19,447 matches
-
din apartament: farfurii sparte, linguri îndoite, telefonul dezmembrat de-o lovitură de sucitor a neveste-si, lovitură țintită greșit spre fruntea lui Haralampy, paharele de cristal și câteva statuiete făcute zob... Ca pradă de război, moldoveanca, dotată cu un frumos simț practic, a luat televizorul și l-a aruncat pe fereastră tocmai când domnul Ion Iliescu evadase de la Cotroceni redevenind un vajnic și viforos activist de partid... Și parcă n-ar fi fost de-ajuns: în timpul unui jurnal tv a fost
Prima navă bordel din România by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12342_a_13667]
-
lui: subțiratecă (la fel ca întreaga-i constituție), adică deloc Ťtunătoareť, cum ți-ai închipuit - poate - după autoritatea pe care i-o știai. Prinzi apoi tot felul de inflexiuni care dau seamă de inteligența elastică, finețea, ironia și, în general, simțul ludic (în sensul cel mai profund) al personajului. Spunînd personaj mă gîndesc și la faptul că Nicolae Manolescu are același stil Ťartistť" și în vorbire, cultivînd ceea ce am numit o ușoară Ťcochetărieť: nu un stil savant, desprins de oralitate, ci
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
mai toate orașele țării și chiar prin unele sate altminteri liniștite, monumente după monumente, statui după statui, troițe după troițe și așa mai departe. Victimile directe ale acestei adevărate hemoragii simbolice au fost, în primul rînd, spațiul public și bunul simț, iar, în al doilea rînd, istoria națională, cu precădere cea romanțată și împinsă în mitologie, cu voievozii ei și cu tot soiul de alte figuri civilizatoare. În topul preferințelor metafizico-propagandistice ale autoproclamaților manageri ai eternității s-au situat acele personaje
Eternitate și fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12340_a_13665]
-
Iorgovan continuă să-mi fie unul dintre cei mai simpatici parlamentari români. Domnia sa e cel care, după ce a creat noua Constituție a României - și a văzut că era bine - apare la câte o televiziune și spune lucruri interesante, de bun simț și frumos-lămuritoare pentru popor. Din nefericire, nu totdeauna adâncimea înțelepciunii sale este ușor de cuprins de către mintea telespectatorului de rând, ceea ce, într-un context mai larg, poate defini și lipsa de preocupare a populației privind însușirea unei cunoașteri adecvate a
Semantica dadaisto- cubistă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12364_a_13689]
-
vreo Laură, poate... Poate potlogăria lui Mourinho consolidase în sufletul lui Ady Mutu ideea că el trebuia să-și păstreze și pe teren statutul de "rezervă"... Totul plutea într-un mister desăvârșit... În orice caz, împreună cu Haralampy, am admirat cu simț patriotic detașarea și relaxarea cu care majoritatea jucătorilor noștri au abordat meciul. Au fost destule momente în care, fără nici o teamă - cum spuneam - atunci când mingea se afla la un coechipier, ceilalți, cu mâinile în șolduri, păreau să se întrebe amuzați
Fotbalul - acest joc miraculos... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12390_a_13715]
-
convenție se petrece sub ochii spectatorului, nimeni nu-l obligă pe acesta să creadă că tot ceea ce vede e adevărat, dar e chemat să se raporteze la ceea ce i se povestește, printr-un atac adresat nu doar gândirii, ci și simțurilor. Nu sunt puțini cei care refuză acest gen de teatru, resimțind procedeele regizorului ca pe o agresiune și un impediment în satisfacerea orizontului de așteptare, al unei plăceri estetice calme. Pentru obișnuiții discotecilor și amatorii de capodopere horror (orice gen
Un rege vagabond by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12384_a_13709]
-
se oglindește. Sangvin, gelos, suferind la culme contrarietatea, poate fi raportat, firește, la "cristalizarea" stendhaliană și în genere la Eros ca "boală", obsesie, monoideism. E vorba de Erosul obștesc care instituie o imagine cultică a idolului său, dogorîtoare emanație a simțurilor, care se potrivește ori nu se potrivește cu realitatea, din ultima ipostază decurgînd drama. Egoismul și cruzimea sînt omologabile aci în liniamente tradiționale, "realiste", după cum notează d-na Irina Petraș: "Calitățile, capriciile, dorințele sale (ale eroului) sînt mereu în prim-
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
alcool, se declanșau discuțiile literare sub binefăcătorul patronaj al mediocrității cu dese incursiuni pe teritoriile submediocrității. Acolo, semiratatul este în seul lui poetic, acolo își domină admiratorii cu considerații artistico-literare pe care, dacă le-ar auzi un autor de bun simț, ar putea fi lovit de apoplexie. Dar Semiratatul este suficient de inteligent pentru a se asigura în prealabil că asemenea pericole nu există prin preajmă, el putând deveni stăpânul absolut al... admiratorilor și abia după-aceea să înceapă marele său festin
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
Mihail Sadoveanu "mai puternic decât toți cei mai tineri prin bielșugul producției sale fără pripă și fără zăbavă, liniștită și sigură, prin mlădierea care îi îngăduie să înfățișeze viața supt toate aspectele ei". E adevărat că N. Iorga nu avea simțul valorii, lăudând în egală măsură pe toți scriitorii din grupul sămănătorist. Despre articolul cu titlul Doi povestitori: Vasile Pop și Mihail Sadoveanu, în care Iorga îi vedea pe cei doi deopotrivă de mari scriitori, prozatorul va nota în cap. XVIII
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
vioi, destul de bine conservați - cel puțin Maurer, în bilghere canadiene și costum de pădurar te convingea că fusese cel mai bun vânător din România, din Europa, de pe mapamond. Cei care-i succed se înfățișează ca niște moșneguți plini de bun simț, de haz pe alocuri, discreți, cum stă bine omului care a văzut multe și nu se grăbește să-și dea cu părerea, pregătiți, totuși, să-și dea avizul în probleme dintre cele mai gingașe ale actualei noastre societăți. Pe baza
Partea cea bună a părți rele by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12418_a_13743]
-
spectaculoasă realizată cu concursul Corului Academic al instituției, ansamblu admirabil condus de maestrul Iosif Ion Prunner. A fost prezentat marele oratoriu romantic Paulus de Felix Mendelssohn Bartholdy, creație amplă, admirabil susținută și organizată de Cristian Mandeal. Cultură stilistică, un excelent simț al culorilor vocale, am observat în cazul evoluției sopranei Mihaela Stanciu, a basului George Emil Crăsnaru, artist a cărui experiență în domeniul vocal simfonic rămâne exemplară. Tot la Ateneu, debutul stagiunii camerale a adus în atenția noastră evoluția unui cuplu
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
optimistă. Omul modern, funciarmente optimist și activ, nu sesiza cezura cultură-religie pentru motivul, firesc, că sensibilitatea lui religioasă nu era aceea a unui Ťspirit contemplativť. ŤDin lipsa acestui spirit contemplativ, din lipsa orientării spre esențial, derivă și lipsa totală de simț pentru eternitateť". Poziția pe care se plasa de la început Cioran era aceea a unui spirit critic acut, refractar la toate "ideile primite", la toate articulațiile lor convenționale, asemănător întru aceasta cu marele său mentor, marcat ca și acesta de un
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
optimistă. Omul modern, funciarmente optimist și activ, nu sesiza cezura cultură-religie pentru motivul, firesc, că sensibilitatea lui religioasă nu era aceea a unui Ťspirit contemplativť. ŤDin lipsa acestui spirit contemplativ, din lipsa orientării spre esențial, derivă și lipsa totală de simț pentru eternitateť". Poziția pe care se plasa de la început Cioran era aceea a unui spirit critic acut, refractar la toate "ideile primite", la toate articulațiile lor convenționale, asemănător întru aceasta cu marele său mentor, marcat ca și acesta de un
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
adverse și totuși autohtonizat; ceva nefixat, de Ťneglijențăť care e a vieții însăși și de formulă veșnic deschisă și totuși posedînd anume stele polare; degajare dacă nu dispreț pentru erudiție și totuși avînd o informație pătrunzătoare în mai toate domeniile; simțul momentului, dar nu Ťimpresionistť; liric, dar contra oricărui melodramatism și Ťschwarmereiť; istoricist dar nu evoluționist; iubitor al preciziei, al faptului conturat și just depistat și totuși antipozitivist; om de teorie, artist și totuși avînd bucuria și aptitudinea organizării, a gospodăriei
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]
-
forme triste, altele hilare, iar o altă serie, prin dramatism și chiar tragedie, ne pot marca pentru o vreme... Cum s-a întâmplat zilele trecute tocmai la mine în casă... De regulă prietenul Haralampy e un om moderat, de bun simț, iubitor de psihologii umane și nu se bucură de răul nimănui; nu fumează, nu se omoară cu lucrul, nu întârzie la și de la serviciu și e un telespectator cuminte. Dar când l-a văzut pe Conducătorul general al TVR-ului
Zborșirea domnului senator Păunescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12437_a_13762]
-
negația", acestuia din urmă "i-a trebuit toată energia disperării ca să întoarcă pe dos sensul întrebării"" "Cu el poezia se reîntemeia la limita incomunicabilității. Cuvintele lui Celan înfățișau insuportabila concavitate a unor morminte săpate în aer". Mai simplă, la îndemâna bunului simț, sugestia pe care ne-o face Antonio Lobo Antunes: "Nu-l întrebați de ce scrie, așa cum nu întrebați nici mărul de ce face mere". Un editorial scris de un bun poet modern, un text de căutat, de citit și de recitit, pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
obștesc. Tehnica a devenit un bun obștesc. Care este menirea artelor plastice în epoca tehnică accelerată? De a reduce omul la el însuși - de a-i stimula siguranța și liniștea prin fenomenele optice ale artei plastice, de a-i îndruma simțul estetic, prin frumusețe, către viața interioară. Sufletul în artă se bazează pe simțire. Sufletul în artă se bazează pe rațiune." Toate aceste aserțiuni, făcute cu un amestec de siguranță și de precauție, pregătesc, de fapt, un amplu exercițiu al continuității
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
Marina Constantinescu Am redescoperit, cu emoție, personalitatea unui regizor nu tocmai nou în breaslă: Vlad Massaci. Un artist viu, cu un debut expresiv, cu spectacole montate în București și la Piatra-Neamț care ne-au incitat simțul estetic, cu momente de ezitări, de căutări, cu erori, poate, din punctul meu de vedere. Un artist cumva atipic, căutînd să-și facă profesiunea serios, căutînd să se privească pe sine în legătură cu lumea și nevrînd să facă valuri cu orice
Un verronica dcronica dnisaj. Metamorfoze by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12455_a_13780]
-
nesocotirea, blamarea, interdicția celorlalte, nu poate avea decît efecte alienante, nu poate decît a-i dezechilibra structura și a-i perturba grav funcționalitatea. Cu asemenea reflecții am parcurs o carte interesantă, incitantă pentru intelect aș zice tocmai prin bunul său simț care dobîndește uneori o inflexiune polemică: Hîrtia de turnesol a lui Ion Dur. Ocupîndu-se de Nae Ionescu și de Cioran, autorul său calcă pe un teren minat dacă nu de negații explozive (deși nici acestea nu lipsesc), măcar de suspiciuni
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
nu reușiseră a-l atinge, nici trufiile literare, curente, academice, ori nu, printre oamenii de cultură obișnuiți; nici acel miticism voios, slugarnic, de bodegă, tipic dâmbovițean; ...ci o gravitate măsurată, naturală, o știință de carte temeinică, o cunoaștere trainică, un simț al proporțiilor, firescului, un bun-simț, pe scurt, o responsabilitate calmă, distantă, nemțească, putem zice cum, în mica ori marea Românie, nu le întâlneai decât sub Carol întâi, în preajma primului rezbel mondial, dacă nu între cele două, sub Ferdinand. O reevaluare
Orașul unui aristocrat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12470_a_13795]
-
de aceasta Întinse mâna spre a-l trezi pe tatăl său care doar la câțiva centimetri de el pufăia de zor răpus de oboseala unei zile trecute. Reuși doar la a treia Încercare, deși omul ca orice cioban avea ceva simțuri treze pentru orice s-ar putea ivi fie că era zi ori noapte. — Ce-i, ce-i? Îl Întrebă cercând a reveni la realitate. Avea În căpușor ce să-i spună dar „bagajul” cât și emoția reduse dorința la doar
Blana lui UTU. In: Editura Destine Literare by Ștefan Vișan () [Corola-journal/Journalistic/75_a_284]
-
va reproșa că a căzut în doaga autorilor de romane foileton din secolul 19. Fiindcă și 300 sunt mulți, iar povestea nu mai miroase a favoritism pentru unul sau altul, ci a treabă organizată. Încît cititorul care întrebuințează argumentele bunului simț poate respinge ideea unui asemenea roman, luînd-o drept prea gogonată. Sau conspiraționistă. Omul de pe stradă care nu citește romane, dar are mica lui afacere sau a dat faliment, vede peste tot rechini și îți spune, cum mi s-a și
Neverosimila noastră realitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12480_a_13805]
-
amăgește "ceasurile de mîhniciune" cu cîte o "zburată" în "vîrvul muntelui acestui, unde e sfîntariul muselor", pentru a-și izvodi "poeticeasca alcătuire". Modul absolut dezinhibat în care s-a dedat "frivolităților" artei trădează un caracter ludic de excepție, comparabil prin simțul artificiului și al intuiției absurdului raportat la precaritatea condiției umane cu "bufoneriile" lui Urmuz, iar ca poemă sintetizatoare de modele și motive literare, cu Levantul lui Cărtărescu. Vrînd "să facă gluma mai cu haz", pune rîvnă în ironie și aceasta
August - Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12514_a_13839]
-
nu: "încă două elemente nu credeam că pot fi trecute cu vederea în lectura fragmentului....". Așa că ne întrebăm, retoric: o fi oare Mircea Moț cel care vorbește? Sau un Narator omnipotent i-a preluat cuvântarea, privându-l de luciditate, de simțul ridicolului și de controlul propriului text?
Creangă și bâtă de aur by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12511_a_13836]
-
zvîntate pe o sfoară, așa miros, pesemne, norii. Sau ca cele lăsate să înghețe, iarna, la vînt. Ori a rouă picată pe țesături. A brume de toamnă, smicurate, violete. Vertijele lor țin dîrele anotimpurilor. Dacă vrei să le urmărești, cu simțul sau cu mintea, ,tu, cititorule, să nu te uiți la cer decît atît cît se cuvine, după nevoi sau după vreun îndemn venit, mai rar, mai des, din tine ori de sus. Iar pe acela care-a scris aici să
Ca apa pentru ceai by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11431_a_12756]