlău Cotnari, situată în partea estică și sud estică a Dealului Mare-Hârlău (V. Băcăuanu, 1980). Peisajul natural al silvostepei din depresiunea de contact a suferit puternice transformări antropozoogene, peste 60% din teritoriul ei devenind terenuri arabile, iar pâlcurile de pădure și pajiștele care se mai păstrează sunt intens modificate sub aspectul vegetației spontane. Pădurile din silvostepa depresiunii de contact
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Peisajul natural al silvostepei din depresiunea de contact a suferit puternice transformări antropozoogene, peste 60% din teritoriul ei devenind terenuri arabile, iar pâlcurile de pădure și pajiștele care se mai păstrează sunt intens modificate sub aspectul vegetației spontane. Pădurile din silvostepa depresiunii de contact se aseamănă cu cele din zona forestieră a ramei înalte, fiind formate din șleauri de gorun, cu suprafețe în general mici. La sud-est de satul Ceplenița, pe teritoriul comunei Cotnari se află un trup de pădure cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
iarba câmpului (Agrostis alba), precum și speciile hidrofile de rogoz (Carex riparia), țipirig (Scirpus silvaticus), pipiriguț (Heleocharis palustris), coada calului (Equisetum maximum), barba ursului (Equisetum palustre). 2.2. Vegetația halofilă (de sărături) Are apariții insulare sau bandiforme îndeosebi în zona de silvostepă a depresiunii de contact. Peticele de sărături din arealul localității Ceplinița și de la Cotnari se datoresc spălării marnelor salinizate de pe versanții "Coastei de tranziție" (cu expozite estică la Cotnari și Ceplinița) și depunerea lor în șesul larg al Bahluiului, contribuind
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a vegetației, alături de ceilalți factori de mediu, a determinat și o mare varietate de specii de animale. În general, principalelor zone de vegetație, le corespund anumite specii de animale. Speciile faunistice din bazinul Ba Cotnari aparțin pădurii de foioase și silvostepei (D. Mititelu, 1992). VII. FAUNA FAUNA PĂDURILOR DE FOIOASE Este reprezentată de mamifere: căprioara (Capreolus capreolus), cerbul lopătar (Dama dama), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), viezurele (Meles meles), pisica sălbatică (Felix silvestris). Dintre acestea, vulpea și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
semnalate și broasca râioasă brună (Bufa bufa), și broasca de pădure (Rana temporaria), etc. Prin pădurile de fag din rezervația Humosu și din "Podișul" Săcrierului și Frasinului (în nord-vestul bazinului hidrografic), întâlnim, uneori, și salamandra (Salamandra salamandra). Spre contactul cu silvostepa din depresiunea de contact Hârlău-Cotnari, apare și brasca brună de pământ (Pelobates fuscus). Litiera pădurilor, luminișurile, scoartă copacilor, sunt populate de numeroase nevertebrate: gosteropode, miriapode, păianjeni, pseudoscorpionide, etc. Dintre insecte, o contribuției mportantă la igiena pădurilor o au carabidele, furnica
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
scoartă copacilor, sunt populate de numeroase nevertebrate: gosteropode, miriapode, păianjeni, pseudoscorpionide, etc. Dintre insecte, o contribuției mportantă la igiena pădurilor o au carabidele, furnica roșie (Foenica rufa) care se hrănesc cu larve, omizi și alți dăunători (V. Băcăuanu, 1880). FAUNA SILVOSTEPEI Este mai săracă, ea având mult de suferit de pe urma expansiunii activităților umane. Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozătoarelor: popândău (Citellus citellus), cățelul pământului sau orbetele (Spalax leucodon), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), șobolanul de câmp (Apodemus agraris), hârciobul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mistrețul, vulpea, uneori lupul și bursucul). Păsările mai caracteristice sunt: cucul (Cuculus honorus), pupăza (Upupa epopo), graurul (Sturnus vulgaris), guguștiucul (Streptopelia decaocto), turturica (Streptopelia turtur), porumbeii (Columba aenas), cioara (Corvus frugilegus), sitarul (Scolopax rusticola)-în timpul pasajului său poposește în silvostepă, uliul păsărar (Accipiter nisus), corbul (Corvus corax), etc. Reptilele au ca reprezentanți vipera de fâneață (Vipera ursini rakosiensis), șarpele de casă (Natrix natrix), șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis), etc. FAUNA ACVATICĂ Este distribuită în mici areale, mai
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
se alimentează temporar o parte din afluenții de pe dreapta a râului Bahlui și locuitorii satelor Zagavia, Fetești, Scobinți, Poiana Mărului, Buhalnița, Cotnari. Din punct de vedere bio-pedo-geografic "Coasta de tranziție" constituie domeniul de interferență a zonei forestiere cu cea a silvostepei. Aici se întâlnesc câteva areale cu păduri de amestec (fag, stejar, carpen, gorun, jugastru) în partea estică a Dealului Cătălina și a Dealului Litenc, în Dealul Basaraba (pintenul sudestic), în Dealul Cotnari. De asemenea, această zonă este ocupată de mari
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu asigurare de 1%, a fost de 119 m³/s în condițiile unor ploi abundente într-un timp scurt (la Cotnari și Hârlău s-au atins 112mm/m² în 24 ore). (E. Erhan, 1971). Particularitățile climatice determină generalizarea peisajului de silvostepă pe aproape întreaga arie a acestei depresiuni, chiar dacă multe din pădurile și pajiștile de altădată au dispărut sau și-au redus suprafața datorită intervenției necontrolate a omului. Pădurile, în areale disjuncte, sunt alcătuite din stejar brumăriu, alături de care întâlnim carpen
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]