1,492 matches
-
și autoironice, sau cu subiecte abordate destul de convențional (patria, istoria transilvană, căutarea de sine, moartea, trecerea anotimpurilor), compensate din loc în loc de o atitudine parodică. Portretele luminii, Albastrul nisip de acasă, Iasomia se îndreaptă mai ales spre un lirism de tip simbolist, cu sonuri parcă împrumutate de la Ștefan Petică și Ion Minulescu. Filonul parodic e mult mai vizibil în următoarea plachetă, Respirația ceasornicelor (1975), cu precădere în ciclul Vitralii, unde lirismul este copleșit până la manierism de ludic și ironie. U. se va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
Gyr, Zaharia Stancu (în primul său volum, Poeme simple), Emil Giurgiuca, Ion Buzdugan, profesează un t. integral, menținându-se în formula clasicizantă a lui George Coșbuc, Al. Vlahuță, St. O. Iosif, Octavian Goga; alții interpretează motive tradiționale cu instrumente moderne: simboliste (Ion Pillat, Virgil Carianopol, Vlaicu Bârna), expresioniste (Lucian Blaga, Adrian Maniu, Aron Cotruș, N. Crevedia, Mihai Beniuc). Dintre prozatorii cu masivă prezență în „Gândirea” și în reviste din constelația ei, doar Victor Papilian este realmente un „gândirist” (deși tematica sa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
1999 la Universitatea Tibiscus, unde este conferențiar la Facultatea de Drept și Administrație Publică. Și-a susținut doctoratul în 1990 cu teza Simbolismul poetic românesc: atitudini, concepte, procedee. A debutat la „Orizont” în 1976, iar prima carte personală este Teoriile simboliste românești, apărută în 1987. Mai colaborează la „Analele Universității din Timișoara”, „Studii de literatură română și comparată”, „Caietul «Cercului de studii»” (publicație a Centrului de Științe Sociale, al cărei secretar de redacție a fost), „Aradul cultural”, „Paralela 45”, „Limbă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
Stilurile nonartistice ale limbii române literare din secolul al XIX-lea (I-V, 1982-1986), Text, figură, coerență (1987), Semiotică și poetică (1992), La Terre et l’Écrit. De la découverte archéologique au texte scientifique et littéraire (Montbrison, 2000) ș.a. Volumul Teoriile simboliste românești va fi reluat și amplificat în Poetici simboliste în România și Franța (1999), unde V. dă o lucrare academică consistentă, cumpănit structurată și redactată cu rigoare. Cercetarea este una de erudiție, de recenzare și interpretare a informației. Deși obiectul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
și autoritatea ochiului său critic, ordonator și selectiv. Iar vastul său aparat bibliografic atrage luarea-aminte nu numai prin ceea ce nouă filologilor ne place să numim «acribie» exemplară, dar și printr-o neobișnuită «voluptate» științifică ce pulsează dincolo de slove”. SCRIERI: Teoriile simboliste românești, Timișoara, 1987; Poetici simboliste în România și Franța. Interferențe retorico-stilistice, introd. G. I. Tohăneanu, Timișoara, 1999. Repere bibliografice: Livia Vasiluță, „Elemente lexicale de limbă vorbită în stilurile nonartistice ale limbii române literare din secolul al XIX-lea”, SCL, 1986
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
întoarcerea în țară încearcă, fără succes, să ducă mai departe „Literatorul”. Dezaprobarea publică îl va urmări în continuare multă vreme. „Ghimpele”, „Moftul român” fac din M. un trist personaj de comedie. Refugii îi vor fi poezia, cenaclul, colaborarea la revista simbolistă „La Wallonie” (Liège), la „Revue française” și la „Revue du monde latin”. Reapar „Literatorul” (doar câteva numere, 1886-1887) și „Revista independentă” (un număr, 1887). Încercări de a se salva de sărăcie sunt efemerele „Stindardul țărei” (1888) și „Straja țărei” (1889
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
numere, 1886-1887) și „Revista independentă” (un număr, 1887). Încercări de a se salva de sărăcie sunt efemerele „Stindardul țărei” (1888) și „Straja țărei” (1889). Cu „Literatorul” din 1890 începe lupta pentru impunerea simbolismului. Articolul Poezia viitorului (1892) este primul manifest simbolist la noi. Poetul trece prin grele lipsuri materiale și nu o dată recurge la gesturi de cerșetorie deghizată. Tragedia Saul, scrisă în colaborare cu Cincinat Pavelescu, i se joacă în 1893, dar volumul Excelsior, din 1895, nu se bucură de nici o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
experiența poemului în proză autorul reține paralelismul sintactic și orchestrarea frazei, iar din simbolism - metafora animistă, transpoziția de senzații, infuzia sentimentului în peisaj, jocul nuanțelor, sugestia. O noapte în Sulina, Pădurea Ulmilor, Soare și grâu, Moară pe Dunăre, veritabile proze simboliste, sunt reluări amplificate ale unor poeme. Notația luminii în schimbare aduce în descriere tușe fluide, impresioniste. Chiar lucrurile, în excelente naturi moarte, primesc un puternic suflu de viață: obiectele vorbesc, prin ele însele, despre timp, oameni și obiceiuri (Casa cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
începutul anului 1996 M. publică în „România literară” Un manifest postmodernist, unde schițează conceptul de textualism mediatic. Acesta corespunde unei noi sensibilități culturale. Noua sensibilitate „se manifestă printr-un textualism mediatic ce reunește, în tabloul virtual al romanului postmodern, sinesteziile simboliste, onirismul suprarealist și fantasmele pop-art. Textualismul mediatic folosește în proză mijloacele artei cibernetice (imagerie virtuală, simulări tridimensionale, ilustrație fractală, jocuri interactive, compresie digitală etc., uneori prin intermediul unei colaborări directe cu computerul, ca în cazul prozei electronice e-fiction), pentru a recompune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
perdele (1885), poeziile Ospățul lui Pentaur (1886) și Sonnet Scythe (1898). În fiecare număr Th. M. Stoenescu tipărea, neobosit și fără selecție, poezie, proză, teatru, traduceri. Alături de versurile lui Mircea Demetriade, Iuliu C. Săvescu, Al.Obedenaru și Al. Petroff - poezie simbolistă și parnasiană -, în R.l. apar numeroase încercări sentimentale, lipsite de valoare, semnate de Aristide Cantilli, N. Țincu, M. I. Toncescu, N. G. Rădulescu-Niger, Carol Scrob, V. Fărcășanu. Cu proză sunt prezenți D. Stăncescu, Th. D. Speranția, neînsemnații G. Dympolescu, Aug.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]
-
este înlăturat din funcția de prim-redactor al revistei. Fără un principiu călăuzitor în selecție, R.l. are o bogată rubrică de traduceri. Precumpănesc transpunerile din romantici (Byron, Hugo, Lamartine, Musset, Bürger, Carducci, Heine). Numeroase sunt și tălmăcirile din poezia franceză simbolistă și parnasiană, prin care R.l. făcea, în linia „Literatorului”, atmosferă favorabilă curentelor moderne: Baudelaire (Poeme în proză, Abel și Cain, Spleen, Cântec de toamnă), Verlaine (Cânt de toamnă), Rollinat (Amanta macabră, Prăpastia, Biblioteca), Jean Richepin, José-Maria de Hérédia, Catulle Mendès
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289229_a_290558]
-
tipăresc Voievod, Țigara, Domnul de rouă, Moartea poetului. Alături stau G. Bacovia (Undeva, Noapte de vară), dar și Agatha Grigorescu-Bacovia (Poemă fără zâmbet), Al. T. Stamatiad (Peisagiu sentimental), S.r. părând, până la un punct, o revistă de difuzare a poeziei simboliste. În ciuda unei rubricaturi variate - „Idei. Oameni. Fapte”, „Cronica literară”, „Cărți. Reviste. Ziare”, „Cronica plastică”, „Cronica teatrală”, „Cronica revistelor” -, adesea sumarul se dovedește puțin consistent. Romeo Simulescu publică fragmente din romanul Porți ce nu se deschid, Paul I. Papadopol recenzează narațiuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290014_a_291343]
-
de Pierre Wolff. A compus și proză scurtă: narațiuni moralizatoare, caracterologice și cu intenție satirică, evocări. Încă demne de atenție rămân meditațiile lirice sub forma poemului în proză (gen ce atinge apogeul la noi în această epocă, sub semnul poeticii simboliste), construite în jurul unei propoziții-nucleu, reiterată astfel încât să centreze și să ritmeze dezvoltările descriptive și componentele narative. Toamna - crizantemele, Cei care se mută, Toamna..., Urma, Tăcerile, Primăvara sufletului și alte câteva pot fi incluse în sumarul unei antologii a poemului în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
în jurul unei propoziții-nucleu, reiterată astfel încât să centreze și să ritmeze dezvoltările descriptive și componentele narative. Toamna - crizantemele, Cei care se mută, Toamna..., Urma, Tăcerile, Primăvara sufletului și alte câteva pot fi incluse în sumarul unei antologii a poemului în proză simbolist. SCRIERI: Versuri, București, 1906; Departe..., București, 1914; Viața, București, 1916; Săptămâna luminată, București, 1921; Opere, îngr. Eugen Jebeleanu, București, 1947; Versuri. Teatru. Articole, îngr. Elena Gronov-Marinescu, pref. Const. Ciopraga, București, 1974; Pagini alese, pref. Const. Ciopraga, București, 1988. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
raze ce se cern” și, împreună cu „ispitele chemării”, impulsionează poetul „spre culmi visate”, chiar dacă pesimismul îi împiedică zborul. Nostalgia vremurilor de odinioară, amintirea celor dispăruți, „gânduri reci” legate de moarte, asemenea unor „medalii mari de plumb”, creează o atmosferă specific simbolistă. Poemele lacrămilor unor „fecioare ofilite”, „în giulgiuri diafane de mireasă”, care par un „cernit cortegiu” al deziluziei, al „moartelor avânturi”, întregesc un reper ce indică o stare obsesivă. În căutarea unor „refugii” din fața durerii, „ce roade ca rugina”, nu pot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
nevroză literară de Dragoș Protopopescu, acuzând scriitorii de venalitate și mercantilism, de transformarea literaturii într-o industrie națională. Sunt publicate și câteva amintiri sau medalioane literare: Nicu Gane, Jean Moréas de Ludovic Dauș, Glasul orașelor de Victor Eftimiu (despre poetul simbolist belgian Émile Verhaeren), C. A. Rosetti (la centenarul nașterii sale) de Ion Th. Florescu. Textele rubricilor „Cronica rimată” (parodii și șarje amicale), „Oițe negre” și „Note politice” sunt scrise tot de Ion Th. Florescu, care semnează cu pseudonimul Bucur Ciobanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286081_a_287410]
-
apreciază că temele gravitează în jurul problemelor de actualitate 174. Sursă unei noi teatralități este în mare parte căutată în literatura: teatrul burghez se inspiră din românul foileton sau monden, opțiunile teatrului naturalist urmează opțiunile românului naturalist, iar teatrul parnasian și simbolist caută surse noi în poezie. Meritul dramaturgilor acestei perioade sunt tehnicile teatrale savant construite (intrigi bine înlănțuite, dialoguri ordonate, ingeniozitate verbală). Metodă fundamentală a epocii realismul critic, care permite romancierilor să reprezinte contradicțiile și neajunsurile realității s-a adeverit a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
neon încărcînd totul rece, cenușii asortările, banchetele dimprejur goale după cîteva stații, cărămiziu și cafeniu, strat al mumelor cromatice peste forme și întîmplări, bucură ochiul, aduce mai a om nuanța, nu culoarea, călătoria cu trenul, nu cu ea însăși, retorica simbolistă, nuanța libertate! oferta de astă-seară a CFR-ului, instituție de cultură între instituțiile de cultură ale lumii: oferta știută, la Tîrgu Frumos întîlnirea cu Tîrgu Frumos, cîteva păreri cu el, cîteva lumini alcătuind despărțirea la drumul rutier spre Strunga Roman
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
clasică. Poezia lui O. s-a bucurat de aprecierea lui G. Călinescu, care în 1947 îl considera „un poet format, stăpân pe cuvânt și imagine”, atenția criticului oprindu-se îndeosebi asupra distincției expresiei, a purității limbajului, a „unduirilor de melos simbolist”. Versurile de mai târziu păstrează aceeași aplecare spre perfecțiunea formală, împletită consubstanțial cu o tematică ce exclude tentațiile unei racordări prea accentuate la avatarurile modernității. Ca editor, O. s-a oprit asupra câtorva poeți de care îl legau certe „afinități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288556_a_289885]
-
contra-câmp» regionalist (În Franța) și naționalist (În Europa) În jurul lui 1900 (cf. Thiesse, 1991; Charle, 1996). Astfel, pot fi analizate mai multe serii de opoziții care traversează istoria literaturii române și separă pe apărătorii «autonomiei esteticului» (critici literări liberali, autori simboliști, scriitori de avangardă) de scriitorii și criticii angajați, naționaliști, populiști de dreapta sau de stânga. Ansamblul acestor poziții este constitutiv pentru această configurație socială particulară care este «literatura română» și care poate fi reprezentată că un model invers al câmpului
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
V. se face auzită odată cu Boheme, volum remarcat de N. Iorga. Disciplinat, echilibrat, versul pare că umple cu ușurință forma fixă, cultivată în epocă de simboliști, de care pe autor îl apropie tematica obsesiv-sentimentală. Accente de menuet susțin stângaci atmosfera simbolistă, estetizantă: „Aud la streașină aceeași/Melancolie, pic, pic, pic.../ Și mai rămân uitat de-aseară/ În farmecul unui nimic.// Îmi prinde luna prin fereastră/O acuarelă pe perete./ Din depărtări s-aud crâmpeie/De hăuriri întârziete.// Cu capul rezemat de-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290496_a_291825]
-
Și toată ești acuma/Muietă în miragi” (Singuri). Cele mai personale reflexe sunt legate de sentimentul golului, al suspendării: „Îi gol, îi larg, nu simt nimic - / Ceasornicul a stat” (Singurătate). În poeziile din Suave flori V. se eliberează de artificiile simboliste, ajungând la simplitate; prin echilibrul reținut și tandru, unele secvențe amintesc vag de sonetele eminesciene („Și mai mult acum îți placi tu ție/ Și te întreci pe tine-n toate cele;/Ai prins în ochi lucirile de stele/ Și toată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290496_a_291825]
-
maturitate, risipite în periodice: călătoria, sentimentul exilului perpetuu, fluiditatea și inconsistența lumii, natura ca paradis insondabil, revelat în clipele privilegiate, rătăcirea și ratarea, predestinarea, fragilitatea umanului. Deschiderea către sinestezie, către corespondențele tainice care cosmicizează senzațiile imediate ( G. Călinescu), relevă latura simbolistă a acestui lirism, prefigurare a poeziei noastre interbelice. Torsul pisicii se racordează secret la cel al fusului, al vântului și al astrelor, într-o armonie ce depășește casnicul și terestrul. Plânsul ploii, țârâitul monoton al burlanelor, cântecul vântului în horn
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
Studiul de caz l-am aplicat la cl. a XI-a, programul prescriind 7 studii de caz obligatorii: Latinitate și dacism Formarea conștiinței istorice Rolul literaturii în perioada pașoptistă Criticismul junimist, etc. Ex. Simbolismul european Direcții de investigație * Tehnici poetice simboliste (simbolul, sinestezia, vagul și sugestia) * Stări și atitudini (sentimentul efemerității, spleenul, apăsarea monotoniei existențiale, trăirile obsesionale, artificializarea și estetizarea vieții) * Forme poetice (muzicalitatea repetitivă, poezii cu formă fixă, experimente metrice și prozodice, versul liber, poemul în proză) * Teme și motive
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
unul de autorii respectivi, citiți-le cu atenție și notați-vă în fișe de lectură impresii și observații pe baza celor cinci direcții de investigație propuse. Alcătuiți, în urma confruntării rezultatelor și a discuțiilor purtate între voi, o miniantologie de texte simboliste. Puteți include și texte în original, din limbile străine pe care le cunoașteți. Alcătuiți o copertă și realizați ilustrații sau selectați reproduceri potrivite pentru textele alese. Învățarea dramatizată Jocul de rol l-am folosit la clasa a VIII-a, având
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]